Partaj judiciar. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 20-09-2013 în dosarul nr. 11673/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 20.09.2013
Instanța compusă din:
Președinte – M. S. – judecător
Grefier - M. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în ședința publică din data de 13.09.2013, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta încheiere, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 20.09.2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECĂTORIA
Constată că prin cererea înregistrată la data de 24.08.2010 la Judecătoria P. sub nr._ , reclamanții G. D. și M. S. a solicitat instanței să dispună partajarea averii succesorale rămase după bunicii M. I. decedat la data de 12.11.1991 și M. E. decedată la data de 13.11.2009.
În motivare s-a arătat că defuncții au avut ultimul domiciliu în com.Brănești, . pe urma bunicului M. I. au rămas moștenitori reclamanții, în calitate de nepoți ai tatălui lor predecedat, pârâtele în calitate de fiice și M. E. în calitate de soție supraviețuitoare. De pe urma bunicii M. E. au rămas ca moștenitori prin reprezentare reclamanții și cele trei pârâte în calitate de descendenți de gradul I.
Averea succeosrală rămasă după bunici se compune din următoarele bunuri:
- teren cămin de casă format din curte cca 400 mp, grădină cca 800 mp, vie și teren agricol cca 1200 mp situate în lateral față de casă;
- teren arabil situate peste calea ferată, cultivat cu lucernă în suprafață de cca 1.000 mp;
- o casă din cărămidă acoperită cu țiglă formată din 4 camere și pivniță, situată pe terenul de 400 mp menționat mai sus;
- un patul de BCA format din 2 camere situate pe același teren de 400 mp;
- un puț cu tuburi de ciment situate pe terenul de 1200 mp situate în lateral față de casă;
- bunuri mobile: 2 șifoniere din lemn de stejar, mobilă de sufragerie formată din masă, 2 vitrine, 6 scaune, bibliotecă, birou, 2 dormeze.
În drept, art. 728, art. 650 și urm C.civ.
Au fost anexate înscrisuri (f. 7-24).
Pârâta C. E. a formulat întâmpinare prin care a arătat că după decesul părinților, singura persoană care a acceptat succesiunea acestora a fost pârâta G. Doiniță, că reclamanții și B. E. nu au făcut acte de acceptare tacită sau expresă a succesiunii, că părinții au dorit ca averea să revină pârâtei G. Doinița întrucât ea s-a ocupat de gospodărie, de mama și nu a primit nimic cu titlu de zestre (f. 25).
Pârâta G. Doinița a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală în ceea ce-i privește pe reclamanții G. D. și M. S. și pârâtele B. E. și C. E., arătând că aceștia nu au acceptat succesiunea după defunții M. I. și M. E. în termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 C.civ, singura moștenitoare fiind pârâta G. Doinița.
Pârâta a formulat și cerere reconvențională (f. 30-35) prin care a solicitat instanței:
- să constate deschise succesiunile defuncților M. I. decedat la data de 12.11.1991 și M. E. decedată la data de 13.11.2009;
- să constate calitatea de moștenitori acceptanți de pe urma defunctului M. I. a lui G. Doinița în calitate de fiică și a lui M. E. în calitate de soție supraviețuitoare iar de pe urma defunctei M. E., a lui G. E. în calitate de fiică și unic moștenitor acceptant;
- să constate masa succesorală rămasă după cei doi defuncți și să dispună atribuirea întregii mase reclamantei reconvenționale;
- să se constate că G. Doinița a făcut îmbunătățiri la imobilele succesorale și că are un drept propriu asupra acestora;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că deși la data decesului lui M. I., aveau vocație succesorală M. E. –soție supraviețuitoare, G. Doinița- fiică, C. E.- fiică, B. E. – fiică, G. D. și M. S. Gheorfhe – nepoți de fiu predecedat (M. G. decedat la data de 25.09.1991), totuși singurii moștenitori care au acceptat tacit succesiunea au fost G. Doinița și M. E.. S-a arătat că G. Doinița, după decesul tatălui său, s-a îngrijit de gospodăria părintească, a cultivat terenul și a luat produse de pe aceasta, a făcut îmbunătățiri la imobilul succeosral, ceilalți pârâți nefăcând niciun act de acceptare tacită sau expresă a moștenirii.
Masa succesorală rămasă după defunctul M. I. se compune din cota de ½ din următoarele bunuri:
- teren de cca 2000 mp în intravilanul loc. Priboiu, . cu destinație curte și grădină pe care se află două construcții (corp principal și secundar);
- teren arabil situat peste calea ferată de cca 1600 mp.
Cotele aferente moștenitorilor sunt ¾ pentru G. Doinița în calitate de fiică și ¼ pentru M. E. în calitate de soție supraviețuitoare.
Masa succeosrală rămasă după defuncta M. E. se compune din cota de ½ plus cota de ¼ dobândită prin succesiune de la M. I., formuată din următoarele bunuri:
- teren de cca 2000 mp în intravilanul loc. Priboiu, . cu destinație curte și grădină pe care se află două construcții (corp principal format din 4 camere cu pivniță și unul secundar – respective un patul transformat de G. Doinița în două camere de locuit);
- teren arabil situat peste calea ferată de cca 1600 mp.
Reclamanta reconvențională a arătata că a realizat următoarele îmbunătățiri și a adăugat camere noi la imobilele succesorale, evaluate la suma de 15.000 lei:
- a consolidat fundația la corpul principal,
- a reparat instalația electrică, acoperișul casei după decesul tatălui,
- a consolidat pivnița, o cameră și hol și le-a izolatȘ
- a instalat burlane de colectat apa, a dat glet, zugrăvit și vopsit interior casă –corp principal,
- a construit un hol, o cămară, o baie și o terasă în continuarea corpului principal,
- a pus gresie, faianață, cabină duș cu cadă, wc, a făcut canalizare și a introdus apa în curte și baie,
- la corpul secundar a transformat patulul în două camere de locuit, a schimbat acoperișul, a tencuit experior, a pus 5 geamuri și 2 uși termopanȘ
- a făcut copertină
- a instalat tuburi în fântâna existentă.
În drept, art. 651,684,688, 689, 700, 480 C.civ.
Pârâta B. E. nu a formulat întâmpinare cu privire la cererea de chemare în judecată dar a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f. 86-88) arătând că atât ea câr și reclamanții au acceptat succesiunea în termen, că a discutat cu G. Doinița aspecte legate de înmormântarea mamei și că a suportat partea sa din cheltuielile necesare, că și reclamanții au vrut să contribuie la aceste cheltuieli, dar G. Doinița a refuzat.
S-a arătat că G. Doinița a păstrat o tăcere suspectă cu privire la modalitățile de împărțire a succesiunii timp de 6 luni de la decesul mamei M. E., că și-a arogat dreptul de a administra bunurile din gospodăria părinților, de a lua în posesie cheile acestei gospodării. În privința imbunătăților effectuate s-a arătat că acestea s-au realizat în cea mai mare parte cu bani provenind din economiile mamei, că în perioada în care mama a fost bolnavă, B. E. a plătit o femeue care să aibă grijă de aceasta.
În cursul judecății, s-au depus la dosar acte de stare civilă (f. 62-63), copii certificate după dosarul succesoral nr. 25-26/2010 al BNP G. A. și G. D. (f. 101-128), înscrisuri (f. 159-192, 217, 220-230), practică judiciară (f. 193-215) s-a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtei C. E. (f. 131-132, 150-152), pârâtei G. Doinița (f. 133-135), reclamantei G. D. (f. 136-137), reclamantului M. S. (f. 138-139), pârâtei B. E. (f. 140-141, 142-144), au fost audiați martorii Pătrascu V. (f. 153), M. M. (f. 154), P. M. (f. 155), C. V. (f. 156).
Prin sentința civilă nr. 653/09.05.2011 pronunțată de Judecătoria P., a fost admisă excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată și admisă în parte cererea reconvențională.
Împotriva sentinței menționate, au formulat recurs pârâta B. E. și reclamanții G. D. și M. S. G., recursuri admise prin decizia civilă nr. 1201/18.11.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei P. la data de 21.12.2011 sub nr._ * iar prin încheierea civilă nr. 3019/03.05.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admisă cererea de strămutare a cauzei formulată de G. Doinița, la Judecătoria B., cu păstrarea actelor de procedură (f. 65).
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 18.05.2012 sub nr._ .
În cursul rejudecării, s-au administrat probe cu privire la excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâta G. Doinița, părților punându-li-se în vedere să indice actele în baza cărora consideră că au acceptat succesiunile după defuncții M. I. și M. E..
S-a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtei G. Doinița (f. 41-44, 45-47), al reclamantei Ginfălean D. (f. 48-49), al reclamantului M. S. (f. 50-51), al pârâtei C. E. (f. 52), audierea martorilor S. A. E. (f. 59), D. Gh. G. (f. 60), C. C. (f. 61), A. D. I. (f. 80) s-au depus înscrisuri (f. 63-76).
La termenul de judecată din data de 13.09.2013, reclamanții au invocat excepția dreptului de opțiune succesorală a pârâtei G. Doinița cu privire la succesiunea rămasă după defunctul M. I..
Asupra excepțiilor prescripției dreptului de opțiune succesorală invocate în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 700 alin.1 C.civ. dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat în termen de 6 luni calculate de la data deschiderii succesiunii.
Potrivit art. 686 C.civ. “nimeni nu este obligat a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine”, succesibilul având dreptul de a alege între trei posibilități: să accepte moștenirea pur și simplu, să renunțe la aceasta sau să o accepte sub beneficiu de inventar.
Acceptarea pură și simplă a moștenirii se poate face în cadrul termenului de opțiune succesorală fie expres atunci când succesibilul își însușește calitatea de erede printr-un înscris authentic sau sub semnătură privată, fie tacit când succesibilul face un act sau fapt pe care nu-l putea săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă indirect dar neîndoielnic intenția sa de acceptare a succesiunii.
Cu privire la defunctul M. I. se reține că termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 C.civ a început să curgă de la data decesului acestuia, respectiv 11.11.1991.
Nici una din părțile din prezentul dosar nu a efectuat acte de acceptare expresă a succesiunii rămase după acesta, în cauză trebuind să fie analizat dacă succesibilii au efectuat acte sau fapte din care să rezulte voința acestora de acceptare tacită a succesiunii.
Prin precizările depuse la dosar, reclamantul M. S. a arătat că a acceptat succesiunea prin luarea de la bunicul său a unui aparat foto foarte vechi precum și a unui joc de table iar reclamanta Ginfălean D. a arătat că a luat un bănuț de argint, bunurile respective având o mare însemnătate pentru reclamanți sub aspectul laturii emoționale (f. 27). Luarea acestor bunuri nu a fost contestată de celelalte părți și rezultă din răspunsurile la interogatoriile formulate și declarațiile martorilor audiți în cauză (f. 59, 80).
Luarea acestor bunuri nu are însă valoarea unor acte materiale care să constituie acte de acceptare tacită a moștenirii întrucât din acestea nu rezultă în mod clar intenția reclamanților de acceptare a moștenirii.
Ca urmare, excepția prescripției dreptului de opțiune suceesorală invocată de pârâta G. Doinița împotriva reclamanților în privința succesiunii rămase după defunctul M. I. este întemeiată și va fi admisă.
Pârâta B. E., prin nota depusă la dosar, a arătat că la data decesului lui M. I. gospodărea practic cu părinții, cultivând legume pentru consumul familiei sau pentru conservare, contribuia la cheltuielile de întreținere și administare a gospodăriei (f. 30).
B. E. a formulat personal o notă (f. 89-91 dos._ ) în care a arătat că nu a făcut acceptarea succesiunii în timpul legal după M. E. întrucât sora sa a depus actele pe furiș cu scopul de a fi ea unica moștenitoare, că după decesul lui M. I., împreună cu surorile sale, au stabilit să o lase pe mamă să stăpânească totul până la sfârșitul vieții, că a funcționat ca învățătoare 30 de ani la Școala Priboiu situată la 100 m de casă părintească, că în toată această perioadă le-a dus părinților tot ce aveau nevoie și i-a ajutat în gospodărie, că după decesul tatălui a ajutat-o pe mamă la vie, la cules fructe, la fân, a ajutat-o să introducă gaze, i-a împrejmuit grădina, i-a construit o scară solidă de lemn pentru a urca în pod, că împreună cu surorile ei a plătit o femeie când M. E. a rămas imobilizată la pat, că reparațiile la acoperiș, consolidare etc. au fost făcute de G. Doinița cu bani dați de mama, că a luat parte la toate parastasele și a contribuit cu bani la cheltuielile de înmormântare, că G. Doinița a intrat abuziv în posesia tuturor bunurilor, a încuiat porțile și ușile iar B. E. nu a mai putut intra în curtea casei părintești.
Această notă are valoarea juridică a unei mărturisiri judiciare spontane din care rezultă că pârâta B. E., după moartea tatălui său, nu a înțeles să accepte în mod tacit succesiunea rămasă după acesta și a considerat că singurul moștenitor acceptant este mama, M. E. pe care a înțeles să o ajute în gospodărie până la sfârșitul vieții.
Celelalte probe administrate în cauză, nu fac dovada contrară celor de mai sus, respectiv dovada intenției neîndoielnice a acestei pârâte de a accepta succesiunea rămasă după tatăl său ci fac doar dovada ajutorului dat de către pârâtă mamei sale pentru întreținerea și gospodărirea casei părintești.
Astfel, din declarația martorului P. V. (f. 153 dos. 1726/383/ 2010), rezultă că B. E., după decesul lui M. I. venea des la casa părintească și avea grijă de mama sa aspect care rezultă și din declarația martorei M. M. (f. 154 dos_ ), D. Gh. G. (f. 60), C. C. (f. 61). Ultimii doi martori menționați au arătat și că B. E. a efectuat diferite lucrări de reparație în gospodărie, că B. E. cultiva grădina și creștea animale împreună cu mama sa.
Or, întrucât în cauză nu se poate reține asumarea de către pârâta B. E., în mod neechivoc, a calitării de moștenitor acceptant după defunctul M. I., excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată cu privire la aceasta este întemeiată și va fi admisă.
Cu privire la pârâta G. Doinița, se reține că atât din poziția pârâtei C. E., cât și din declarația martorului P. M. (f.155), precum și răspunsurile la interogatoriile luate în cauză reclamnaților (f. 48, 50), rezultă că G. Doinița a fost percepută ca fiind moștenitoarea lui M. I., efectuând acte din care rezultă voința clară a acesteia de a accepta succesiunea rămasă după tatăl său, respectiv lucrări de reparație și consolidare a casei părințești, prin construirea de noi camere. Totodată din probele administrate rezultă că voința părinților a fost aceea ca după decesul acestora casa părintească să-i rămână pârâtei G. Doinița, care a acceptat și și-a asumat acest rol.
Ca urmare, excepția invocată de reclamanți în privința acestei pârâte este neîntemeiată și va fi respinsă.
Cu privire la defuncta M. E. se reține că termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 C.civ a început să curgă de la data decesului acestuia, respectiv 13.11.2009 iar deschiderea procedurii succesorale prin sesizarea formulată de pârâta G. Doinița la data de 26.01.2010 (f. 217 dos._ ) nu reprezintă un caz de întrerupere sau suspendare a curgerii acestui drept.
În termenul de 6 luni, conform precizărilor depuse la dosar, reclamanții au arătat că au acceptat succesiunea prin prezentarea în fața notarului public, aspect susținut și de pârâta B. E..
Or, din dosarul succesoral (f. 101-128 dos._ ), rezultă că reclamanții împreună cu pârâtele s-au prezentat la notarul public în data de 23.07.2010, deci după împlinirea termenului de 6 luni prevăzut de art. 700 C.civ. și fără ca anterior să îndeplinească vreun act de acceptare tacită sau expresă a moștenirii.
Astfel, luarea de către reclamantă a unui butaș de trandafir nu poate constitui un act de acceptare tacită a succesiunii după aceasta iar contribuția pârâtei B. E. la suportarea cheltuielilor de înmormântare și participarea la parastase nu au valoarea unei acceptări neechivoce a moștenirii rămase după defuncta M. E., această contribuție putând fi făcută din considerente de morală sau de respect față de memoria defunctei.
Faptul că pârâta G. Doinița a intrat în posesia casei părintești și a schimbat cheia de la poartă, nu este de natură a-i impiedica pe ceilalți succesibili să efectueze acte sau fapte pentru acceptarea succesiunii. Trebuie reținut și că potrivit declarației martorului P. M. (f. 155), o cheie de la casa părintească se afla la o vecină și deci aceasta putea fi obținută de pârâta B. E. sau de către ceilalți succesibili pentru a intra în imobil.
Nici lipsa anunțării celorlalți succesibili cu privire la intenția pârâtei G. Doinița de sesizare a notarului public pentru deschiderea succesiunii rămase după cei doi defuncți, nu este de natură a justifica lipsa demersurilor acestora pentru acceptarea succesiunii după defuncta M. E..
Chiar dacă comportamentul pârâtei G. Doinița poate fi contestat din punct de vedere moral, totuși din punct de vedere legal, aceasta și-a exercitat dreptul de opțiune succerală în termenul prevăzut de art. 700 C.civ și nu i-a împiedicat în niciun fel pe ceilalți succesibili în exercitarea dreptului lor și deci este îndreptățită de a invoca neacceptarea succesiunii de către ceilalți succesibili în termenul legal.
În privința pârâtei C. E. se reține că aceasta prin întâmpinarea formulată și prin răspunsurile la interogatoriile administrate a arătat că nu a efectuat niciun act de acceptare a succesiunii după părinții săi, situație în care se constată că și în privința acesteia excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală formulată de G. Doinița este întemeiată și va fi admisă în privința ambilor defuncți.
Pentru considerentele prezentate și reținând că în dreptul civil necunoașterea legii nu poate fi invocată pentru a înlătura consecințele neefectuării unui act în termenul legal, instanța va admite excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de pârâta G. Doinița, împotriva reclamanților și a pârâtelor B. E. și C. E. în privința succesiunii rămase după defuncta M. E. este întemeiată și va fi admisă.
Întrucât efectul în plan procesual al admiterii excepțiilor prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamanților, îl constituie pierderea de către aceștia a calității procesuale active în formularea cerereii de chemare în judecată, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a acestora și va respinge acțiunea formulată.
Întrucât cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională G. Doinița în contradictoriu cu pârâții reconvenționali G. D., M. S. G., B. E. și C. E., nu poate fi soluționată la acest moment, aceasta va fi disjunsă și se va dispune formarea unui nou dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepțiile prescripției dreptului de opțiune succesorală invocate de pârâta G. Doinița.
Constată că dreptul de opțiune succesorală al reclamanților G. D. și M. S. G. precum și al pârâtelor B. E. și C. E. după defuncții M. I. și M. E., s-a prescris.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Respinge acțiunea formulată de G. D. domiciliată în Mediaș, ., jud. Sibiu și M. S. G. domiciliat în Mediaș, ., jud. Sibiu în contradictoriu cu pârâtele B. E. domiciliată în com. Aninoasa, ., jud. Dâmbovița, C. E. domiciliată în com. Brănești, . și G. Doinița domiciliată în mun. București, ., ., ., ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
Respinge excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al pârâtei G. Doinița după defunctul M. I..
Disjunge cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională G. Doinița în contradictoriu cu pârâții reconvenționali G. D., M. S. G., B. E. și C. E. și dispune formarea unui nou dosar cu termen de judecată în 25.10.2013 pentru când se citează părțile.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.09.2013.
P. GREFIER
S. M. C. M.
RED. M.S. 06 Noiembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 08/2013. Judecătoria BRAŞOV | Obligaţie de a face. Sentința nr. 9/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
