Pretenţii. Sentința nr. 04/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 04/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 27608/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 04.11.2013
PREȘEDINTE: L. A. - judecător
GREFIER: L. T.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond ședința publică din data de 28.10.2013, când văzând concluziile formulate de către partea reclamantă, prin apărător ales, conform celor consemnate în încheierea de ședință din respectiva zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art.260 alin.1 C.p.c. a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 04.11.2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța față de actele și lucrările de la dosar a pronunțat prezenta sentință civilă.
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul M. P. a chemat în judecată pârâtul I. G. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 200 euro pe lună cu titlu de lipsă de folosință, începând cu luna august 2012 și până la evacuarea efectivă din apartamentul situat în B., ., ., ., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul este proprietarul apartamentului mai sus menționat.Între părți a existat încheiat un contract de închiriere, înregistrat la Administrația Finanțelor Publice și care a încetat în data de 15 06 2012 .Chiriașul a fost notificat în sensul de a elibera imobilul, însă fără rezultat.
Reclamantul și-a precizat acțiunea solicitând evacuarea pârâtului din imobilul situat în B., ., ., . și obligarea acestuia la plata sumei de 800 lei pe lună cu titlu de lipsă de folosință, începând cu luna noiembrie 2012 și până la evacuarea efectivă din apartament.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului și instituirea unui drept de retenție asupra imobilului până la achitarea despăgubirilor constând în restituirea garanției în sumă de 1000 euro și a sporului de valoare adus imobilului în sumă de 2500 euro și obligarea reclamantului la plata dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea sumelor datorate de reclamant, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii sale pârâtul arată că în ceea ce privește evacuarea sa din imobil, instanța urmează a respinge această cerere deoarece apartamentul este în stare bună și este folosit potrivit destinației. Referitor la cererea sa reconvențională pârâtul învederează instanței faptul că reclamantul trebuie să-i achite suma de 3500 euro, 2500 euro cu titlu de investiții iar suma de 1000 euro cu titlu de garanție plătită la data încheierii contractului de închiriere.
Reclamantul pârât reconvențional a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale.
Prin încheierea din data de 17 06 2013 instanța a pus în vedere pârâtului să achite taxă judiciară de timbru în valoare de 716 lei și 5 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării cererii.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei o notă de ședință prin care arată că a eliberat imobilul proprietate a reclamantului în data de 5 06 2013.
În probațiune părțile au solicitat admiterea probei cu înscrisuri, iar reclamantul a solicitat și admiterea probei cu interogatoriul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 15 06 2007 între L. D., în calitate de mandatar a reclamantului M. P. și pârâtului I. G. s-a încheiat contractul de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice B. sub nr_, având ca obiect imobilul situat în B., ., ., ., pe o perioadă de 5 ani, respectiv până în data de 15 06 2012.Chiria convenită de părți a fost de 200 euro lunar.
Reclamantul a solicitat prin prezenta acțiune evacuarea pârâtului din imobil și obligarea acestuia la plata folosului de tras în sumă de 800 lei lunar, începând cu luna noiembrie 2012 și până la evacuarea din imobil.
Având în vedere nota de ședință depusă la dosar de către pârât precum și faptul că reprezentanta reclamantului a precizat faptul că pârâtul nu mai locuiește în imobil instanța va respinge ca rămas fără obiect petitul constând în evacuarea pârâtului.
Folosul nerealizat (folosul de tras) reprezintă venitul pe care proprietarul unui bun l-ar fi putut realiza în condițiile exploatării legale a bunului sau folosul pe care ar fi putut sa îl realizeze prin exercitarea prerogativei posesiei asupra bunului, daca nu ar fi fost lipsit de aceasta prerogativa, prin faptul exercitarii ei de către o altă în persoană.
Potrivit art. 480 cod civil "Proprietatea este dreptul ce are cineva de se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege ".
Conform art.482 Cod civil "Proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă dreptul asupra tot ce produce lucrul și asupra tot ce se unește, ca accesoriu, cu lucrul într-un mod natural sau artificial. Acest drept se numește drept de accesiune", iar potrivit art.483 Cod civ "fructele civile se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune".
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 800 lei lunar (respectiv chiria convenită de părți).Având în vedere faptul că pârâtul a locuit în imobil până la data de 1 06 2013, fapt recunoscut de către acesta, deși contractul de închiriere a expirat în data de 15 06 2012, precum și faptul că pârâtul n-a făcut dovada faptului că ar fi achitat reclamantului contravaloarea chiriei lunare instanța va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 800 lei lunar cu titlu de folos de tras pe perioada noiembrie 2012-mai 2013.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârât instanța va admite excepția insuficientei timbrări, urmând a anula cererea reconvențională ca insuficient timbrată pentru următoarele considerente:
Față de dispozițiile art 2 al 1 lit d din Legea 146/1997, privind taxele judiciare de timbru cu modificările ulterioare, instanța a pus în vedere pârâtului reclamant reconvențional să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 716 lei și timbru judiciar de 5 lei, față de faptul că s-a depus o taxă parțială de 40 lei și 0,3 timbru judiciar .
Potrivit dispozițiilor art 20 al 1 si 3 Lg 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și respectiv art 35 al 5 din Normele metodologice de aplicare a legii mai sus amintite “taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat si neindeplinirea obligației de plată a taxei de timbru se sancționeaza cu anularea acțiunii sau a cererii”.
În tem art 274 C pr civilă va obliga pârâtul să achite reclamantului suma de 161 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite în parte acțiunea formulară și precizată de reclamantul M. P., cu domiciliul procesual ales în B., ., . împotriva pârâtului I. G., domiciliat în B., ., ., ..
Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 800 lei lunar cu titlu de folos de tras pe perioada noiembrie 2012-mai 2013.
Respinge ca rămas fără obiect petitul având ca obiect evacuare.
Admite excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale și pe cale de consecință:
Anulează cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional I. G. împotriva reclamantului pârât reconvențional M. P..
Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 161 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi: 4 11 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. A. L. T.
Red./Dact. judecător L.A.
13.11.2013 – 4ex.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 9493/2013. Judecătoria BRAŞOV | Pretenţii. Sentința nr. 9067/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
