Actiune in regres. Sentința nr. 06/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 06/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 464/197/2013
ROMÂNIA
JUDEȚUL B.
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINTA CIVILA NR ._
Ședința Camerei de Consiliu din data de 06.11.2014
PREȘEDINTE: L. S.
GREFIER: D. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanta P. M. P. împotriva pârâtei . ,intervenient forțat fiind B. F. având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 20.10.2014, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 27.10.2014, 04.11.2014, 06.11.2014.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ /09.01.2013 reclamanta P. M. P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta . și cu intervenientul forțat fiind B. F. să fie obligată pârâta la plata sumei de 6185,78 lei reprezentând despăgubiri datorate în temeiul poliței de asigurare RCA ./17G17/HR nr._ valabilă la data producerii accidentului, 11.01.2010, în urma căruia autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ proprietatea reclamantei a suferit avarii ; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 11.01.2010 autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ , proprietatea reclamantei a fost acroșat în timp ce staționa în parcarea situată în fața clădirii Rectoratului Universității „ Transilvania „ din B., vinovat de producerea accidentului fiind intervenientul forțat . Contravaloarea remediilor avariilor suferite de autoturism s-au ridicat la suma de 6185,78 lei, potrivit facturii . nr._/15.02.2011 emisă de unitatea service unde s-au executat reparațiile . Factura a fost emisă pe numele ., societate comercială care avea în folosință autovehiculul potrivit unor raporturi contractuale cu reclamanta . În urma accidentului s-a format dosarul de daună RA0030BV10 soluționat cu respingerea nejustificată a cererii de despăgubire cuvenite. Față de dispozițiile Legii nr. 136/1995 asiguratorul avea obligația de a o despăgubi pe reclamantă . În drept au fost invocate dispozițiile art. 43 din Legea nr. 136/1995 în forma în vigoare la data producerii accidentului și art. 54 alin. 1 din același act normativ.
Cererea a fost timbrată cu 482,15 lei taxă de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Pârâta a formulat întâmpinare( f 20-23) solicitând respingerea cererii. În cuprinsul întâmpinării s-a arătat în esență că dosarul de daună a fost respins în baza unui raport de investigații efectuat de pârâtă pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului, concluziile investigației fiind în sensul că avariile celor trei autoturisme implicate în eveniment nu sunt complementare, dinamica descrisă de cei trei șoferi nu este reală și nu justifică avariile suferite de cele trei autovehicule, singura probă care susținea culpa asiguratului pârâtei fiind procesul verbal de constatare a contravenției . S-a mai arătat că în dosarul civil nr._/197/2010 s-a întocmit un RET de expert M. cu privire la același eveniment rutier în care s-a constatat că mecanismul și dinamica producerii evenimentului rutier declarat de conducătorii celor trei auto nu au suport tehnic, avariile nu sunt complementare și sunt nejustificate. În drept au fost invocate dispozițiile Legii 136/1995 și ale Ordinului CSA 21/2009.
În probațiune părțile au depus înscrisuri; s-a administrat proba cu interogatoriul reclamantei ( f 93-95. A fost audiat martorul O. G. propus de reclamantă ( f 106) . A fost întocmit RET dispus din oficiu, nr._/05.05.2014 de către expert C. I. ( f 118-135), completat prin RET_/18.08.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Din procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/11.01.2010 ( f 6,48) întocmit de IPJ B., reiese că, la data de 11.01.2010 a avut loc în Livada Poștei din municipiul B. un accident cauzat de B. F., care a condus autoturismul marca Opel Vectra cu nr. BV -_ manevrându-l spre înapoi și a intrat în coliziune cu autoturismul Nissan Navara cu nr. de înmatriculare_ condus de O. G., care a ricoșat și a lovit autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ proprietatea reclamantei.
Conducătorul autoturismului Nissan Navara cu nr. de înmatriculare_ , O. G., a introdus o acțiune împotriva ., cu citarea aceluiași intervenient forțat, solicitând obligarea societății de asigurare la plata sumei de_,66 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor autoturismului său. Cererea a făcut obiectul dosarului civil nr._/197/2010 al Judecătoriei B. și a fost respinsă prin Sentința civilă nr._/28.11.2011 irevocabilă. În cuprinsul sentinței instanța a reținut că din RET expertiza tehnică auto nr._/2011 întocmit de expert G. M., mecanismul și dinamica producerii evenimentului rutier declarat de conducătorii celor doua autoturisme nu au suport tehnic, avariile nefiind complementare. Astfel, din acel raport de expertiza reiese că autoturismul condus de intervenientul B. F. prezintă o avariere spate pe toata lățimea autoturismului, avariere imposibil de produs ca urmare a unui impact unghiular, astfel cum a reieșit din declarațiile conducătorilor auto implicați în evenimentul rutier. De asemenea, ricoșeul autoturismului condus de reclamant în autoturismul marca Dacia L., parcat oblic pe partea stânga la aproximativ 15 m de locul presupusului impact nu este real, avariile autoturismului marca Nissan Navara nefiind complementare cu avariile spate ale autoturismului Dacia L.. Așadar, nu exista un raport de cauzalitate între fapta contravenționala săvârșită de intervenientul B. F. și prejudiciul suferit de reclamant, respectiv avariile produse la autoturismul condus de acesta.
În cauza dedusă judecății, din declarația reclamantei dată în fața societății de asigurare ( f 46-47) reiese că autoturismul său era parcat și l-a găsit avariat la bara din spate, stop dreapta spate, aripă stânga spate, haion dreapta . Din răspunsurile date de reclamantă la interogatoriu ( f 93-95) reiese că nu reclamanta conducea autoturismul, ci îl dăduse unei cunoștințe care, când s-a întors la mașină a găsit un bilet cu numele și nr. de telefon a șoferului care a avariat autoturismul . Reclamanta a negat că anterior accidentului ea sau cunoștința căreia i-a împrumutat mașina ar fi cunoscut pe ceilalți șoferi implicați în accident.
Audiat nemijlocit de către instanță, martorul O. G. ( f 106) a arătat că el conducea Nissanul Navara ,că a ieșit din parcarea din Livada Poștei și în timp ce trecea printre mașini un Opel Vectra cu numere roșii a ieșit din parcare cu spatele fără să se asigure astfel că a lovit Opelul în partea dreaptă spate, iar Nissanul a ricoșat și a lovit o Dacia parcată pe partea stângă a sensului său de mers. Martorul a arătat că avusese lovită mașina în spate dintr-un alt incident, el fiind acela care a lăsat numărul de telefon pe autoturismul Dacia.
Din RET nr._/05.05.2014 dispus din oficiu și întocmit de către expert C. I. ( f 118-135), în ceea ce privește dinamica producerii accidentului, expertul a reținut că din declarațiile șoferilor reiese că autoturismul Nissan se deplasa spre ieșirea din parcarea aflată în fața Bibliotecii Județene „ G. B. „, la intersecția bulevardului Eroilor cu . Șirul Livezii, Opelul fiind inițial staționat în parcare. Conducătorul autoturismului Opel a început deplasarea cu spatele pentru a ieși din șirul de autoturisme parcate și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului Nissan moment în care se produce coliziunea dintre partea din față a autoturismului Nissan și partea din spate a Opelului . În urma impactului Nissanul a ricoșat în autoturismului Dacia care staționa pe partea stângă a sensului de mers al auto Nissan la o distanță de 15m și astfel s-a produs coliziunea dintre partea din față a autoturismului Nissan și partea din spate a autoturismului Dacia.
Analizând fotografiile mașinilor implicare în accident și întregul dosar, expertul a arătat că autoturismului Opel pentru a ieși din șirul de autoturisme parcate a parcurs mai întâi o porțiune rectilinie și apoi s-a înscris într-o deplasare pe o traiectorie curbilinie . În deplasarea pe traiectoria de ieșire din locul de parcare, partea din spate a autoturismului Opel nu a fost niciun moment perpendiculară pe direcția de mers înspre înainte a autoturismului Nissan în vederea ieșirii din parcare, situație în care planele longitudinale mediane ale auto Opel și Nissan nu sunt paralele . Din fotografia III2 ( f 125) reiese că în partea din spate a auto Opel au existat două direcții de acționare a forțelor care au provocat deformările părții din spate a autoturismului Opel . Expertul a arătat că una dintre forțe a acționat oblic în raport de planul median longitudinal al autoturismului Opel ( săgeata roșie ), iar o altă forță a acționat aproximativ paralel cu planul median longitudinal al autoturismului Opel ( săgeata galbenă) . În fotografia III3 ( f 126) se observă deformarea părții laterale față a autoturismului Nissan, deformare care a fost provocată de colțul unui corp dur, care poate fi un autoturism, a cărui acțiune a fost paralelă cu planul median longitudinal al Nissanului.
Expertul a prezentat în figura III4 ( f 126) modul de producere a coliziunii dintre autoturismele Opel și Nissan, rezultând că în momentul impactului planurile longitudinale mediane ale autoturismului Opel și Nissan nu au fost paralele, astfel deformația părții din spate a Opelului indicată în foto III2 cu săgeată roșie nu este în concordanță cu avaria de pe partea față a Nissanului, constatându-se din aceeași fotografie că deformația părții din spate a autoturismului Opel ( cea provocată de forțe care au acționat pe direcția indicată de săgeata galbenă ) este aproximativ uniformă pe întreaga lățime a autoturismului . Expertul a concluzionat ,față de acestea, că date fiind pozițiile relative ale celor două autoturisme în momentul impactului mai sus precizat, o asemenea deformare a părții din spate a autoturismului Opel nu este posibilă .
Expertul a arătat că date fiind pozițiile relative ale celor două autoturisme în momentul impactului indicate în figura III4, în momentul post impact autoturismului Opel i s-a imprimat o mișcare de girație în sens orar și dată fiind lungimea mașinii rezultă că diagonala autoturismului este de 4,95 m, însă lățimea culoarului de trecere dintre cele două șiruri de autoturisme parcate este de doar 4,50 m, ori în această situație, în mișcarea sa de girație auto Opel ar fi lovit un autoturism din imediata sa vecinătate, iar avariile sale ar fi fost altele decât cele pe care le-a avut și care apar evidențiate în foto III2. Prin urmare, concluzia expertului a fost că, coliziunea dintre Opel și Nissan nu a avut loc, nefiind reală, iar avariile celor două mașini sunt urmarea unor accidente de circulație diferite, care s-au produs anterior evenimentului investigat.
Referitor la autoturismul reclamantei, din declarațiile șoferilor auto Opel și Nissan reiese că acesta era parcat, deci staționa.
Expertul a arătat că autoturismul Nissan, în afara avariei pe partea dreaptă, prezenta o avarie și pe partea stângă, astfel cum apare în foto III5 ( f 127), fotografie în care se mai observă existența unor urme de frecare pe aripa față stânga și pe partea laterală stângă a spoilerului față .
În foto III6 ( f 128) se observă avariile autoturismului reclamantei, autoturismul prezentând existența unor urme de frecare pe bara spate, deformări ale capotei portbagajului și lipsa lămpii spate dreapta . Expertul a arătat că aceste urme de frecare de pe bara spate a autoturismului Dacia ar fi putut fi în concordanță cu urmele de frecare de pe aripa față stânga a autoturismului Nissan, numai dacă planele mediane longitudinale ale celor două autoturisme ar fi fost perpendiculare, ceea ce este imposibil în cazul accidentului investigat. Dacă ar fi existat un impact între auto Opel și Nissan, întrucât Opelul se deplasa înapoi pentru a ieși din locul de parcare, această manevră ar fi îngustat culoarul de circulație dintre șirurile de auto parcate făcând imposibilă trecerea auto Nissan pe lângă Opel pentru a intra în coliziune cu Dacia L. . Față de acestea, expertul a concluzionat că coliziunea dintre auto Nissan și Dacia L. nu este reală, avariile celor două autoturisme au fost produse datorită unor accidente diferite și nu au fost cauzate în evenimentul investigat, astfel nu există raport de cauzalitate între fapta intervenientului și paguba reclamantei.
Din completarea la RET_/18.08.2014 ca urmare a răspunsului la obiecțiunile încuviințate de instanță ( f 174-178) în sensul ca expertul să efectueze o simulare a dinamicii accidentului cu softuri profesionale, expertul a arătat că reclamanta și societatea de asigurare ( prin reprezentant ) nu au fost de față la producerea accidentului, motiv pentru care reclamanta nu a putut indica cu certitudine locurile unde au fost parcate Dacia L. și Opelul, nu s-a cunoscut poziția Nissanului în momentul în care Opelul a început manevra de mers cu spatele, viteza de deplasare a auto Nissan, pozițiile în care s-au oprit cele trei auto după impact lipsind astfel elementele necesare unei simulări pe programul PC – Crash a accidentului, fiind necesară pentru o astfel de simulare indicarea pozițiilor ocupate de cele trei autoturisme în momentele ante – impact și post impact ceea ce nu există în cauză. Expertul a arătat că nu posedă o licență de operare în programul arătat . Față de cele indicate de expert, instanța a respins proba cu o contraexpertiză efectuată în baza programului arătat, întrucât în lipsa datelor arătate de expert în răspunsul la obiecțiuni s-ar fi produs doar o tergiversare a soluționării cauzei.
Coroborând întregul material probator instanța reține că avariile autoturismului Dacia L. aparținând reclamantei nu sunt complementare cu cele ale autoturismului Nissan, care se presupune că a lovit-o din ricoșeu, întreaga dinamică a producerii accidentului nefiind în concordanță cu declarațiile intervenientului forțat și a șoferului Nissanului. În ceea ce privește impactul dintre auto Opel și auto Nissan, care ar fi generat pe cale de consecință impactul cu Dacia L., s-a stabilit și de expertul în prezenta cauză, dar și de expertul M. în cauza care a făcut obiectul dosarului civil nr._/197/2010 că nu a avut loc, întrucât avariile celor două autoturisme nu au fost complementare .
În drept, instanța reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 998 din VCC date fiind dispozițiile art. 3 103 din Legea nr. 71/2011.
Conform art. 998 din VCC „ orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”. Potrivit art. 43 din Legeanr. 136/1995 în forma în vigoare la data producerii accidentului „Despăgubirea se stabilește și se efectuează în baza asigurării valabile la data producerii accidentului, conform dispozițiilor art. 49, fără a mai fi necesar acordul asiguratului din cauza căruia s-a produs paguba, ori prin hotărâre judecătorească.”, iar conformart. 49 din Legea nr. 136/1995, “Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil” ,iar conform art. 50 din același act normativ “Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri”.
Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 136/1995, “ Despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în străinătate se exercită împotriva asigurătorului prin reprezentanțele de despăgubiri sau prin Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 48 alin. 2.”
Față de aceste dispoziții legale, pentru angajarea răspunderii asiguratorului RCA, în baza contractului de asigurare de răspundere civila obligatorie, este necesar ca în persoana asiguratului să fie îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: prejudiciul cert și nereparat, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudenta celui care a acționat.
În cauza dedusă judecății, vinovăția persoanei asigurate la societatea pârâtă, a intervenientul forțat B. F., a fost reținută de organele de poliție în procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/11.01.2010 pe baza declarațiilor șoferilor și a avariilor constatate la cele două autoturisme . Din RET nr._/05.05.2014 întocmit de către expert C. I. ale cărui concluzii vor fi reținute de instanță, reiese că mecanismul și dinamica producerii evenimentului rutier declarat de conducătorii autoturismelor nu au suport tehnic, avariile autoturismului reclamantei ( Dacia L. ) și cel al martorului O. ( Nissan Navara ) nefiind complementare. Astfel autoturismul condus de intervenientul B. F. prezintă o avariere spate pe toata lățimea autoturismului, avariere imposibil de produs ca urmare a unui impact unghiular, întrucât în deplasarea pe traiectoria de ieșire din locul de parcare partea din spate a Opelului condus de intervenient nu a fost niciun moment perpendiculară pe direcția de mers înspre înainte a autoturismului Nissan astfel că planele longitudinale mediane ale auto Opel și Nissan nu au fost paralele . În partea din spate a auto Opel au existat două direcții de acționare a forțelor care au provocat deformările părții din spate a autoturismului Opel una acționând oblic în raport de planul median longitudinal al autoturismului Opel ( săgeata roșie ), iar o alta acționând aproximativ paralel cu planul median longitudinal al autoturismului Opel ( săgeata galbenă), or deformarea părții laterale față a autoturismului Nissan, a fost provocată de colțul unui corp dur, care poate fi un autoturism, a cărui acțiune a fost paralelă cu planul median longitudinal al Nissanului. În ceea ce privește ricoșeul autoturismului Nissan în Dacia L. aparținând reclamantei, nici acesta nu este real întrucât avariile autoturismului reclamantei ( urmele de frecare pe bara spate, deformările capotei portbagajului și lipsa lămpii spate dreapta ) ar fi putut fi în concordanță cu urmele de frecare de pe aripa față stânga a autoturismului Nissan, numai dacă planele mediane longitudinale ale celor două autoturisme ar fi fost perpendiculare, ceea ce este imposibil în cazul accidentului investigat. Dacă ar fi existat un impact între auto Opel și Nissan, întrucât Opelul se deplasa înapoi pentru a ieși din locul de parcare, această manevră ar fi îngustat culoarul de circulație dintre șirurile de auto parcate făcând imposibilă trecerea auto Nissan pe lângă Opel pentru a intra în coliziune cu Dacia L. . Prin urmare avariile celor trei autoturisme implicate în incident nu sunt complementare adică nici cele dintre autoturismul Opel și Nissanul intervenientului și nici cele dintreNissan și Dacia L. aparținând reclamantei, pe cale de consecință neexistând raport de cauzalitate între fapta contravenționala săvârșită de intervenientul B. F. și prejudiciul suferit de reclamantă .
În concluzie, instanța reține că în cauza dedusă judecății nu există un raport de cauzalitate între fapta contravențională a asiguratului pârâtei și prejudiciul produs autoturismul reclamantei astfel că în mod legal pârâta a refuzat plata despăgubirilor solicitate în dosarul de daună nr. RA0030BV10. Raportul de expertiză, ca mijloc de probă, cuprinde concluziile de specialitate ale expertului motiv pentru care instanța va înlătura declarația martorului O. G. ca fiind în contradicție cu concluziile raportului de expertiză, forța doveditoare a acestuia rezultând și din natura sa tehnică și științifică.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept instanța reține că reclamanta nu a dovedit existența raportului de cauzalitate între fapta intervenientului, asigurat RCA al pârâtei și prejudiciul cauzat prin avarierea autoturismului Dacia L. aparținând reclamantei, astfel că acțiunea acesteia va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. M. P. domiciliată în municipiul B., .. 4, . . împotriva pârâtei . cu sediul central în Sibiu, .. 5, turnul A, etajele 3-6 ,Centrul de Afaceri, jud. Sibiu, cu sediul conform întâmpinării în municipiul Sibiu ., jud. Sibiu, intervenient forțat fiind B. F. domiciliat în municipiul B., ., ., jud. B. având ca obiect „ pretenții „.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2014
PREȘEDINTE GREFIER
L. S. D. C.
plecată în concediu legal, semnează grefier- șef I. D. – C.
Red . LS. 23.07.2015
ex.5, 3 .>
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 28-10-2014,... | Pretenţii. Sentința nr. 4258/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
