Contestaţie la executare. Sentința nr. 10/2014. Judecătoria BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 10/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 19074/197/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3062
ROMANIA
JUDETUL BRASOV
JUDECATORIA BRASOV
Sentinta civila nr._
Sedinta publica din data de 10.12.2014
Instanta constituita din:
Președinte: A. N.
Grefier: C. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect “contestatie la executare“ formulată de contestatoarea R. A., in contradictoriu cu intimatul, C.N.A.D.N.R. S.A., prin D.R.D.P. B., prin reprezentant legal.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 03.12.2014, respectiv 10.12.2014, când a dat următoarea hotărâre:
INSTANTA,
Deliberând asupra cererii de fata, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Brasov la data de 03.07.2014 sub nr._, contestatorul, R. A., in contradictoriu cu intimatul, C.N.A.D.N.R. S.A., prin D.R.D.P B., prin reprezentant legal, a solicitat instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa fie anulate actele de executare intocmite in dosar executional nr. 318/2014 aflat pe rolul B.E.J. V. A. G..
În motivare, s-a arătat, în esență, că a titlul executoriu nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru legalitatea unui proces-verbal de contraventie. Obligația prevăzută în titlul executoriu, constând în plata către C.N.A.D.N.R. S.A. a sumei de 28 euro (115,38 lei) reprezentând tarif de despăgubire, nu mai există. Astfel, a arătat constestatorul, că la data de 24.07.2012 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 509 Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România și în conținutul art. II se stipulează că tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. nr. 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Contestatorul nu și-a motivat cererea în drept.
În dovedire, contestatorul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciara in cuantum de 20 de lei, în conformitate cu art. 10 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 3).
Intimatul, C.N.A.D.N.R. S.A., prin D.R.D.P. B., nu a depus întâmpinare la dosar.
Instanta a administrat, la solicitarea contestatoarei proba cu inscrisuri, in baza art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ.
La termenul din data de 27.08.2014 instanța, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. V. A. G., invocată din oficiu.
Examinând actele si lucrarile dosarului, instanța retine următoarea situatie de fapt:
P. procesul verbal de contraventie . 11 nr._/10.06.2011 (f.8), contestatorul a fost amendat contravențional cu suma de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002. Deopotriva, s-a stabilit in sarcina sa obligatia de achita suma de 28 de euro reprezentand contravaloarea tarifului de despagubire potrivit art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002. Acest proces verbal a fost comunicat contestatorului la data de 29.06.2011, conform procesului verbal de afisare aflat la fila 40
P. sentinta civila nr. 8328/28.10.2011 pronuntata de Judecatoria Buzau in doasar nr._/200/2011, a fost admisa in parte plangerea contraventionala formulata de petent impotriva procesului verbal de contraventie . 11 nr._/10.06.2011, fiind inlocuita sanctiunea amenzii in cuantum de 250 de lei cu sanctiunea avertismentului. Obligatia de achita contravaloarea tarifiului de despagubire a fost mentinuta.
La data de 04.06.2014, prin incheierea pronuntata de Judecatoria Brasov in dosar nr._/197/2014 (fila 11), s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite formulata de creditor, ulterior fiind emise actele de executare contestate in cauză.
P. promovarea prezentei contestații la executare, debitorul urmărește desființarea formelor de executare efectuate în cadrul dosarului, invocând nelegalitatea executării.
Instanța constată că pretențiile contestatorului sunt justificate.
Astfel, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, rezultă că procedura execuțională este afectată de nulitate, intrucat nu au fost respectate dispozițiile art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002 si dispozitiile imperative consacrate de art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, potrivit carora „legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 711 alin. 1 din C.proc.civ. ,,împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
Instanța va analiza legalitatea formelor de executare emise in cauza, executare care debutează cu momentul încuviințării executării silite, singurele motive pentru care o astfel de cerere s-ar putea respinge fiind expres și limitativ prevăzute în art. 665 alin. 5 din C.proc.civ.
Instanța constata incidenta art. 665 alin.5 pct. 7 din C.proc.civ. (“instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca există alte impedimente prevăzute de lege”) raportat la art.12 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 (“dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ”), astfel cum a fost analizat prin Decizia Curții Constituționale nr. 228/2007, potrivit careia aceste dispoziții sunt neconstituționale în măsura în care prin sintagma "nu se mai sancționează" prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia.
În esență, raționamentul Curții a fost în sensul că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.” Or, in speta de fată, tariful de despăgubire este, în esență, o sancțiune complementara amenzii contravenționale aplicate.
In acest context, instanța apreciază că abrogarea la data de 24.07.2012, prin Legea nr. 144/2012, a dispozițiilor care au reglementat plata tarifului de despăgubire (art. 8 alin. 3 și alin.3 ind.1 din Legea nr. 15/2002), pe fondul caracterului obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale mai sus indicate echivalează cu un astfel de impediment legal la executare, toate actele de executare efectuate în cauză fiind nule de drept, potrivit art. 703 din C.proc.civ.
Astfel, raportat la dispozitiile art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, abrogarea tarifului lipseste de suport juridic partea de sancțiune neexecutata la momentul intrării în vigoare a normei de dezincriminare.
Deopotriva, instanta retine ca dispozitiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 prevad urmatoarele: “Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”.
Totodată, potrivit art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. Conform art. 9 alin. 3 teza finală din același act normativ, în cazul menționat anterior, respectiv atunci când constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).
Din interpretarea logico-sistematică a dispozițiilor art. 9 alin. 3 teza finală din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 144/2012, rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze o prescripție specială a executarii pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, distinctă de cea reglementată de dispozițiile art. 13 din O.G. nr. 2/2001, stabilind în mod expres un termen limită de 30 zile în care agentul constatator trebuie să întocmească și să comunice contravenientului procesul-verbal de contravenție.
Având în vedere că dispozițiile menționate anterior au caracter special în raport de dreptul comun în materie, respectiv art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, față de principiul specialia generalibus derogant, instanța constată că acestea sunt aplicabile și în prezenta cauză.
P. urmare, în cazul în care constatarea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 s-a efectuat cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate, cum este cazul în speță, neîntocmirea și necomunicarea procesului-verbal de contravenție în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției conduce la prescripția executarii sanctiunilor aplicate.
Data constatării contravenției, respectiv data la care începe să curgă termenul de prescripție de 30 de zile, este data înregistrării faptei cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate, iar nu data interogarii sau data întocmirii procesului-verbal de contravenție (o interpretare contrara ducand la anihilarea voinței legiuitorului raportat la continutul contraventiei continue, care se consuma la data la care este realizată latura obiectivă a faptei, si se epuizeaza când dinamica contravențională s-a sfârșit, respectiv la momentul expirarii termenului de 30 de zile de la data realizarii laturii obiective, respectiv data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002). De altfel, această soluție este firească câtă vreme nu este vorba de o constatare personală a unui agent constatator ci de o constatare efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Termenul de 30 de zile in discutie este unul care, in caz de depasire, atrage caducitatea actului administrativ dresat, procesul verbal de constatare a contraventiei fiind un act administrativ emis sub conditia neintocmirii si necomunicarii lui contestatorului in termenul de 30 de zile prevazut de legiuitor.
În cauză, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținutcăîn data de 11.12.2010, ora 13.34, în localitatea Maracineni, județul Buzau, auto cu nr._, aparținând petentului, a fost depistat circulând fără a deține rovinietă valabilă, faptă sancționată conform art. 8 alin. 2 și alin. 3 O.G. nr. 15/2002. P. urmare, data constatării contravenției 11.12.2010.
Procesul-verbal . nr._ a fost încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin subunitatea CESTRIN, la data de 10.06.2011, respectiv după aproximativ 6 luni de la data săvârșirii contravenției.
Astfel, instanta retine că procesul-verbal nu a fost întocmit si comunicat contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, operand astfel prescriptia executarii sanctiunilor aplicate.
Într-un atare context, instanța urmează a admite contestația la executare formulată în cauză, cu consecința anulării tuturor actelor de executare intocmite in dosar executional nr. 318/2014 aflat pe rolul B.E.J. V. A. G..
Avand in vedere ca a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a B.E.J. V. A. G., instanta va respinge cererea de chemare in judecată având ca obiect „contestație la executare” formulată de către contestator în contradictoriu cu B.E.J. V. A. G., ca fiind întrodusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Potrivit art. 453 alin. 1 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Fiind in culpa procesuala, instanța urmează să admită cererea contestatorului de a obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare in judecată având ca obiect „contestație la executare” formulată de către contestatorul, R. A., cu domiciliul în Zărnești, ., jud. Brasov, în contradictoriu cu intimatul, C.N.A.D.N.R. S.A., prin D.R.D.P. B., prin reprezentant legal, cu sediul în B., .. 13, ., jud. B..
Anulează actele de executare întocmite in dosar execuțional nr. 318/2014 aflat pe rolul B.E.J. V. A. G..
Respinge cererea de chemare in judecată având ca obiect „contestație la executare” formulată de către contestatorul, R. A., cu domiciliul în Zărnești, ., jud. Brasov, în contradictoriu cu B.E.J. V. A. G., cu sediul în B., .. 43, cam. 814, jud. B., ca fiind întrodusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă pe intimat la plata către reclamant a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pronunțata in ședința publica, azi, 10.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. N. C. D.
Red. / Tehno. A.N. /4 ex. / 07.04.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3768/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 10/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
---|