Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 12/2014. Judecătoria BRAŞOV

Sentința nr. 12/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 24-11-2014 în dosarul nr. 9659/197/2014

ROMANIA

JUDECATORIA BRASOV

DOSAR CIVIL nr. 9.659 / 197 / 2014

SENTINTA CIVILA NR. 12.892

Sedinta publica din 24.11.2014

P. – A. S. - judecator

Grefier – P. P.

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea in cauza civila de fata, care s – a dezbatut in fond in sedinta publica din data de 13.10.2014, cand partile prezente au pus concluzii conform celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentinta, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea pana la data de 24.11.2014.

La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.

Procedura indeplinita.

S – a facut referatul cauzei dupa care

Instanta, deliberand, a pronuntat sentinta de mai jos.

JUDECATORIA

Deliberând asupra cauzei civile de față instanța constata următoarele:

Prin plangerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 9.659 / 197 / 07.04.2014, petenta S.C. T. D. S.R.L. a formulat plangere impotriva Incheierii nr._ / 20.03.2014 data de Oficiul Judetean de cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov, solicitand:

  1. anularea Incheierii nr._ / 20.03.2014 data de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov;
  2. intabularea in cartea funciara CF nr._ Brasov, nr.cad 5857, 5858, 5859/3/1 a dreptului de proprietate al petentei in baza actului de adjudecare din data de 29.10.2013 emis de B. Termure C. O. in dosarul executional nr. 890/_/2013.

În motivare, petenta arata urmatoarele:

Petenta a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului teren si constructie din Brasov, ., nr. 16, inscris in CF nr._ Brasov, nr.cad 5857, 5858, 5859/3/1 in baza actului de adjudecare din data de 29.10.2013 emis de B. Termure C. O. in dosarul executional nr. 890/_/2013.

Prin cererea nr. 11.865/06.02.2014 petenta S.C. T. D. S.R.L. a solicitat O. intabularea in CF nr._ Brasov, nr.cad 5857, 5858, 5859/3/1 a dreptului sau de proprietate in baza actului de adjudecare din data de 29.10.2013 emis de B. Termure C. O. in dosarul executional nr. 890/_/2013.

Prin Incheierea nr._ / 20.03.2014 data de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov a fost respinsa cererea de intabulare a dreptului de proprietate pe considerentul ca exista piedica la intabulare in sensul in care, de la dosar, lipseste dovada achitarii impozitului prevazut de art. 77/1 al. 1 si 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Petenta sustine ca s-a facut o gresita aplicare a art. 77/1 al. 1 si 3 din Legea nr. 571/2003. Debitorul obligatiei de plata a impozitului este diferit de solicitantul cererii de intabulare. Obligatia de plata a impozitului incumba altei persoane decat adjudecatarul, care este titularul cererii de intabulare. Acele persoane ce sunt debitoare ale obligatiei de plata sunt debitorii petentei, persoanele interesate citate in cauza, al caror imobil a fost supus procedurii executarii silite.

Impunerea platii fata de o alta persoana decat debitorul reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate. Prin aceasta, se conditioneaza exercitarea unui drept de proprietate de catre titularul ei, desi titularul dreptului este lipsit de culpa, iar sarcina platii impozitului se inverseaza.

In final, se arata ca art. 77/1 al. 1 si 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal trebuie coroborate cu prevederile art. 887 C.civil si art. 1 din Protocolul nr. 1 Aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. In caz contrar, prin aplicarea stricta a art. 77/1 al. 1 si 3 din Legea nr. 571/2003, s-ar crea o incertitudine nejustificata privind insusi dreptul de proprietate, dreptul de a dispune de acest drept, fata de conditionarea exercitarii lui de indeplinirea obligatiilor unor terti.

In drept, au fost invocate prevederile art. 77/1 al. 1 si 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal coroborate cu prevederile art. 887 C.civil si art. 1 din Protocolul nr. 1 Aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

In probatiune, s – a solicitat proba cu inscrisuri. A fost atasat in copie dosarul nr. 19.789/26.02.2014 format pe rolul O..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin cererea nr. 19.789/26.02.2014 petenta S.C. T. D. S.R.L. a solicitat O. intabularea in CF nr._ Brasov, nr.cad 5857, 5858, 5859/3/1 a dreptului sau de proprietate in baza actului de adjudecare din data de 29.10.2013 emis de B. Termure C. O. in dosarul executional nr. 890/_/2013.

Prin Incheierea nr._ / 06.02.2014 data de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov a fost respinsa cererea de intabulare a dreptului de proprietate pe considerentul ca exista piedica la intabulare in sensul in care, de la dosar, lipseste dovada achitarii impozitului prevazut de art. 77/1 al. 1 si 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Impotriva acestei incheieri, petentul a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsa prin Incheierea nr._ / 20.03.2014.

Analizand considerentele pentru care cererea petentei a fost respinsa de catre O., instanta a retinut ca acestea sunt nelegale, ceea ce conduce la concluzia ca plangerea dedusa judecatii este fondata, urmand a fi admisa. Pentru a retine cele de mai sus, instanta a avut in vedere urmatoarele aspecte:

1. actul de adjudecare reprezinta titlu de proprietate pentru petenta:

Instanta retine ca petenta S.C. T. D. S.R.L. este, potrivit actului de adjudecare, titularul dreptului de proprietate asupra imobilului inscris in cartea funciara CF nr._ Brasov, nr.top_/1/2/2/2, nr.cad 1454.

Facand cerere de inscriere a dreptului, petenta a urmarit sa-si asigure publicitatea imobiliara a dreptului sau. Dreptul de proprietate nu este conditionat de nimic, nu este un drept dobandit sub conditie, este pur si simplu un drept real de proprietate, absolut si inalienabil, iar institutiile statului roman sunt obligate sa il respecte. In indeplinirea obligatiei de respectare a dreptului, O. Brasov este o institutie a Statului R. abilitata a asigura exclusiv publicitatea imobiliara, respectiv aducerea la cunostinta tertilor faptul dobandirii acestui drept in persoana petentei S.C. T. D. S.R.L..

Institutiile statului, in cazul dedus judecatii O. Brasov, nu pot conditiona respectarea dreptului de proprietate de factori externi acestui drept, cum este indeplinirea ori neindeplinirea unei obligatii de plata ce revine unei terte persoane, straine de insusi dreptul supus publicitatii.

Astfel, obligatia de respectare a dreptului de proprietate este prevazuta de:

Art. 555 C.civ.: (1) Proprietatea privata este dreptul titularului dreptului de a poseda, folosi si dispune de un bun în mod exclusive, absolut si perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Art. 44 din Constitutia Romaniei: Dreptul de proprietate privată:

(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.[…].

(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.[…]

Art 1 al. 1 si 2 din Primul Protocol Aditional la CEDO (devenit drept intern prin ratificare prin Legea nr. 30 / 20. 06. 1994): Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

2. obligatia de plata a impozitului aferent tranzactiei imobiliare

Instanta retine ca este evidenta obligatia de plata a impozitului aferent tranzactiei imobiliare, obligatie ce incumba fostului proprietar, respectiv persoanelor interesate G. F. D., G. G. si C. C., pe numele carora ANAF trebuie sa emita decizia de impunere anuala.

Ca urmare, orice posibila decizie emisa in aplicarea art. 77/1 din Codul Fiscal nu i-ar putea viza decat pe fostii proprietari, fata de care, in mod normal, se va efectua plata voluntara din partea debitorilor ori, in caz de refuz, se va declansa executarea silita in temeiul dispozitiilor speciale ale Codului de procedura fiscala.

In concluzie, obligatia de plata a impozitului revine exclusiv celor ce au instrainat, celor din patrimoniul carora a iesit imobilul, si anume persoanelor interesate G. F. D., G. G. si C. C..

Instanta nu gaseste nici un text de lege care sa impuna unei terte persoane (petentei in cazul de fata) sa achite un debit al altei persoane, nu gaseste nici un text de lege care sa impuna petentei a efectua plata pentru altul, nu gaseste nici un text de lege care sa impuna petentei sa faca un cadou / dar manual, nu gaseste nici un text de lege care sa impuna petentei sa-si micsoreze patrimoniul in favoarea debitorilor, cu scopul majorarii patrimoniului debitorilor reali G. F. D., G. G. si C. C..

Petenta poate sa efectueze plata numai daca doreste, respectiv numai daca este dispusa sa se subroge in drepturile ANAF de a-si incasa creanta. In nici un caz nu i se poate impune efectuarea platii datoriei unui tert.

3. ce insemna piedica de cf – art. 77/1 al. 6 din Codul Fiscal

Textul are urmatorul continut:

Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se va calcula și se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează și se încasează de către organul fiscal competent. Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești definitive și irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

Din perspectiva textului de lege citat, instanta observa ca prevederea legii nu distinge in ceea ce priveste persoana care face plata, asa cum s-a aratat anterior, legea impunand registratorului de cf exclusiv sa verifice daca plata impozitului este ori nu efectuata.

Cu toate acestea, instanta retine ca interpretarea textului de lege in sensul in care efectuarea publicitatii imobiliare pentru titularul dreptului de proprietate este conditionata de fapta unui tert (a persoanelor interesate) este de natura a aduce atingere insusi dreptului de proprietate al titularului, adica de natura a aduce atingere dreptului de proprietate al adjudecatarului S.C. T. D. S.R.L.

Instanta observa ca prevederile speciale ale Codului fiscal nu au alta menire decat aceea de a colecta prin orice mijloace impozitele la bugetul statului. Instanta este insa aceea care poate cenzura aceasta maniera de a asigura colectarea creantelor bugetare.

Altfel spus, Statul roman si-a edictat norme speciale de colectare care, prin posibila constrangere complet ilegala a titularului dreptului de proprietate, sa asigure colectarea eficienta a acestor creante, chiar cu pretul incalcarii dreptului de proprietate al proprietarului – tert fata de raportul fiscal dintre ANAF si persoanele interesate.

Asadar, Statul roman nu este interesat de calea aleasa pentru incasarea creantelor cuvenite siesi, aplicand o constrangere proprietarului nedator, o conditionare ilegala a realizarii publicitatii imobiliare de efectuarea unei plati nedatorate, unei plati pentru altul. Ceea ce nu poate fi sanctionat decat pe cale judiciara, ca in speta dedusa judecatii.

Ca urmare, O. va realiza intabularea in cf a dreptului de proprietate al adjudecatarului, in speta al petentei S.C. T. D. S.R.L., urmand ca, pe calea pusa la indemana creditorului ANAF de catre Codul de procedura fiscala, acesta sa procedeze la incasarea creantei sale de la debitori - persoanele interesate din aceasta cauza, iar nu de la un tert.

Cu privire la posibilitatile legale ale O.:

Este de subliniat imprejurarea ca, in caz de neconcordanta dintre legile in vigoare, registratorul de cf nu are la indemana posibilitatea de a alege textul aplicabil. Numai instanta este cea care poate decide in ceea ce priveste textul de lege aplicabil unei situatii conflictuale de acest fel. De aici apare oarecum explicabil faptul ca registratorul de cf are de lecturat si de aplicat un text cu valoare de lege care ii cere sa respinga orice cerere de intabulare a unui drept de proprietate daca nu i se prezinta dovada achitarii impozitului aferent tranzactiei, fara a avea posibilitatea de a decela daca persoana careia ii impune o asemenea plata este persoana cu adevarat datornica fata de bugetul statului. Pentru ca registratorului de cf i se cere sa aplice norma legala romaneasca – Codul fiscal – instanta retine ca acesta nu are la indemana posibilitatea de a decela cu privire la normele de drept deopotriva aplicabile si principiile dreptului civil aflate in conflict si, pe cale de consecinta, nu are posibilitatea sa aleaga intre aplicarea normei interne de imediata aplicare, cu caracter special, si normele internationale la care Romania este parte.

Reglementarea la zi:

Situatia juridica expusa de cauza pendinte a capatat solutie legala, in fine, prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 77/1 al. 6 teza finala din Legea nr. 571/_ privind Codul Fiscal, prin Decizia nr. 662/11.11.2014, in vigoare de la data de 20.01.2015.

Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele:

Calitate de contribuabil are numai persoana din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate și căreia îi revine obligația de plată a impozitului prevăzut de art. 771 din Codul fiscal. În cazul executării silite debitorul urmărit își conservă calitatea sa de vânzător, nefiind exceptat de la plata impozitului pe transferul dreptului de proprietate, chiar dacă vânzarea, în această situație, nu are un caracter benevol, astfel cum se va arăta și în cele ce urmează.

A retinut că art. 771 alin. (6) teza finală din Codul fiscal condiționează intabularea dreptului de proprietate al adjudecatarului în cartea funciară de achitarea impozitului datorat la transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. În acest mod, dreptul de proprietate al adjudecatarului, sub aspectul atributului de dispoziție asupra bunului imobil, este afectat printr-o acțiune a statului, ceea ce reprezintă o ingerință în atributul de dispoziție al dreptului de proprietate.

Curtea a constatat că, prin norma legală edictată (art. 771 alin. (6) teza finală din Codul fiscal), legiuitorul a urmărit predictibilitatea încasării impozitelor datorate la bugetul consolidat al statului, în acest mod fiind menținută o disciplină fiscală a contribuabililor care trebuie să își achite obligațiile față de stat, cu alte cuvinte s-a urmărit protejarea titularului dreptului de creanță, respectiv statul.

Art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Or, sub aspectul calității reglementării, Curtea a apreciat că textul legal criticat creează o situație incertă cu privire la dreptul de proprietate al adjudecatarului, deoarece exercitarea atributului de dispoziție al acestui drept este condiționată de plata impozitului de către o altă persoană, respectiv contribuabilul care, în cazul transferului dreptului de proprietate prin executare silită, este înstrăinătorul debitor, precum și prin faptul că organul de executare silită nu are competența reținerii și virării impozitului datorat, iar din procedura executării silite reglementată de codul de procedură civilă nu reiese faptul că prețul imobilului scos la licitație, consemnat în publicația de vânzare, include sau nu și impozitul datorat de debitor la transferul dreptului de proprietate.

Dar legiuitorul nu poate impune condiții nerezonabile pentru persoanele care au dobândit dreptul de proprietate asupra unui imobil în baza unui act de adjudecare încheiat în urma parcurgerii procedurii executării silite. De altfel, de principiu, legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate - est modus in rebus - respectiv să fie preocupat ca exigențele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăși existența dreptului. În cazul de față, prin condiționarea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin actul de adjudecare de îndeplinirea de către o altă persoană a obligației de plată a impozitului datorat, legiuitorul a încălcat această condiție de rezonabilitate și a afectat în mod direct dreptul de proprietate al adjudecatarului.

In final, având în vedere cele de mai sus, rezultă că de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I (20.01.2015 – nota inst.), neplata de către contribuabil a impozitului prevăzut de art. 771 alin. (6) din Codul fiscal nu poate constitui motiv de refuz de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului. De asemenea, Curtea Constituțională reține că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, îi revine legiuitorului sarcina de a pune de acord dispozițiile legale criticate cu prezenta decizie și de a crea un mecanism apt să surmonteze deficiențele de aplicare a acestora.

Concluzii:

Instanta observa ca prezenta sentinta a fost pronuntata anterior publicarii Deciziei nr. 662/2014 a CC, dar retine ca solutia de admitere a plangerii, respectiv de intabulare a dreptului de proprietate al adjudecatarului era admisibila prin compararea normelor speciale interne (Codul fiscal) cu norma generala interna (Codul civil – art. 555) si cu art. 1 al. 1 si 2 din Primul Protocol Aditional la CEDO, cu eficientizarea normei mai favorabile proprietarului si care este de natura a asigura respectarea efectiva a dreptului de proprietate al titularului.

F. de considerentele expuse anterior, instanta a retinut ca solutia adoptata de O. este nelegala din perspectiva analizata anterior si, in consecinta, prezenta plangere urmeaza a fi admisa, potrivit dispozitivului care urmeaza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plangerea formulata de petenta S.C. T. D. S.R.L., cu sediul in Brasov, ., judetul Brasov in contradictoriu cu persoanele interesate:

  1. G. F. D., domiciliat in Brasov, ., nr. 28, judetul Brasov;
  2. G. G., idem;
  3. C. C., domiciliat in Brasov, ., judetul Brasov,

impotriva Incheierii nr._ / 20.03.2014 data de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov.

Dispune anularea Incheierii nr._ / 20.03.2014 data de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov si anularea Incheierii nr._ / 06.02.2014 data de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Brasov.

In consecinta:

Dispune inscrierea in cartea funciara CF nr._ Brasov, nr.cad 5857, 5858, 5859/3/1 a dreptului de proprietate al petentei in baza actului de adjudecare din data de 29.10.2013 emis de SCPEJ Termure C. - O. si B. O. - M. in dosarul executional nr. 890/_/2013.

Ia act ca petenta nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi 24.11.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

A. S. P. P.

Red., dact. A.S. / 16.02.2015, ex. 7

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 12/2014. Judecătoria BRAŞOV