Succesiune. Sentința nr. 23/2014. Judecătoria BRAŞOV

Judecătoria BRAŞOV - Sentințe și decizii civile / 2014

Sentința nr. 23/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 29233/197/2010

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

Dosar civil nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 23.09.2014

PREȘEDINTE: E. B. - judecător

GREFIER: D. I.

Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut pe fond în ședința publică din data de 02.09.2014, când reclamanta prin reprezentant convențional și pârâții C. E., C. O. și U. M. F. personal au formulat concluzii, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în baza dispozițiilor art.260 alin.1 C.p.c., a amânat pronunțarea pentru data de 09.09.2014 și de 16.09.2014, iar apoi pentru data de azi, 23.09.2014.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată depuse la dosar, la datele de 24.09.2014 și de 30.09.2014, prin registratura instanței, cererile formulate de reclamantă, prin apărător ales și de pârâtul C. O. personal, privind eliberarea unui extras al minutei sentinței civile pronunțate în cauză, având atașată dovada eliberării lor.

De asemenea, s-au depus la dosar la datele de 21.11.2014 și de 15.12.2014, prin registratura instanței, cererile formulate de reclamantă atât prin apărător ales, cât și prin avocat, pentru urgentarea redactării sentinței civile pronunțate în cauză.

Instanța față de actele și lucrările de la dosar a pronunțat prezenta sentință civilă.

JUDECĂTORIA

Constată că prin cererea înregistrată la această instanță la 08.11.2010 sub nr._, reclamanta C. R., prin reprezentant convențional – avocat A. D. în contradictoriu cu pârâții C. E., C. O., U. M. F. și M. M. G. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța:

1. să se constate că după defunctul C. O., decedat la data de 11.05.1976, cu ultimul domiciliu în ., jud. B. au calitatea de moștenitori:

- reclamanta C. R., în calitate de fiică, cu cota de ¾ parte din masa succesorală și

- C. E., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ parte din masa succesorală;

2. să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. O., decedat la data de 11.05.1976 este compusă din imobilul înscris în CF nr.9167 Hărman sub nr. top 2124/8/2, constituit din casă și teren în suprafață de 799 mp;

3. să se constate că pârâții C. E. și C. O. sunt străini de moștenirea defunctului, prin neacceptarea expresă sau tacită;

4. să se constate că pârâtul U. M. F. are calitatea de succesibil al defunctei U. O., decedată la 20.03.2010, cu ultimul domiciliu în Hărman, în calitate de fiu;

- să se constate că autoarea acestui pârât, defuncta U. O. (fiica lui C. O.) este străină de moștenirea tatălui său;

5. să se constate că pârâtul M. M. G. are calitatea de succesibil al defunctei M. V., decedată la 31.12.2006, cu ultimul domiciliu în B., în calitate de soț supraviețuitor;

- să se constate că autoarea acestui pârât, defuncta M. V. (fiica lui C. O.) este străină de moștenirea tatălui său;

6. să se constate că după defuncta C. E., decedată la data de 31.12.1991, cu ultimul domiciliu în ., jud. B. au rămas ca moștenitori atât reclamanta, cât și pârâții;

- să se constate că masa succesorală rămasă după această defunctă se compune din cota de ¼ parte din imobilul înscris în CF nr.9167 Hărman sub nr. top 2124/8/2, constituit din casă și teren în suprafață de 799 mp;

- să se constate calitatea de coproprietari ce le revine părților asupra cotei de ¼ parte din imobil;

- să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului, prin atribuirea acestuia în natură către reclamantă, corelativ cu obligarea sa la plata sultelor către pârâți, potrivit cu cotele ce le revin;

- să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei, cu titlu de partaj provenit din moștenire.

Cu cheltuieli de judecată.

În expunerea de motive, reclamanta arată că imobilul din litigiu a fost construit de către tatăl său, defunctul C. O., având inițial în compunere 2 camere, bucătărie, cămară și hol. În acest sens este autorizația de construire din 23.04.1957. În anul 1975, defunctul a mai adăugat o magazie, o bucătărie de vară și un grajd, potrivit autorizației obținute în acest sens.

De la data edificării acestor anexe, la imobil nu s-a mai adus vreo modificare, fiind efectuate doar reparațiile necesare.

Reclamanta a locuit și locuiește în imobil, atât singură, cât și anterior, împreună cu mama sa, până la decesul acesteia intervenit în anul 1991. Până la decesul mamei sale, niciunul dintre frați nu a folosit imobilul. După decesul tatălui, intervenit în anul 1976, reclamanta s-a ocupat de mama sa, persoană în vârstă și bolnavă, achitând utilitățile și impozitul pe imobil.

După defunctul său tată nu s-a dezbătut succesiunea și întrucât în imobil au rămas doar reclamanta și mama acesteia (în calitatea de fiică și de soție supraviețuitoare a defunctului) este clar că numai acestea pot avea calitatea de moștenitoare, ceilalți frați fiind străini de moștenire. A mai susținut reclamanta și faptul că a fost singura care a suportat cheltuielile pentru înmormântarea tatălui său, cât și faptul că împreună cu mama sa a efectuat pomenirile ce s-au cuvenit. Față de atitudinea pasivă a fraților săi, rezultă că nu au acceptat în termen succesiunea după defunctul lor tată. Aceeași situație s-a menținut și după decesul mamei lor, defuncta C. E., reclamanta arătând că a suportat singură cheltuielile de înmormântare și pomenile de peste an. A mai arătat reclamanta și faptul că nu are un alt imobil în proprietate, așa cum dețin frații săi.

Pârâtul U. M. F. are calitatea de nepot de soră decedată în anul 2010, iar pârâtul M. M. G., de soț supraviețuitor după defuncta soră a reclamantei, numita M. V., decedată în anul 2006.

Termenul de opțiune succesorală este de 6 luni și el curge de data deschiderii succesiunii, având natura juridică a unui termen de prescripție. În ipoteza decesului tatălui reclamantei, anume la 11.05.1976, termenul s-a împlinit la 11.11.1976.

În raport de dispoziția art.700 C. civil (1864), pârâții sunt renunțători la moștenirea acestui defunct, prin neacceptarea în termen.

Asupra partajului succesoral, reclamanta a invocat principiul consacrat cu titlu de regulă generală și potrivit căruia „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”.

Așa fiind, și întrucât între părți nu a intervenit o înțelegere asupra modalității de împărțire, reclamanta a solicitat atribuirea imobilului, corelativ cu obligarea sa la plata sultelor corespunzătoare. Bunul nu este susceptibil a de a fi împărțit în natură, raportat la criteriile prevăzute de art.6739 C.p.c.

În drept au fost invocate dispozițiile art.655 și urm., art.700 și art.728 C. civil (1864), art.6731-art.67314 C.p.c.

Valoarea obiectului cererii după prețuirea reclamantei a fost indicată la fila 30 dosar volumul I.

Cererea este timbrată cu un timbru judiciar de 8 lei (fila 30 volumul I) și cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2.873 lei (filele 66 și 176 dosar volumul I), reclamanta beneficiind de ajutor public judiciar acordat cu titlu irevocabil prin încheierea camerei de consiliu din 24.05.2011, pronunțată în dosarul civil nr._/197/2011, atașat cauzei. Corespunzător acelei încheieri de ședință, taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina reclamantei a fost de 1.469 lei.

Întâmpinare și cererea reconvențională au depus la dosar pârâții C. E. (fila 43 volumul I) și M. M. G. (filele 117 și 127-129 dosar volumul I).

Ceilalți doi pârâți nu s-au apărat prin întâmpinare.

Astfel, pârâta C. E. a solicitat:

- să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul C. O., decedat la data de 11.05.1976 se compune din cota de ½ parte din imobilul construcție, înscris în CF nr.9167 Hărman sub nr. top 2124/8/2, terenul în suprafață de 799 mp fiind în întregime în proprietatea exclusivă a acestuia (decizia nr.25/1960 a Comitetului Executiv al comunei Hărman și sentința civilă nr._ a Judecătoriei B.);

- să se constate că atât reclamanta, cât și ceilalți pârâți au acceptat succesiunea după defunctul lor tată, precum și după mama lor, C. E..

În expunerea de motive, reclamanta reconvențional arată că toți cei cinci copii ai defuncților C. O. și C. E. au trăit și au locuit împreună cu părinții lor în deplină înțelegere și armonie până la absolvirea studiilor, iar unii dintre ei chiar și după ce au intrat în activitate. Între anii 1964-1976 tatăl părților a fost bolnav, iar părțile i-au fost alături, acordându-i sprijin moral și material. În anul 1976 a intervenit decesul tatălui, reclamanta aflându-se la Iași, unde era angajată. După decesul tatălui, toți copiii au fost alături de mama lor, acordându-i sprijin, participând la cheltuielile pentru înmormântare și pentru pomenirile ce s-au cuvenit. A susținut pârâta că s-a ocupat personal de amenajarea locului de veci al tatălui lor, că toți frații au mers în fiecare săptămână la casa părintească, participând la lucrarea grădinii și la întreținerea gospodăriei. Reclamanta, în schimb, a locuit la Iași până în anul 1977, când s-a pensionat de boală și de când a avut nevoie de ajutorul fraților săi pentru a putea supraviețui.

Până în anul 1979, pârâtul C. O. a locuit în casa părintească, mutându-se apoi în B., iar sora părților, numita M. V. a locuit în imobilul supus partajului până în anul 1984, când s-a căsătorit, schimbându-și domiciliul în B.. D. după acel an, reclamanta a rămas singură în casa părintească alături de mama sa, cele două locuind împreună până în anul 1992.

După decesul mamei părților, reclamanta a continuat să locuiască în casa părintească cu acordul fraților săi, aceasta neavând o altă locuință.

Asupra activului succesoral, reclamanta reconvențional a arătat că părinții săi s-au căsătorit la 01.06.1939, iar construcția a fost edificată în timpul conviețuirii lor. În schimb, terenul i-a fost atribuit tatălui său prin decizia nr.25/1960 a Comitetului Executiv al comunei Hărman.

În ceea ce privește pasivul succesoral, pârâta a arătat că după decesul tatălui lor, toți frații au contribuit la cheltuielile pentru înmormântare, suportând costurile pomenirilor ce s-au făcut peste ani.

În drept au fost invocate dispozițiile art.655 și urm., art.700 și art.728 C. civil (1864).

Asupra valorii masei partajabile, reclamanta reconvențional a achiesat la valoarea de 162.290 lei atestată de raportul de expertiză tehnică încuviințat în cauză (filele 54 și 55 volumul II dosar).

Cererea reconvențională a fost timbrată cu un timbru judiciar de 0,3 lei și o taxă judiciară de timbru în cuantum de 119 lei (filele 46 și 174-175 volumul I dosar).

Față de neîndeplinirea de către reclamanta reconvențional a obligației de achitare a taxelor judiciare de timbru, stabilite în completare, potrivit încheierii de ședință din 03.12.2013 (filele 54 și 55 volumul II dosar), instanța a invocat din oficiu excepția de insuficientă timbrare a cererii reconvenționale, excepție ce a fost admisă prin dispoziția de la termenul din 28.01.2014 (fila 67 dosar volumul II).

Pârâtul M. M. G. a solicitat:

- să se constate calitatea sa de moștenitor legal al defunctei sale soții, M. V. (născută C.), decedată la 04.12.2006;

- să se constate masa succesorală rămasă atât după defunctul C. O., decedat la 11.05.1976 (tatăl fostei sale soții), cât și după defuncta C. E., decedată la 31.12.1991 (mama fostei sale soții), masă succesorală compusă din imobilul situat în localitatea Hărman, ., înscris în CF nr.9167 Hărman sub nr. top 2124/8/2, constituit din casă și teren în suprafață de 799 mp;

- să se constate calitatea sa de succesibil după defuncta sa soție;

- atribuirea către reclamantă a masei succesorale, cu obligarea la plata sultei corespunzătoare.

În expunere, pârâtul a arătat că defuncta sa soție a acceptat în mod tacit succesiunea după ambii părinți, context în care nu se poate considera că este străină de moștenire.

Terenul în suprafață de 799 mp i-a fost atribuit bunicului reclamantei, numitul C. A. (tatăl defunctului C. O.), situație în care Decizia nr.25/1960 depusă de reclamantă în susținere, are conținutul modificat. Tot astfel, autorizația de construire nr.442 din 23.04.1957 a fost emisă pe numele de C. A., cât și încheierea de întabulare. Autorizația de extindere din anul 1975 îl privește pe pârâtul C. O., în calitate de fiu al defunctului C. O.. În aceste condiții, dezbaterea succesiunii după defunctul C. O. nu a fost realizată datorită situației neclare asupra imobilului.

În justificarea cererii sale, reclamantul reconvențional a invocat faptul că toți frații defunctei sale soții au înțeles să vină la succesiunea acesteia, ridicând pretenții asupra bunului imobil ce a intrat în compunerea acelei mase succesorale, deși nu au avut nicio contribuție la dobândire. Dezbaterea succesiunii după soția sa a avut loc în luna mai 2007.

Instanța a calificat juridic această cerere la termenul de judecată din 03.12.2013, stabilind în sarcina pârâtului reclamant reconvențional obligația de timbrare (filele 54 și 55 dosar volumul II).

Reclamantul reconvențional nu a timbrat, context în care la termenul de judecată din 28.01.2014, în temeiul art.137 alin.1 C.p.c., instanța a invocat din oficiu excepția de netimbrare, excepție care a admis-o, corespunzător filei 67 dosar volumul II.

În procedură, părțile au depus la dosar înscrisuri, probele fiind încuviințate la termenul din 03.06.2011 (filele 53 și 54 dosar volumul I) și din 02.09.2011 (fila 117 dosar idem). Astfel cum s-a susținut la termenul din 06.05.2014, proba cu expertiza specialitatea topografie nu a mai fost administrată, apărătorul în substituire al reclamantei, arătând că nu mai stăruie pentru această probă.

La dosar s-a depus raportul de expertiză tehnică nr._/2013, întocmit de expert Țaric E. A., cât și răspunsul la obiecțiunile încuviințate (filele 191-220 volumul I și 90-91 volumul II), iar probele cu interogatoriul pârâților C. E., C. O. și U. M. F., respectiv cu martorii N. E., N. Ș. și C. M. au fost administrate la termenul din 02.09.2011 (filele 109-115 volumul I).

În procedură, reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar și pentru onorariul de expert în cuantum de 2.850 lei (filele 76 și 77 dosar volumul II), respectiv de restituirea taxelor judiciare de timbru achitate fără a fi datorate (încheierea de ședință din 17.02.2014 de la fila 74 dosar idem).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Corespunzător certificatului de deces . nr._, aflat în copie la fila 9 și 104 dosar volumul I, C. O., născut la 19.01.1909, având ca părinți pe C. A. și C. D., decedează la 11.05.1976, cu ultimul domiciliu în ., jud. B..

Potrivit certificatului de deces . 9 nr._ (filele 11, 70 și 106 volumul I dosar), C. E., născută la 12.09.1916, având ca părinți pe Preșmerean G. și D. A., decedează la 31.12.1991, cu ultimul domiciliu în comuna Hărman, ., jud. B..

Căsătoria celor doi a intervenit la 01.06.1939 (fila 103 dosar volumul I) și din conviețuirea lor au rezultat cinci copii, respectiv reclamanta C. R., născută la 28.04.1948 (fila 10 și 63 dosar volumul I), pârâta C. E., născută la 23.05.1942 (fila 102 volumul I dosar), pârâtul C. O., născut la 09.08.1945 (fila 124 dosar volumul II), C. O., născută la 16.06.1940, căsătorită U. și decedată la 09.03.2010 (filele 96, 97 și 99 volumul I dosar) și C. V., născută la 04.05.1955, căsătorită M. și decedată la 04.12.2006 (filele 130 și 131 dosar volumul I).

Pentru a realiza dezbaterea succesorală atât de pe urma defunctului său tată C. O., cât de pe urma defunctei sale mame C. E., reclamanta C. R. a învestit Judecătoria B. cu prezenta cerere, solicitând totodată ca bunul imobil ce compune masa succesorală să-i fie atribuit, cu plata sultelor către pârâți, corelativ cu înscrierea în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra imobilului.

În concret, instanța va avea în vedere că părțile nu au depus la dosar o înțelegere asupra împărțirii bunului ce face obiectul partajului succesoral, prin bună învoială, astfel cum dispune art.6734 alin.2 C.p.c.

Apoi, deși decesul numitului C. O. a intervenit la 11.05.1976, succesiunea după acesta nu a fost dezbătută până la data prezentei cereri.

Așa fiind, în temeiul art.651 C. civil (1864) instanța va constata deschisă succesiunea după acest defunct, ce a avut ultimul domiciliu în comuna Hărman, ., jud. B..

Asupra masei de împărțit după defunctul său tată, instanța reține că formulând cererea de chemare în judecată, reclamanta a indicat întreg imobilul situat în comuna Hărman, ., jud. B., înscris în CF nr.9167 Hărman sub nr. top 2124/8/2, compus din casă și teren în suprafață de 799 mp, evaluat după prețuirea proprie la 105.000 lei.

Potrivit situației de carte funciară – CF nr.9167 Hărman, aflată în copie desfășurată la filele 74-76 dosar volumul I, sub B+11 și B+12 s-a înscris dreptul de proprietate al numitului C. O. asupra terenului în suprafață de 799 mp, cu titlu de drept de împroprietărire în baza sentinței civile nr._/2002, respectiv asupra edificatului constituit din Corp 1 – locuință cu 2 camere, bucătărie, cămară, hol și anexe: grajd și magazie; Corp 2 – bucătărie de vară cu o încăpere, cu titlu de construire, ambele imobile figurând înscrise sub nr. top 2124/8/2.

Actul de proprietate – Decizia nr.25/1960 a fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular al comunei Hărman, se regăsește în copie simplă la fila 71 volumul I dosar, cuprinzând numele de C. O., pentru terenul de sub nr. top 2124/8, în suprafață de 222 stj din CF nr.8842. Corespunzător înscrierii de la B+1 din CF nr.9167 Hărman, corpul funciar de sub nr. top 2124/8 a fost adus din CF nr.8842 Hărman.

Sentința civilă nr._ din 19.09.2002 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul civil nr._/2001 se regăsește la filele 44-45 și 92-93 în volumul I al cauzei, rezultând că pârâtul C. O. din prezenta procedură a promovat cererea pentru constatarea suprafeței reale a terenului de sub nr. top inițial 2124/8, rectificarea suprafeței de carte funciară, dezmembrarea în două loturi și înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al tatălui său, defunctul C. O..

Aceasta este situația scriptică în legătură cu terenul, iar asupra construcțiilor ridicate pe terenul de sub nr. top atribuit în urma dezmembrării, anume 2124/8/2, instanța va avea în vedere situația de carte funciară mai sus redată, cât și autorizațiile de construire nr.442/23.04.1957 și nr.29/06.06.1975 de la filele 14 și 13, respectiv 89 și 90 în volumul I al cauzei. Prima dintre ele cuprinde numele de C. O. A. pentru construirea unei case și a unui grajd în .. nr.5436, iar cea de-a doua, numele de C. O., cu referire la „construcție prin adăugire la casa existentă înscrisă în CF nr.8842 Hărman sub nr. top 2124/8, în suprafață de 788 mp”, constând în bucătărie de vară, una magazie și un grajd în suprafață de 63 mp.

În raport de înscrisurile mai sus expuse, instanța reține că terenul a fost dobândit în baza unei decizii de împroprietărire de către autorul/tatăl reclamantei, decizie emisă în anul 1960. Pendinte de autorizația de construire nr.29/1975, rezultă că în acel an, pe terenul de sub nr. top 2124/8, exista edificată o construcție cu destinația de casă, alături de care s-a solicitat de către numitul C. O., edificarea anexelor antearătate.

Așa fiind, față de căsătoria părinților reclamantei, intervenită la 01.06.1939 (copia certificatului de căsătorie de la fila 103 dosar volumul I), raportat la datele ce atestă dobândirea terenului și construirea edificatelor, instanța constată că regimul comunității de bunuri al soților C. (părinții părților) este supus regulilor instituite de Codul familiei aprobat prin L.nr.4 din 04.01.1954, cu modificările ulterioare.

Din acest punct de vedere, mai reține instanța și faptul că la dosar nu a fost depus niciun înscris care să ateste regimul matrimonial dotal al părinților reclamantei, astfel cum acest regim a fost instituit de Codul civil de la 1864, înțelegând prin „dotă” cea mai răspândită convenție matrimonială prin care se instituia regimul concret aplicabil între bărbatul și femeia căsătoriți.

În aceste condiții, instanța va avea în vedere cu prioritate prezumția de comunitate de bunuri instituită de art.30 din Codul familiei de la 1954, cât și faptul că modalitatea în care terenul a fost dobândit, respectiv construcția edificată, nu se încadrează în niciuna din situațiile de excepție prevăzute la art.31 lit.a)-f) din Codul familiei, ca reprezentând bunuri proprii ale unuia dintre soți.

Apoi, calitatea de bun propriu trebuie dovedită, între soți fiind permis orice mijloc de probă.

În cauză însă, reclamanta nu a dovedit calitatea de bun propriu al tatălui său pentru imobilul situat în ., jud. B., înscris în CF nr._ Hărman (CF nr.9167 Hărman în urma conversiei de pe hârtie) sub nr. top 2124/8/2, acesta nedobândindu-l înainte de căsătorie, ori prin moștenire, legat sau donație. Imobilul nu face nici parte din categoria bunurilor de uz personal sau a celor destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, după cum nici nu poate fi calificat în categoriile menționate la lit.d)-f) ale art.31 din Codul familiei de la 1954.

Cum bunurile proprii sunt în mod limitativ prevăzute de lege, părțile neputând deroga prin act juridic, instanța va constata în raport de cele mai sus expuse și în temeiul art.6735 alin.1 C.p.c. că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. O. se compune din cota de ½ parte din imobilul situat în comuna Hărman, ., jud. B., înscris în CF nr._ Hărman (CF nr.9167 Hărman în urma conversiei de pe hârtie) sub nr. top 2124/8/2, reținând că, deși se împarte o moștenire, nu s-au relevat datorii transmise prin aceasta.

Pentru componența construcției, instanța va reține concluziile raportului de expertiză tehnică, specialitatea evaluare imobiliară, raport nr._/2013 întocmit de către expert Țaric E. A., situația din teren fiind redată la filele 202-203 dosar volumul I, cu concluzii la fila 205 dosar idem.

Întrucât valoarea imobilului (construcție și teren, cu excluderea clădirilor demolate, reprezentate de magazie și grajd) a fost stabilită de către expertul cauzei la suma de 162.690 lei, valoare ce nu a fost modificată în urma obiecțiunilor încuviințate, pentru cota de ½ parte aferentă moștenirii după defunctul C. O., instanța va constata valoarea de 81.345 lei.

În ceea ce privește calitatea de moștenitori a părților în procedură după defunctul C. O., instanța va avea în vedere că reclamanta a invocat neacceptarea ei în termenul legal de 6 luni de către pârâți.

În acest sens, reclamanta s-a apărat prin dispoziția art.700 alin.1 C. civil (1864), însă pârâții s-au opus, susținând atât prin întâmpinările formulate (C. E. și M. M. G.), cât și prin răspunsurile date la interogatoriu, că au acceptat succesiunea locuind în imobil după decesul defunctului, suportând cheltuielile de înmormântare și de pomenire (filele 109-111 volumul I dosar).

Martorii ascultați la termenul 02.09.2011, inclusiv martora C. M. încuviințată reclamantei, au arătat că după decesul numitului C. O., atât C. V., cât și fratele acesteia, pârâtul C. O. au locuit în casa părintească, primul copil al celui din urmă fiind născut acolo. Cheltuielile pentru înmormântarea tatălui părților au fost suportate de către toți frații, iar după decesul lui C. O., fiul acestuia (având același nume și prenume) a continuat să se ocupe de casa părintească edificând o bucătărie, înlocuind poarta și suportând racordarea la gaz metan și la canalizare. După decesul tatălui lor, reclamanta a continuat să locuiască în imobil, martorii N. declarând că mama sa o aștepta cu mâncare, având grijă de ea. Despre reclamantă s-a arătat că din motive medicale nu a avut pentru o bună perioadă de timp un serviciu și că mama sa a întreținut-o și a îngrijit-o. Tot mama reclamantei a fost cea care a întreținut casa. În egală măsură, martorii au mai arătat că după decesul tatălui părților, toți copiii își vizitau mama, aceștia (cu excepția reclamantei) ajutând-o și financiar. Pârâtul C. O. a fost văzut aducând lemne și ocupându-se de sarcinile grele ale gospodăriei. În schimb, reclamanta a suportat costurile întreținerii zilnice, achiziționând mobilier, aparatură casnică și perdele. Între mamă și copii nu au existat relații tensionate sau încordate. Cu fiecare vizită făcută mamei lor, pârâții veneau cu alimente.

Asupra chitanțelor de plată a impozitului, cu dovezi aflate fila 84 și 86 dosar volumul I, instanța constată că au fost eliberate pe numele de C. O. senior, fără ca partea reclamantă să fi dovedit că a suportat plata lor din veniturile sale.

Adeverința nr.4256 din 27.06.2011, reflectă evidența din Registrul Agricol, fiindu-i eliberată reclamantei pentru obținerea cărții de identitate (fila 85 dosar volumul I).

Pendinte de aceste probe, instanța va respinge susținerea reclamantei făcută în sensul că este singura care, alături de mama sa, are calitatea de moștenitoare după defunctul său tată, toți ceilalți prezumtivi moștenitori, respectiv fratele și surorile sale, fiind străini de moștenire.

Întrucât reclamanta nu este la apărarea dispoziției art.700 alin.1 C. civil (1864), pârâții dovedind că și-au manifestat voința de a veni la succesiunea autorului lor, prin acceptarea voluntară tacită (art.689 C. civil de la 1864), făcând acte și fapte pe care nu le-ar fi putut exercita decât în această calitate și lăsând a se presupune intenția lor de acceptare, instanța va respinge pretenția titularei relativă la constatarea calității sale de moștenitoare, alături de mama sa, după defunctul său tată.

Față de aceste împrejurări, în temeiul art.6735 alin.1 C.p.c., instanța va constata calitatea de moștenitori după defunctul C. O., decedat la 11.05.1976, ca revenindu-le următorilor:

- C. E., în calitate de soție supraviețuitoare;

- reclamanta C. R., în calitate de fiică;

- pârâta C. E., în calitate de fiică;

- pârâtul C. O., în calitate de fiu;

- pârâtul U. M. F., în calitate de nepot al defunctului, după fiica U. O., născută C., decedată la 20.03.2010 și

- pârâtul M. M. G., în calitate de soț supraviețuitor al fiicei defunctului M. V., născută C., decedată la 04.12.2006.

Pentru pârâții U. M. F. și M. M. G., instanța va avea în vedere copiile actelor de stare civilă și ale cărților de identitate, respectiv copia certificatului de moștenitor nr.36 din 10.05.2007, aflate la filele 95-99 și 130-132 volumul I dosar.

Asupra cotelor ce li se cuvin părților, în calitate de moștenitori, rezultă că atât reclamanta, cât și pârâții C. E. și C. O. vin la moștenirea tatălui lor, în calitate de fiice, respectiv de fiu, context în care fac parte din prima clasă de moștenitori a descendenților în linie directă.

C. E., mama reclamantei, vine la moștenirea soțului său, în calitate de soție supraviețuitoare, cota acesteia în concurs cu descendenții defunctului (clasa I de moștenitori) fiind de ¼ din moștenire, respectiv din cota de ½.

Pârâtul U. M. F. vine la moștenire în calitate de nepot de fiică decedată la 20.03.2010, iar pârâtul M. M. G., în calitate de soț supraviețuitor al celeilalte fiice a defunctului, numita M. V., născută C., decedată la 04.12.2006.

Astfel, cei doi pârâți beneficiază de reprezentarea succesorală și urcă în gardul, locul și drepturile autorilor lor, pentru a culege partea acestora din moștenire dacă s-ar mai fi aflat în viață.

Față de cele de mai sus, rezultă că cei cinci copii ai defunctului beneficiază de cote egale de 1/5 din cota ce rămâne după defalcarea cotei ce i se cuvine soțului supraviețuitor din moștenirea tatălui lor, în concret 1/5 din cota de ¾ din moștenire.

Prin aducerea la numitor comun, rezultă cotele de 5/40 parte pentru soția supraviețuitoare și de 3/40 parte pentru fiecare dintre părțile din prezenta procedură.

Relativ la defuncta C. E., decedată la data de 31.12.1991, cu ultimul domiciliu în comuna Hărman, ., jud. B., urmând aceleași reguli și în raport de probele administrate în procedură, în temeiul art.651 C. civil (1864) instanța va constata deschisă succesiunea.

Asupra masei succesorale rămase în urma acestei defuncte, în baza art.6735 alin.1 C.p.c., instanța va constata cota de 25/40 parte din imobilul situat în comuna Hărman, ., jud. B., înscris în CF nr._ Hărman (CF nr.9167 Hărman în urma conversiei de pe hârtie) sub nr. top 2124/8/2, compus din teren în suprafață de 799 mp și construcție formată din corpul I – locuință cu 2 camere, bucătărie, cămară, hol și 2 anexe (grajd și magazie) în prezent demolate, latrină (neînscrisă în c.f.) și din corpul II – bucătărie de vară cu o încăpere, astfel cum s-a determinat prin raportul de expertiză tehnică nr._/2013 întocmit de expert Țaric E. A., omologat prin prezenta sentință.

C. de 25/40 parte se obține prin însumarea cotei de ½ parte din întreg, ce i s-a cuvenit defunctei prin încetarea comunității de bunuri cu defunctul său soț, cu cota de 5/40 parte, ce i-a revenit în calitate de moștenitoare a defunctului său soț. Aduse fiind la numitor comun, se obține cota totală de 25/40, ce are un echivalent de 101.681,25 lei (prin deducerea valorii construcțiilor demolate), potrivit expertizei întocmite în cauză.

În continuare, urmând același raționament juridic, instanța va constata că în urma defunctei C. E. au rămas ca moștenitori:

- reclamanta C. R., în calitate de fiică, cu cota de 25/200 parte;

- pârâta C. E., în calitate de fiică, cu cota de 25/200;

- pârâtul C. O., în calitate de fiu, cu cota de 25/200;

- pârâtul U. M. F., în calitate de nepot al defunctei, după fiica U. O., născută C., decedată la 20.03.2010, cu cota de 25/200 și

- pârâtul M. M. G., în calitate de soț supraviețuitor al fiicei defunctei M. V., născută C., decedată la 04.12.2006, cu cota de 25/200.

Fracțiunea de 25/200 parte se determină prin împărțirea cotei de 25/40 din bunul imobil ce intră în componența masei succesorale rămase după defuncta C. E. la cei cinci moștenitori (25/40 înmulțit cu 1/5).

Asupra petitului relativ la sistarea stării de coproprietate, instanța va avea în vedere că potrivit art.728 C. civil alin.1 teza I (1864) „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în stare de indiviziune”, pentru ca în condițiile art.669 N.C.C., încetarea coproprietății prin partaj să poată fi cerută oricând (față de norma tranzitorie cuprinsă la art.6 alin.6 N.C.C.).

Cu titlu de principiu, instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială, potrivit art.6734 alin.1 C.p.c.

În cauză însă, părțile nu au dat dovadă de bună înțelegere, context în care instanța va avea în vedere criteriile de atribuire cuprinse la art.6739 C.p.c., coroborat cu art.676 alin.1 N.C.C.

Astfel, prin cererea formulată reclamanta a solicitat ca imobilul să-i fie atribuit în natură, invocând faptul că este singurul său domiciliu și că toți ceilalți pârâți dețin un alt imobil. A mai arătat reclamanta și împrejurarea că a locuit în casa părintească dintotdeauna, îngrijind de ambii săi părinți.

Pârâții, în schimb, au solicitat prin concluziile scrise și orale formulate, ca imobilul să fie împărțit în raport de cotele ce le revin.

Nu mai puțin, din proba cu interogatoriu și cea testimonială, instanța reține că după decesul părinților părților, reclamantei i s-a permis de către ceilalți frați să ocupe casa părintească, aceștia recunoscând și acceptând că sora lor nu are nicio altă locuință.

Art.67310 alin.1 C.p.c., privește ipoteza în care bunul nu poate fi împărțit în natură, fie datorită structurii acestuia, fie pentru că i s-ar cauza o scădere importantă a valorii ori pentru că i s-ar modifica în mod păgubitor destinația economică.

Criteriile mai sus expuse sunt incidente în speță, căci instanța nu poate ignora structura construcției și suprafața terenului. Astfel, construcția are în compunere Corpul I – locuință cu 2 camere, bucătărie, cămară, hol și 2 anexe (grajd și magazie) în prezent demolate, latrină (neînscrisă în c.f.) și din Corpul II – bucătărie de vară cu o încăpere. Or, pentru această structură, expertul nu a determinat cinci loturi în natură, un atare obiectiv nefiind propus și încuviințat în procedură. Apoi, solicitarea pârâților C. O. și C. E. pentru atribuirea cotei ce li se cuvine în natură a fost formulată doar cu ocazia concluziilor pe fondul cererii.

În același sens, mai apreciază instanța și că o împărțire a construcției, cât și a terenului de 799 mp în cinci loturi egale nici nu este posibilă, un atare partaj încălcând dispoziția art.67310 alin.1 C.p.c.

Reguli privitoare la împărțire prevede și art.676 N.C.C., rezultând că pentru ipoteza unui bun indivizibil sau care nu este comod partajabil în natură, atribuirea privește întreg bunul (alin.2 lit.a).

D. urmare, instanța va dispune sistarea stării de coproprietate, pentru ca în raport de prevederea art.6739 C.p.c., imobilul să-i fie atribuit reclamantei C. R..

Corespunzător art.742 C. civil, „inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani”, pentru ca în condițiile art.6735 alin.2 teza finală C.p.c., „în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

Despre sultă face vorbire și art.676 alin.2 lit.a) N.C.C., cât și codul de procedură civilă la art.6735 alin.2 teza finală.

Dacă aceasta este regula, instanța va reține că în speță reclamanta a solicitat să fie obligată la plata unor eventuale sulte către pârâți, corespunzător cotelor ce le revin din succesiune.

În acest sens, instanța va obliga reclamanta să plătească suma de 32.538 lei, cu titlu de sultă valorică pentru fiecare pârât în parte, în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe civile (art.67310 alin.1 teza finală C.p.c.).

Pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului, cu titlu de atribuire în urma sistării stării de coproprietate provenită din moștenire, instanța va avea în vedere dispoziția art.885 N.C.C., cât și cea cuprinsă la art.28 din L.nr.7/1996 republicată la 01.09.2014.

Pendinte de admiterea excepțiilor de insuficientă timbrare, respectiv de netimbrare, în temeiul art.20 alin.3 din L.nr.147/1997 republicată (aplicabilă cauzei), instanța va anula, ca atare, cererile reconvenționale formulate în procedură de reclamanții reconvenționali C. E. și M. M. G..

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, reținând că reclamanta a suportat din resurse proprii suma totală de 1.874 lei (1.474 lei taxe judiciare și 400 lei onorariu provizoriu pentru lucrarea de expertiză), în temeiul art.277 C.p.c., instanța va obliga pârâții să-i plătească fiecare suma de 374,80 lei.

Apoi, în temeiul art.18 din O.U.G.nr.51/2008 republicată, instanța va obliga pârâții, ca și părți căzute în pretențiile reclamantei, să plătească fiecare Statului suma de 863,80 lei, reprezentând cheltuielile de judecată pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar (adică 1.469 lei taxă judiciară de timbru și 2.850 lei diferența de onorariu pentru lucrarea de expertiză).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta C. R., cu domiciliul procesual ales în B., ..1, ., jud. B., prin reprezentant convențional S.C.A. „I. A. și A. R.” – avocat A. D. și A. C. în contradictoriu cu pârâții C. E., domiciliată în B., ., ., jud. B., C. O., domiciliat în B., ., ., U. M. F., domiciliat în Hărman, ..30, jud. B. și M. M. G., domiciliat în B., ., ., ..

Anulează ca insuficient timbrată cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional C. E. în contradictoriu cu reclamanta C. R. și cu pârâții C. O., U. M. F. și M. M. G..

Anulează ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional M. M. G. în contradictoriu cu reclamanta C. R. și cu pârâții C. E., C. O. și U. M. F..

Constată deschisă succesiunea după defunctul C. O., decedat la data de 11.05.1976, cu ultimul domiciliu în comuna Hărman, ., jud. B..

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. O. se compune din cota de ½ parte din imobilul situat în comuna Hărman, ., jud. B., înscris în CF nr._ Hărman (CF nr.9167 Hărman în urma conversiei de pe hârtie) sub nr. top 2124/8/2, compus din teren în suprafață de 799 mp și construcție formată din corpul I – locuință cu 2 camere, bucătărie, cămară, hol și 2 anexe (grajd și magazie) în prezent demolate, latrină (neînscrisă în c.f.) și din corpul II – bucătărie de vară cu o încăpere, în valoare de 81.345 lei rezultată prin deducerea valorii construcțiilor demolate, potrivit raportului de expertiză tehnică nr._/2013 întocmit de expert Țaric E. A., omologat prin prezenta sentință.

Constată că în urma defunctului C. O. au rămas ca moștenitori:

- C. E., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de 5/40 parte;

- reclamanta C. R., în calitate de fiică, cu cota de 3/40 parte;

- pârâta C. E., în calitate de fiică, cu cota de 3/40 parte;

- pârâtul C. O., în calitate de fiu, cu cota de 3/40 parte;

- pârâtul U. M. F., în calitate de nepot al defunctului, după fiica U. O., născută C., decedată la 20.03.2010, cu cota de 3/40 parte și

- pârâtul M. M. G., în calitate de soț supraviețuitor al fiicei defunctului M. V., născută C., decedată la 04.12.2006, cu cota de 3/40 parte din masa succesorală.

Constată deschisă succesiunea după defuncta C. E., decedată la data de 31.12.1991, cu ultimul domiciliu în comuna Hărman, ., jud. B..

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei C. E. se compune din cota de 25/40 parte din imobilul situat în comuna Hărman, ., jud. B., înscris în CF nr._ Hărman (CF nr.9167 Hărman în urma conversiei de pe hârtie) sub nr. top 2124/8/2, compus din teren în suprafață de 799 mp și construcție formată din corpul I – locuință cu 2 camere, bucătărie, cămară, hol și 2 anexe (grajd și magazie) în prezent demolate, latrină (neînscrisă în c.f.) și din corpul II – bucătărie de vară cu o încăpere, în valoare de 101.681,25 lei rezultată prin deducerea valorii construcțiilor demolate, potrivit raportului de expertiză tehnică nr._/2013 întocmit de expert Țaric E. A., omologat prin prezenta sentință.

Constată că în urma defunctei C. E. au rămas ca moștenitori:

- reclamanta C. R., în calitate de fiică, cu cota de 25/200 parte;

- pârâta C. E., în calitate de fiică, cu cota de 25/200;

- pârâtul C. O., în calitate de fiu, cu cota de 25/200;

- pârâtul U. M. F., în calitate de nepot al defunctei, după fiica U. O., născută C., decedată la 20.03.2010, cu cota de 25/200 și

- pârâtul M. M. G., în calitate de soț supraviețuitor al fiicei defunctei M. V., născută C., decedată la 04.12.2006, cu cota de 25/200.

Dispune sistarea stării de coproprietate prin atribuirea imobilului către reclamanta C. R..

Obligă reclamanta să plătească suma de 32.538 lei, cu titlu de sultă valorică pentru fiecare pârât în parte, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe civile.

Dispune înscrierea în CF nr._ Hărman (CF nr.9167 Hărman în urma conversiei de pe hârtie) sub nr. top 2124/8/2 a dreptului de proprietate al reclamantei, cu titlu de atribuire, în urma sistării stării de coproprietate provenită din moștenire.

Respinge restul solicitărilor reclamantei.

Obligă pârâții să-i plătească reclamantei suma de 374,80 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâții să plătească Statului suma de 863,80 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

E. B. D. I.

Red./Dact. judecător E.B.

21.01.2015, ora 23,47 – 7ex.

← Contestaţie la executare. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria...  Cerere necontencioasă. Sentința nr. 3195/2014. Judecătoria BRAŞOV →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Sentința nr. 23/2014. Judecătoria BRAŞOV