Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 04-01-2013 în dosarul nr. 4504/94/2012
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINTA CIVILA NR. 11
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 04.01.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. E. D.
GREFIER D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe petentul B. A., intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI I., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică la data de 20.12.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 28.12.2012, apoi la 4.01.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 12.04.2012 și înregistrată sub nr._, petentul B. A. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal . nr._, încheiat la data de 23.03.2012.
În motivarea cererii petentul a arătat că la data de 23.03.2012, a fost sancționat contravențional retinandu-se în sarcina sa contravențiile prevăzute de art. 102 alin. 1 punctul 35 si art 101 alin. 1 punctul 10 din OUG 195/2002, respectiv faptul ca autovehicolul pe care l-a condus avea montate lumini de alta culoare sau intensitate/lumini ori dispozitive de avertizare sonora sau accesorii ori modificări neomologate si aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, luneta pe geamuri laterale, cu excepția celor omologate sau certificate.
Pe cale de excepție, in temeiul art. 16 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, petentul a invocat nulitatea relativa a procesului verbal de contravenție întrucât agentul constatator nu a respectat dispozițiile art. 16 in sensul ca, nu a individualizat in mod corect textul de lege prin care se sancționează contravențiile reținute indicând ca temei legal aceleași articole ce prevăd contravențiile.
A mai arătat că un alt motiv de nulitate îl reprezintă faptul că a fost sancționat pentru concurs de contravenții. A arătat că art. 10 alin.l O.G. nr. 2/2001 prevede ca in cazul constatării unui concurs de contravenții, sancțiunea se aplica pentru fiecare contravenție, iar petentului i-au fost aplicate 15 puncte-amenda, fara ca agentul constatator sa individualizeze sancțiunea pentru fiecare contravenție, incalcand astfel prevederile art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001. Încheind in acest mod procesul-verbal de contravenție, agentul constatator nu a respectat principiul legalității aplicării sancțiunii, lipsind instanța de posibilitatea verificării modului de aplicare a criteriilor de individualizare a sancțiunii pentru fiecare din contravențiile aflate in concurs, nefiind indicat minimul-maximul aplicabil fiecărei contravenții.
Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea plângerii si anularea procesului verbal de contravenție iar, in subsidiar in temeiul art 7 alin 3 OG 2/2001, a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
În dovedirea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar copie de pe procesul verbal contestat, copie de pe actul de identitate al petentului, dovada de circulație . nr._, copie permis de conducere, copie talon autoturism.
Deși legal citat, intimatul nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și formula apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 23.03.2012 întocmit de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1050 lei, întrucât a condus auto cu numărul_, având folii aplicate pe geamuri spate, fără omologare RAR, precum și lumini de altă culoare.
Procesul verbal a fost semnat de petent căruia i s-a comunicat o copie, petentul încadrându-se în termenul legal de depunere a plângerii de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Instanța subliniază faptul că procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Fiind investită potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța reține că faptelor li s-a dat încadrarea juridică corectă, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.102 alin. 1 pct. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 101 alin. 1 pct. 10 din același act normativ, două contravenții distincte. La rubrica obiecțiuni s-a consemnat faptul că petentul arată că folia a pus-o pentru hoți, iar luminile sunt pentru leduri.
Cu privire la apărarea petentului potrivit căreia solicită anularea procesului verbal față de nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că față de faptul că petentul nu a dovedit nici o vătămare produsă și față de prevederile art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă în sensul că nulitatea actului pentru nerespectarea formelor legale intervine numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, instanța consideră neîntemeiată solicitarea petentului de a se anula procesul-verbal pentru acest motiv. Totodată nici celelalte motive invocate nu sunt de natură a atrage nulitatea procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța constată că în cauza de față petentul nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată.
Astfel, susținerile petentului în sensul că a respectat dispozițiile legale incidente în cauză, nu pot fi avute în vedere în condițiile în care nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.
În acest sens, instanța reține că fapta descrisă în procesul verbal a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, care a încheiat procesul verbal de contravenție în prezența petentului, iar acesta a semnat procesul verbal de contravenție.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenția prevăzută de articolele mai sus menționate.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța reține că sancțiunea a fost corect individualizată cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. A., având domiciliul în sector 6, București, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI I., având sediul în București, . nr.7, sectorul 2, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Dact./C.E.D./DS./4 ex./ 2013
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 5169/2013. Judecătoria BUFTEA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 236/2013. Judecătoria... → |
|---|
