Plângere contravenţională. Sentința nr. 1468/2013. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1468/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 3764/94/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
Sentința civilă nr. 1468
Ședința publică de la 14.03.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. C. M.
Grefier S. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SA și pe intimat Agenția Națională Apele Române – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-București, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publică de la 06.03.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de astăzi 14.03.2013, când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ la data de 29.03.2012 petenta . SA a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 16.03.2012 întocmit de intimata Agenția Națională Apele Române – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-București, exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
În motivare, petenta a invocat pe cale de excepție nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție întrucât nu au fost respectate dispoz. art.16 alin.6 și art.19 alin.1 precum și art.16 alin.1 din OG 2/2001, nu s-au făcut mențiuni cu privire la toate împrejurările în care a fost săvârșita fapta, omisiune ce duce la imposibilitatea aprecierii gravitații faptei ce se impută, astfel ca nu se poate aprecia daca aplicarea acelei amenzii contravenționale este întemeiata sau nu. De asemenea s-au încălcat și art.16 alin.1 întrucât nu s-au arătat toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitării faptei și la evaluarea pagubelor pricinuite .De asemenea, s-a mai arătat ca procesul verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001, potrivit căruia procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și contravenient. Consideră petenta că procesul verbal de contravenție este afectat de anumite vicii de formă esențiale, de natură încât să încalce dreptul petentei la apărare și se poate constata o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de sancționare.
In drept au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, C.pr.civ.
In susținerea cererii petenta a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat, dovada primirii.
Cererea este scutită de taxa de timbru, potrivit art.15 lit. i din Legea 146/1997 și timbru judiciar, potrivit art.1 alin.2 din OG 32/1995.
Legal citat intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii si menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic întocmit, întrucât procesul verbal a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă legale.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii Apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, OG 2/2001 și HG 188/2002, modificată și completată prin HG 352/2005.
In sprijinul întâmpinării s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanței, intimata a depus toate înscrisurile care au stata baza emiterii procesului verbal contestat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 16.03.2012 întocmit de intimată, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 35.000 lei în temeiul art.87 alin 1 din Legea apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare, pentru că a executat și pus în funcțiune lucrări care au legătură cu apele cu nerespectarea avizului de gospodărire nr 104IF/06.06.2007 în sensul că in fapt apele uzate menajere sunt evacuate în canalul de desecare cu nerespectarea HGR188/2002 ANEXA 3…cerinta imperativa prevăzută în avizul de gospodărire a apelor ,fapt dovedit prin raportul de încercare nr 74-P2/03.03.2012 care atestă că proba de apă prelevată de la evacuarea stației de epurare a complexului prezintă indicatori care depășesc limitele prevăzute de lege.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate,inclusiv codul numeric personal,ocupația și locul de muncă ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. În situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
În ceea ce privește nulitatea actului sancționator invocată de petentă decurgând din faptul că procesul verbal nu a fost semnat de un martor,instanța reține că petenta nu a dovedit existența unei vătămări prin nesemnarea procesului verbal de către martor.Mai mult,petenta a avut posibilitatea de a invoca în fața instanței eventuala vătămare care i s-ar fi produs prin faptul menționat mai sus,lucru care nu s-a întâmplat.
Referitor la critica petentei că la baza întocmirii procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 16.03.2012 a stat procesul verbal de încercare nr 72-P2 din data de 03.03.2012,iar nu un raport efectuat în ziua aplicării sancțiunii,16.03.2012 asa încât nu există,după părerea sa, o legătură de cauzalitate între data întocmirii procesului verbal de contravenție și data când întocmirii raportului de încercare,instanța reține că raționamentul petentei este în mod vădit greșit.Astfel,potrivit art 13 alin 1 din Ordonanța 2/2001 „aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”,astfel că agentul constatator aveala dispoziție 6 luni de la data întocmirii procesului verbal de încercare nr 74-P2/03.03.2012 să aplice sancțiunea constată în cuprinsul său la data de 03.03.2012,termen care a fost respectat în cauză.
Contrar susținerilor petentei din concluziile scrise,în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor,intimata a efectuat o descriere detaliată a faptei,indicând atât indicatorii fizico-chimici ai apei așa cum au fost constați în procesul verbal de încercare,precum și valorile normale prevăzute de lege.
Plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art.6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1)dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
În cauză, potrivit dreptului intern, executarea și punerea în funcțiune de lucrări care au legătură cu apele cu nerespectarea avizului de gospodărire a apelor reprezintă faptă contravențională și nu penală. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 35. 000 lei, care prezintă o severitate deosebită, în raport de cuantumul ridicat al acesteia.
Pe de altă parte, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unor astfel de fapte o reprezintă protecția împotriva formelor de poluare si de modificare a caracteristicilor resurselor de apa.
Astfel, instanța concluzionează că fapta reprezintă o „acuzație în materie penală”.
Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, nici una dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.
În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
În această ordine de idei, instanța constată că este dovedit că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, prevăzută de art.87 alin.1 din Legea nr.107 din 1996.
Așadar, întrucât pe parcursul judecății petenta nu a făcut în niciun fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în cuprinsul procesului verbal de contravenție și întrucât, în speță, nu se poate reține existența unei cauze de nulitate absolută a acestuia în ceea ce privește contravenția analizată, instanța constată că forța probantă a actului în litigiu nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa. Totodată, instanța mai reține că, dând eficiență acestei prezumții, nu se încalcă proporția rezonabilă între interesul general al statului, în îndeplinirea rolului său de gardian al interesului public, de a reglementa materia contravențională, atât sub aspectul instituirii anumitor contravenții, cât și a procedurii de constatare și sancționare a acestora și interesul particular, reprezentat de interesul petentului la apărarea tuturor drepturilor personale ale petentei.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunea aplicând o amendă orientată spre minimul special.
Raportat la gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunea este proporțională.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal este legal și temeinic, iar sancțiunea este proporțională, motiv pentru care va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea formulată de petenta S.C. O. L. DEVELOPMENT S.R.L. cu sediul în ., . nr. 50, ., Județul Ilfov în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE – DIRECȚIA APELOR ARGEȘ – VEDEA - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR ILFOV – BUCUREȘTI cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294, sector 6, ca neîntemeiată.
Menține procesul – verbal . nr._ din data de 16.03.2012, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.03.2013.
Președinte, Grefier,
Jud L. C. M. S. D.
Red.jud.LCM
Tehnored.SD/4ex/19.04.2013
← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 1487/2013. Judecătoria BUFTEA | Actiune in regres. Sentința nr. 2417/2013. Judecătoria BUFTEA → |
---|