Somaţie de plată. Sentința nr. 2407/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2407/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 834/94/2013
Dosar nr._ SECTIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2407
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 16 APRILIE 2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE ELISABETA-MIHAELA IORDĂCHESCU
GREFIER E. A.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect somație de plată, formulată de creditoarea, ., în contradictoriu cu debitoarea, ..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 09.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 16.04.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 22.01.2013 sub nr._, . în contradictoriu cu debitoarea, . a formulat cerere privind emiterea ordonanței de plată, prin care să fie obligată debitoarea la plata sumei de 1.488,00 lei cu titlu de preț al mărfurilor vândute; la plata penalităților de întârziere în cuantum de 529,73 lei calculate de la data scadenței până la data redactării prezentei acțiuni conform art. 8 din Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1469/11.10.2011, respectiv 0,1% pe fiecare zi de întârziere; la plata penalităților de întârziere datorate până la plății efective a debitului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Totodată a solicitat stabilirea unui termen de plată a sumelor respective, care să nu depășească 10 zile de la data emiterii ordonanței.
În fapt, a arătat că între părți s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1469/11.10.2011 având ca obiect vânzarea – cumpărarea, pe baza de comenzi de produse comercializate de creditoare respectiv subansamble, elemente de asamblare, scule, cosmetice auto. Creditoarea a livrat debitoarei mărfuri în valoare totală de 1.488,00 lei și neachitate, fapt pentru care s-au calculat penalități de întârziere în cuantum de 529,73 lei.
Facturile au fost acceptate de debitoare prin semnare, însă până la această dată nu a fost plătit prețul produselor vândute. A considerat creanța certă, față de facturile emise; lichidă cuantum creanței este determinat și exigibilă față de scadența obligației de plată a prețului a fost stabilit.
In drept, creditoarea a invocat dispozițiile O.U.G. nr.119/2007.
In susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar în copie facturile fiscale emise, Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1469/11.10.2011 încheiat între părți, relații de la ORC, modul de calcul al penalităților.( f.4-15). Totodată a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată cu 39 lei taxa judiciară de timbru potrivit art. 3 lit. o1 din legea 146/1997 și 5 lei timbru judiciar potrivit art. 3, alin 1 din OG 32/1995. ( f.23).
Debitoarea legal citată nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între creditoare, în calitate de vânzător, și debitoare, în calitate de cumpărător, s-a încheiat contractul nr. 1469/11.10.2011, având ca obiect vânzarea cumpărarea de produse (sibansamble, elemente de asamblare, scule, cosmetice auto etc) pe baza de comenzi; prețul și modalitățile de plată sunt stabilite de art 3 din Contract, debitoarei revenindu-i obligația de a achita contravaloarea facturilor în maximum 45 zile de la data emiterii acestora. (f.8)
Potrivit dispozițiilor art 8 alin 2 din Contract, părțile prevăd obligația debitoarei de a plăti penalități de întârziere de 0,1% pe zi pentru neachitarea la termen a prețului, iar cuantumul acestora nu a fost contestat. (f.9)
În temeiul contractului susmenționat a fost emisă factura nr._/19.10.2011, pentru suma de 1488 lei, însușită de către debitoare prin semnătură. (f.12)
În drept, instanta urmează a reține că, în speță, sunt incidente condițiile prevazute de art. 2 din O.U.G. nr. 119/2007, text legal în baza căruia creanța dedusă judecății trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă și să rezulte din contracte comerciale.
Legat de admisibilitatea cererii creditoarei, instanța constată că aceasta este supusă următoarelor condiții cumulative: existența unei obligații ce are ca obiect plata unei sume de bani născute dintr-un contract comercial, iar creanța să fie certă, lichidă și exigibilă.
În ceea ce privește existența primei condiții, respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin acțiune să aibă ca obiect o sumă de bani, instanța consideră că acest aspect se verifică prin analiza obiectului cererii, așa cum acesta a fost formulat de creditoare, fiind îndeplinită în cauză.
Cu privire la cea de a doua condiție, respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin somație să fie născută dintr-un contract comercial, instanța constată că aceasta este îndeplinită, în speță existând un contract comercial, precum și o însușire a obligației de plată de către debitoare, prin semnarea și ștampilarea facturilor emise de către creditoare.
În ceea ce privește condiția certitudinii creanței creditoarei, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 379 alin. 2 Cod procedura civila, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Prin urmare, în aprecierea instanței, ceea ce conferă caracter cert unei creanțe este constatarea acesteia într-un act scris semnat de debitoare.
În speța de față, instanța constată că între părți a fost încheiat Contractul nr. 1469/11.10.2011, în baza căruia creditoarea a livrat produse, potrivit facturii fiscale emise de către aceasta, toate semnate și ștampilate de către debitoare.
Totodată, instanța constată că în speță, debitoarea nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat pentru a formula apărări, nu a făcut dovada executării acestor obligații sau a unor cauze străine exoneratoare de răspundere, motiv pentru care în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 4 din OUG nr. 119/2007 care instituie o prezumție de recunoaștere a pretențiilor creditorului, ce se completează cu înscrisurile depuse de către creditoare; în consecință, inscrisurile prezentate de creditoare, fac dovadă împotriva debitoarei în privința debitului pretins.
În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, instanța constată că, potrivit art. 379 alin. 4 Cod procedura civila, o creanță este lichidă când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul.
Instanta constată ca suma solicitata are caracter caracter lichid fiind determinată potrivit facturii fiscale mai sus menționate, semnate și ștampilate de către debitoare..
În privinta ultimei condiții, respectiv aceea a exigibilității obligației, instanța reține că obligatia este exigibila, factura factura nr._/19.10.2011, fiind scadentă în 45 de zile de la data emiterii, potrivit art 3 alin 2 Cod proc civ.
Întrucât debitoarea nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței, deși a avut posibilitatea de a depune la dosar înscrisuri din care să rezulte că a achitat în întregime și în termen obligațiile în cauză, instanța urmează a face aplicarea art. 7 alin. 4 teza a II-a din OUG 119/2007 și coroborându-le cu înscrisurile administrate în cauză va considera dovedite pretențiile reclamantului.
Întrucât, în speța de față, creditoarea, prin înscrisurile administrate la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 1169 Cod civil, că a executat propriile obligații.
Însă, așa cum rezultă din analiza inscrisurilor aflate la dosar, singura care a inteles sa administreze dovezi în acest sens este creditoarea, iar analiza acestora confirmă cele arătate mai sus în sensul lipsei stingerii totale a debitului pe care debitoarea o avea față de creditoare.
Prin urmare, instanța constatând, în speță, îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative de admisibilitate a unei ordonanțe de plată, va admite cererea creditoarei și va obliga debitoarea să plătească creditoarei, suma suma de 1.488 lei, reprezentând debit neachitat.
Având în vedere că debitoarea nu a plătit debitul datorat până la data scadenței, va admite cererea de acordare a penalităților în cuantum de 529,73 lei cu titlu de penalități, calculate de la data scadenței facturii fiscale nr._/19.10.2011, respectiv data de 03.12.2011 până la data de 23.11.2012, precum și în continuare până la data plății integrale a debitului.
Totodată, instanța în scopul executării obligațiilor de plată, va fixa un termen de plată de 10 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
În conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedura civila, instanța poate obliga la cerere partea care a căzut în pretenții să-i plătească celeilalte părți cheltuielile de judecată ocazionate de desfășurarea procesului, motiv pentru care, având în vedere faptul că, în speța de față, debitoarea este partea care a căzut în pretenții, va admite cererea creditoarei și, prin urmare, va obliga debitorea să plătească în favoarea acesteia suma de 69,68 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbrul judiciar, precum și onorariul de avocat achitat de către aceasta (f. 13-15).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de creditoarea, . cu sediul ales la Societatea Civilă Profesională de Avocați N. & Asociații cu sediul in București ., ., în contradictoriu cu debitoarea, . cu sediul în sector 3, București, .. 20, ., ..
Obligă debitoarea să plătească creditoarei, în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe, suma de 1.488 lei, reprezentând debit neachitat, precum și suma de 529,73 lei cu titlu de penalități, calculate de la data scadenței facturii fiscale nr._/19.10.2011, respectiv data de 03.12.2011 până la data de 23.11.2012, precum și în continuare până la data plății integrale a debitului.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 69,68 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.04.2013.
P., GREFIER,
Red. Jud.IEM/thn.AE/6 ex/26.04.2013
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 6162/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 2355/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
