Somaţie de plată. Sentința nr. 2841/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2841/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 7494/94/2012
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR.2841
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 26.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. E. D.
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe creditoarea . SA și pe debitoarea S.C. R. T. S.R.L., având ca obiect ordonanță de plată.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 18.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 26.04.2013, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 22.06.2012 sub nr._, creditoarea . SA a chemat în judecată pe debitoarea S.C. R. T. S.R.L., solicitând instanței emiterea unei ordonanțe de plată prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 833 lei reprezentând contravaloare chirie, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
În motivarea cererii creditoarea a arătat că între părți s-a încheiat contractul nr.368/2004, ce avea ca obiect acordarea dreptului de utilizare a unui număr de stâlpi proprietatea societății creditoare.
Potrivit clauzelor contractuale chiriașul avea obligația de a achita contravaloarea chiriei lunar, în cel mult 15 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o.
A mai arătat că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.2 alin.1 din OUG 119/2007, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
Față de aspectele învederate creditoarea a solicitat instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OUG 119/2007, dispozițiile Codului civil.
În dovedirea acțiunii creditoarea a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, facturile fiscale neachitate, precum și alte înscrisuri (filele 3-30).
Debitoarea, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a trimis reprezentant în fața instanței pentru a-și formula apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pentru ca instanța să emită o ordonanță de plată împotriva debitorului trebuie să fie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 119/2007.
Astfel, în baza textului legal menționat, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. A.. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteală.
Din materialul probator administrat, instanța nu-si poate forma convingerea în sensul existenței unui creanțe având caracter cert lichid și exigibil, în lipsa altor probe cu care să se coroboreze și care să fie apte să facă dovada împotriva debitorului.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 1169 cod civil care reglementează principiul general potrivit cu care „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”, creditoarei îi revenea sarcina probei în dovedirea existenței caracterului cert și lichid al creanței, astfel că, pentru analiza condițiilor de angajare a răspunderii debitoarei, instanța apreciază ca fiind necesară administrarea unui probatoriu mai amplu, de natură a lămuri raporturile exacte dintre părți, ceea ce excede procedurii sumare a ordonanței de plată.
Prin urmare, instanța constată că nu este certa creanța pretinsă, motiv pentru care, în baza art. 2 din O.U.G. nr. 119/2007, va respinge cererea ca neîntemeiată pe calea ordonanței de plată, creditoarea având posibilitatea de a uza de procedura dreptului comun pentru realizarea creanței sale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de creditoarea . SA, cu sediul în sector 1, București, .. 41-43, în contradictoriu cu debitoarea S.C. R. T. S.R.L., cu sediul în Otopeni, Calea Bucureștilor, nr. 18, .. 1, ., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Dact./C.E.D./D.S./2 ex./2013
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 6969/2013. Judecătoria BUFTEA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1342/2013.... → |
|---|
