Acţiune în constatare. Sentința nr. 722/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 722/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 27-02-2014 în dosarul nr. 9065/94/2012
DOSAR NR._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR.722
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 27.02.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanții V. P., V. V. și pe pârâții B. P., B. R., având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 20.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 27.02.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 30.07.2012 sub nr._, astfel cum a fost precizată, reclamanții V. P., V. V. au chemat în judecată pe pârâții B. P., B. R., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate simulația contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3115 din 21.11.2006, precum și punerea părților în situația anterioară contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3115 din 21.11.2006, care face obiectul simulației, respectând înțelegerea ambelor părți de a obține autorizație de construire pentru cele două clădiri care urmau să fie construite una pentru pârâți și una pentru reclamanți.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în anul 2006 atât ei cât și pârâții au hotărât să cumpere fiecare un teren și să construiască o casă de vacanță, condiția fiind să fie una lângă alta și cu vedere la lac. Astfel că în luna septembrie 2006 reclamanții au cumpărat un teren în suprafață de 300,01 mp și pârâții au cumpărat un teren în suprafață de 500 mp, ambele terenuri situate în . la lac, de la numitul D. F..
În urma demersurilor efectuate pentru a obține autorizație de construire s-a menționat de către organele abilitate că numai pârâții puteau obține autorizație de construire cu vedere la lac, aceștia îndeplinind condiția de a avea cel puțin 12-15 mp deschidere la lac, față de această împrejurare, reclamanții au hotărât prin simulație să le vândă pârâților partea lor de teren de 300 mp la jumătate de preț și să alipească cele două terenuri, așa cum au fost inițial aparținând numitului D. F., pentru a putea construi, după care părțile să revină la forma inițială vânzării, respectiv de restituire a terenului, tot prin vânzare-cumpărare în aceleași condiții la jumătate de preț, cu achitarea taxelor către stat. D. pentru care la data de 21.11.2006 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 3115 între V. P. și V. F., în calitate de vânzători și B. P., căsătorit cu B. R., în calitate de cumpărători prin care s-a transferat dreptul de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 300,01 mp situat în comuna Snagov, ., tarlaua 4, .. cadastral provizoriu 2720/6/2, înscris în Cartea Funciară nr. 4909 Snagov cu încheierea nr._/11.10.2006, prețul vânzării fiind de 18.680 euro.
Reclamanții au mai arătat că obiectul simulației se concretizează și prin faptul vă accesul pe teren, poarta de intrare, este chiar pe drumul de servitute al reclamanților, ori în cauză dacă se perfecta un contract de vânzare-cumpărare fără o înțelegere se înstrăina și drepturile de servitute, așa cum s-a procedat inițial la cumpărarea terenului de către reclamanți.
Față de aspectele învederate au solicitat instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată și completată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.82 coroborat cu art.132, 112 C.proc.civ., art.1660 NCC, art.1289 și următoarele NCC.
În dovedire reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială cu doi martori, cercetare locală, expertiză și orice alte probe a căror necesitate ar reieși din dezbateri.
Reclamanții au depus, în copie, la dosar: bon de mișcare contor electric, facturi emise de ENEL, contract de furnizare a energiei electrice nr.3905-_-1 din anul 2001, anexă la contractul de furnizare a energiei electrice, factură emisă de ROMTELECOM, anexă la factură, contract pentru furnizare servicii Romtelecom nr.SO_, contract Romtelecom nr.SO_, nr.SO_, proces-verbal de predare-primire din 14.02.2011, declarație autentificată sub nr.1471/12.06.2012, procură autentificată sub nr.773/22.03.2007, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1990/27.09.2006, fișa corpului de proprietate, contract de vânzare-cumpărare nr.3115/2006, proces-verbal de constatare a contravenției nr.4/13.05.2008, chitanță de plată amendă, cerere autorizație de construire, certificat de urbanism nr.74/22.02.2007, dovada de luare în evidență nr._/30.01.2007, adresa emisă de Agenția pentru Protecția Mediului nr.1557/4.02.2009, declarație autentificată sub nr.1087/18.04.2008, Memoriu Tehnic Arhitectură, - instalații, - rezistență.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2920 lei.
Pârâții B. P., B. R. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare au arătat că reclamantul nu a putut obține autorizație de construire, motiv pentru care i-a propus pârâtului să-i vândă suprafața de 300 mp, fără cotele părți din drumul de acces, în contul datoriei sale, iar pârâtul să-i permită să construiască o casă de vacanță pe acest teren și să obțină pe numele său autorizație de construire pentru ambele case de vacanță, urmând ca în viitor să-i pârâtul revândă terenul reclamantului la un preț stabilit de comun acord prin contract de vânzare-cumpărare, drept urmare la data de 21.11.2006 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 3115 pentru suprafața de 300,01 mp, intenția părților fiind aceea de a vinde și respectiv a cumpăra acest teren.
Au mai arătat că inițial reclamanții au solicitat instanței să se constate existența imobilului casă de locuit construit pe terenul pârâților, astfel prin cererea inițială reclamanții au recunoscut vânzarea efectivă a terenului către pârâți, nefiind vorba de vreun contract simulat, iar ulterior prin cererea precizatoare reclamanții au solicitat să se constate caracterul simulat al contractului autentificat sub nr.3115 din 21.11.2006.
Față de considerentele învederate au solicitat instanței respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
În dovedire au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și orice alte probe a căror necesitate ar reieși din dezbateri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1990/27.09.2006 încheiat între D. F., în calitate de vânzător și V. P. și V. F., în calitate de cumpărători s-a transferat dreptul de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 300,01 mp situat în comuna Snagov, ., tarlaua 4, .. cadastral provizoriu 2720/6/2, înscris în Cartea Funciară nr. 4909 Snagov cu încheierea nr._/26.09.2006, precum și cota parte de 23,69% din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 105,17 mp cu destinație de drum de acces, precum și cota parte de 23,69% din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1068,68 mp cu destinație de drum de acces la prețul total de 36.000 euro(f. 52).
De asemenea, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1989/27.09.2006 încheiat între D. F., în calitate de vânzător și B. P., căsătorit cu B. R., în calitate de cumpărători s-a transferat dreptul de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 500 mp situat în comuna Snagov, ., tarlaua 4, .. cadastral provizoriu 2720/6/3, înscris în Cartea Funciară nr. 4910 Snagov cu încheierea nr._/26.09.2006, precum și cota parte de 23,69% din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 105,17 mp cu destinație de drum de acces, precum și cota parte de 23,69% din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1068,68 mp cu destinație de drum de acces la prețul total de 60.000 euro(f. 241).
La data de 21.11.2006 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 3115 între V. P. și V. F., în calitate de vânzători și B. P., căsătorit cu B. R., în calitate de cumpărători prin care s-a transferat dreptul de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 300,01 mp situat în comuna Snagov, ., tarlaua 4, .. cadastral provizoriu 2720/6/2, înscris în Cartea Funciară nr. 4909 Snagov cu încheierea nr._/11.10.2006, prețul vânzării fiind de 18.680 euro(f.56-57).
În drept, în ce privește aplicarea legii civile în timp, potrivit art. 109 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, dispozițiile Noului Cod Civil, se aplică numai în cazul în care contractul secret este încheiat după . Codului Civil. Astfel, având în vedere faptul că actul public s-a încheiat la data de 21.11.2006, iar actul secret trebuie să fie încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
Pentru a exista simulație, este necesar să se îndeplinească următoarele condiții: în primul rând să existe două contracte, unul public, aparent, prin care se creează o aparență juridică care nu corespunde realității juridice și care se încheie între anumite persoane și un altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care se anihilează în tot sau în parte aparența juridică creată prin actul public, în actul secret menționându-se adevăratul beneficiar al actului juridic, altul decât cel care apare în actul public; în al doilea rând, actul secret trebuie să fie încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent.
În cauza de față, instanța constată că actul public este reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare nr. 3115 din data de 21.11.2006.
În ceea ce privește existența actului secret, instanța constată următoarele:
Astfel cum reiese atât din susținerile părților din cererea de chemare în judecată și din întâmpinare, precum și din proba cu interogatoriul reciproc și proba testimonială administrate în prezenta cauză, între părți existau relații de afinitate foarte apropiate, nefiind incidente dispozițiile art. 1191 C.Civ., existând o imposibilitate morală de preconstituire a unui început de dovadă scrisă.
Reclamanții au susținut prin cererea precizatoare că părțile au hotărât prin simulație să încheie contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 300 mp la jumătate de preț și să alipească cele două terenuri, pentru a putea construi, după care părțile să revină la forma inițială vânzării, respectiv de restituire a terenului, tot prin vânzare-cumpărare, în aceleași condiții la jumătate de preț, cu achitarea taxelor către stat.
Pentru a exista simulație, trebuie ca actul public să fie fictiv, să disimuleze total realitatea, contract a cărui existență este total anihilată prin contraînscrisul încheiat de aceleași părți și prin care acestea mărturisesc inexistența în realitate a înstrăinării la care se referă contractul aparent.
Susținerea reclamanților referitoare la înțelegerea existentă între părți de a reveni la forma inițială vânzării, respectiv de restituire a terenului, tot prin vânzare-cumpărare, în aceleași condiții la jumătate de preț, cu achitarea taxelor către stat nu reprezintă un act secret, care să disimuleze realitatea, ci eventual un contract de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare.
Deși reclamanții au invocat în sprijinul susținerilor sale existența procurii nr. 773/22.03.2007(f. 51), instanța constată că aceasta nu face dovada simulației. Astfel, prin procura nr. 773/22.03.2007, pârâții l-au împuternicit pe reclamant să îi reprezinte în fața tuturor organelor administrative de stat, în fața organelor judecătorești instituțiilor, organelor de stat și particulare, precum și în fața persoanelor fizice pentru a le susține interesele de orice natură privind imobilul situat în com. Snagov, ., procură ce nu face dovada decât a strânsei legături dintre cele două familii.
Pe de altă parte, nici argumentul reclamanților referitor la faptul că dacă s-ar fi perfectat un contract de vânzare-cumpărare fără o înțelegere, se înstrăina și dreptul de servitute, nu poate fi reținut de către instanță, întrucât:
Astfel cum rezultă și din susținerile pârâților din întâmpinare, aceștia au recunoscut faptul că în contul datoriei reclamantului, au acceptat încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de teren de 300 mp, fără cotele părți din drumul de acces, iar aceștia să le permită pârâților să construiască o casă de vacanță pe acest teren, urmând ca în viitor, să le revândă terenul la un preț stabilit de comun acord prin contract de vânzare-cumpărare. În concluzie, este de necontestat faptul că părțile au avut în vedere încheierea viitoare a unui nou contract de vânzare-cumpărare, dar acest fapt nu implică existența unei simulații, întrucât, din probele administrate la dosarul cauzei nu reiese faptul că prezentul contract de vânzare-cumpărare încheiat între părți nu corespunde voinței reale a acestora.
Instanța nu poate reține apărarea reclamanților cu privire la faptul că nu puteau construi un imobil pe terenul altui proprietar, întrucât așa cum reclamanții au recunoscut, s-au aflat în relații foarte bune cu pârâții o lungă perioadă de timp, în plus prin edificarea unei construcții pe terenul care se află în proprietatea pârâților, au dobândit un drept de superficie, având un drept de proprietate asupra construcției, precum și dreptul de a folosi terenul aflat în proprietatea pârâților.
Instanța va înlătura în parte declarația martorului N. M.-F. datorită faptului că acesta este prieten cu reclamantul și, totodată, există lacune evidente, care fundamentează concluzia că acesta nu au fost atent la discuțiile purtate între părți și nu a perceput în mod corect împrejurările în care s-a petrecut evenimentul pe care l-a relatat.
Martorul a fost ascultat cu privire la detalii ale evenimentelor pe care le-a perceput și ale unor elemente esențiale ale acestora, pentru a stabili fidelitatea informațiilor și gradul de credibilitate.
Deși martorul a relatat cu precizie că părțile au convenit să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu un preț fictiv, ulterior urmând ca pârâtul să-i revândă reclamantului în aceleași condiții terenul, totuși acesta nu a putut preciza dacă în momentul în care se purtau respectivele discuții mai erau prezente și alte persoane.
Conform psihologiei judiciare, martorul poate greși asupra unor împrejurări, dar poate spune adevărul cu privire la celelalte părți ale depoziției. Concluzia nu trebuie să determine raționamentul că o eroare minimă, cu o importanță redusă, odată făcută, înseamnă că martorul a mai greșit și-n celelalte părți ale mărturiei de o importanță reală pentru cauză.
Instanța va înlătura în parte această declarație întrucât există dubii de subiectivism, iar aspectul cu privire la care martorul a fost întrebat este esențial cu privire la acest eveniment, întrucât dacă o persoană poate preciza obiectul discuțiilor, este de presupus că ar trebui să poată preciza și dacă la respectivele discuții mai participau și alte persoane.
În ceea ce privește aspectul relatat de martor cu privire la faptul că în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nu a fost plătit prețul, această relatare se coroborează cu răspunsul la interogatoriul pârâtului la întrebarea nr. 5, prin care acesta a recunoscut că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nu s-a dat efectiv de către cumpărător suma de 18.680 euro, întrucât era vorba despre o datorie mai veche a reclamantului.
Instanța nu poate reține argumentul reclamanților cu privire la prețul fictiv al contractului de vânzare-cumpărare, întrucât deși din coroborarea acestor mijloace de probe reiese faptul că prețul nu a fost efectiv plătit, prețul contractului de vânzare-cumpărare este fictiv atunci când din intenția părților rezultă că nu este datorat.
Susținerile pârâților legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare având în vedere existența unui împrumut al reclamanților față de aceștia se coroborează cu răspunsul reclamantului la interogatoriu, la întrebarea nr. 4, prin care acesta recunoaște că pentru completarea prețului de achiziție al terenului au fost împrumutați cu o sumă de bani. La răspunsul reclamantului de la întrebarea nr. 5, acesta a precizat că termenul de restituire al împrumutului era de maxim 6 luni.
Nici motivul invocat de reclamanți cu privire la prețul de achiziție neserios, fiind simbolic menționat, la jumătate de preț nu poate fi reținut de către instanță. Deși inferior prețului inițial, prețul vânzării de 18.680 euro nu poate fi considerat neserios, având în vedere ansamblul clauzelor convenite, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nu a avut și ca obiect dreptul de servitute, având în vedere și relația strânsă de prietenie ce exista între părți, precum și faptul că reclamanților li s-a permis să edifice o construcție pe terenul respectiv, astfel încât aceste elemente reprezintă o cauză suficientă a obligației asumată de vânzător.
Instanța va respinge motivele invocate de reclamanți cu privire la faptul că simulația este dovedită de începerea construcției de către reclamanți și finalizarea acesteia înaintea construcției pârâților cu toate că nu se obținuse autorizația de construire, precum și faptul că reclamanții au locuit efectiv 6 ani în imobilul construit și au beneficiat de utilități, ca nefiind relevante în dovedirea obiectului acțiunii.
În consecință, din coroborarea tuturor probelor administrate în dosar, având în vedere și acțiunea inițială prin care reclamanții au recunoscut că au vândut pârâților terenul, instanța constată că reclamanții nu au probat existența contraînscrisului, astfel încât va respinge acțiunea având ca obiect constatarea simulației ca neîntemeiată.
Față de prevederile art. 274 C.proc.civ, întrucât reclamanții au căzut în pretenții, va respinge capătul accesoriu de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat.
De asemenea, instanța va respinge capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată formulat de pârâți ca neîntemeiat, întrucât nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanții V. P. și V. V., cu domiciliul în sector 4, București, ., în contradictoriu cu pârâții B. P. și B. R., cu domiciliul în sector 4, București, ., având ca obiect acțiune în constatare, ca neîntemeiată.
Respinge capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată formulat de reclamanți ca neîntemeiat.
Respinge capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată formulat de pârâți ca neîntemeiat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./6 ex./31.03.2014
Comunicat părților, azi, 31.03.2014, Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 721/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 5678/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
