Contestaţie la executare. Sentința nr. 4701/2014. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 4701/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 2619/94/2014
DOSAR NR._ SECTIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINTA CIVILĂ NR. 4701
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 08 OCTOMBRIE 2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE ELISABETA-MIHAELA IORDĂCHESCU
GREFIER E. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator C. DE A. S. D. C. și pe intimații M. V., M. C. F., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 30.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 08.10.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.03.2014 sub nr._, contestator C. DE A. S. D. C. în contradictoriu cu intimații M. V., M. C. F. au formulat contestație la executare solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajul imobilelor:
- Teren intravilan în suprafață de 377 m.p. situat în Dragomirești V., jud. Ilfov, CF_ Dragomirești V., jud. Ilfov, nr. cadastral 1278/7;
- Teren intravilan în suprafață de 223 m.p. situat în Dragomirești V., jud. Ilfov, CF_ Dragomirești V., jud. Ilfov, nr. cadastral 1279/7;
- Teren intravilan în suprafață de 350 m.p. situat în Dragomirești V., jud. Ilfov, CF 3110 Dragomirești V., jud. Ilfov, nr. cadastral 1524/10;
prin atribuirea acestuia în natură debitorului M. V. cu obligarea la sultă corespunzătoare către M. C. F.;
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii contestatorul arată că a încheiat cu debitorul M. V. un contrat de asistență juridică pe care acesta nu l-a onorat.
Având în vedere neachitarea obligațiilor contractuale rezultate din contractul de asistență juridică au pus în executare acest contract în considerarea caracterului de titlu executoriu pe care le au aceste contracte în conformitate cu disp. Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat.
Au formulat cerere de executare silită aceasta fiind încuviințată prin dosarul de executare nr. 57/2013 al B. C. B. M..
In drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 353 alin.2 și urm NCC, art. 371, 399, 493 C.p.c.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimații prin încheierea de ședință din data de 10.06.2014 au invocat excepția prematurității cererii și excepția lipsei calității procesuale pasive integrale, excepții care au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin încheierea de ședință din data de 02.07.2014 instanța, din oficiu, în baza art. 167 C.proc.civ, încuviințează proba cu înscrisuri aflate la dosarul cauzei, expertiza tehnică judiciară specialitatea evaluare construcții și expertiza tehnică judiciară specialitatea topografie, probe pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 30.09.2014, instanța constată decăzut petentul din proba cu expertiză.
Analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
În fapt, creditoarea C. de avocat Sărău D. C. a început executarea silită împotriva debitorului M. V., pentru suma de 3200 Euro, invocând titlul executoriu - contract de asistență juridică nr_/2012 (f. 2, f. 3 dosar execuțional)
În cauză a fost întocmit dosarul execuțional 57/2013 aflat pe rolul B. C. B. M..
Prin procesul verbal din 09 octombrie 2013 încheiat de B. C. B. M., executorul judecătoresc a constatat un impediment în executare, respectiv „executarea silită imobiliară a debitorului M. V. nu poate Continua până ce nu va fi stabilită cota-parte deținută de aceasta din imobilele” coproprietate, conform art 493 alin 1 Cod proc civ. (fila 130)
Prin urmare, creditoarea C. de avocat Sărău D. C. în cadrul contestației la executare a formulat cerere de partaj a: terenului intravilan în suprafață de 377 m.p. situat în Dragomirești V., jud. Ilfov, CF_ Dragomirești V., jud. Ilfov, nr. cadastral 1278/7; terenului intravilan în suprafață de 223 m.p. situat în Dragomirești V., jud. Ilfov, CF_ Dragomirești V., jud. Ilfov, nr. cadastral 1279/7 și terenului intravilan în suprafață de 350 m.p. situat în Dragomirești V., jud. Ilfov, CF 3110 Dragomirești V., jud. Ilfov, nr. cadastral 1524/10, aflate în coproprietatea soților M. V. și M. C. F..
Raportat la obiectul cererii- partaj judiciar -prin Încheierea din 16.07.2014, instanța a dispus din oficiu efectuarea unei expertize în specialitatea construcții și topografie, acestea având ca finalitatea formarea loturilor cuvenite coproprietarilor M. V. și M. C. F.. (f. 79-80)
Prin aceeași încheiere s-a pus în sarcina contestatorilor plata onorariilor de experți, raportat la dispozițiile art 1169 Cod civil, contestatoarea având sarcina de a-și proba pretențiile.
Prin „nota de ședință” înregistrată la dosar la data de 11.08.2014 (f. 85-87), contestatoarea a arătat că nu înțelege să achite onorariul de expert, apreciind că proba profită intimaților.
Prin urmare, prin Încherea de ședință din 30.09.2014, contestatoarea a fost decăzută din probă.
În aceste sens, se constată că atunci când este prevăzută explicit o anumită sancțiune procesuală, instanța are obligația să se conformeze voinței legiuitorului, nefiind posibilă aplicarea altor sancțiuni.
Sancțiunea nerespectării unui termen legal imperativ prevăzut pentru neîndeplinirea unui act de procedură este decăderea, conform art. 103 alin.(1) C.proc.civ., cu excepția cazurilor „când legea dispune altfel".
Așadar, în absența unei alte sancțiuni atașate unui anumit act de procedură, expres prevăzute de către legiuitor, decăderea intervine ori de câte ori un act procedural trebuie îndeplinit într-un anume termen, iar acesta are caracter peremptoriu, precum în speță.
O aplicație a acestui principiu se regăsește în materia administrării probelor, respectiv în art. 170 alin. (3) C.proc.civ., iar rațiunile pentru care legiuitorul a considerat că sancțiunea decăderii este adecvată în această materie sunt valabile în toate cazurile în care nu este îndeplinită vreuna dintre obligațiile din art. 170 alin. (1) sau 1711 C.proc.civ., printre care și neplata onorariului de expert, în termenul legal.
Împrejurarea că art. 1711 nu trimite explicit la art. 170 alin. (3) nu reprezintă un argument viabil pentru inaplicabilitatea art. 170 alin. (3) și în cazul probei dispuse din oficiu, cât timp norma nu prevede nici condițiile de îndeplinire a obligației de plată a cheltuielilor probei, fiind necesară, oricum, completarea sa cu dispozițiile art. 170 alin. (1). Astfel, chiar în contextul art. 1711 C.proc.civ., plata expertului trebuie efectuată în termenul prevăzut de art. 170 alin. (1).
Scopul inserării exprese a acestei sancțiuni în cuprinsul art. 170 nu este acela al sancționării simplei neîndepliniri a anumitor obligații privind administrarea probelor, ci a nerespectării termenului în care partea trebuie să se conformeze dispozițiilor instanței.
În materia expertizei, acest termen este chiar de 5 zile și curge de la înștiințarea părții despre obligația de plată, astfel cum prevede art. 17 alin. (2) din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, ce derogă de la dreptul comun reprezentat de art. 170 C.proc.civ.
Acest termen este același în toate cazurile, indiferent dacă proba cu expertiză a fost propusă de una dintre părți ori din oficiu, motiv pentru care și sancțiunea trebuie să fie aceeași.
Chiar și în ipoteza în care proba a fost dispusă din oficiu este posibilă aplicarea sancțiunii decăderii pentru partea care nu și-a îndeplinit, în termenul legal, obligația stabilită de către instanță în sarcina sa, deși nu această parte a propus proba în discuție.
Obiectul probațiunii îl reprezintă un fapt strâns legat de pretențiile sau apărările uneia sau chiar ale mai multor părți, pe care acestea au îndatorirea procesuală de a le dovedi, părți în sarcina cărora, de altfel, s-a dispus sarcina cheltuielilor de administrare a respectivei probe.
Așadar, efectele decăderii se produc față de partea sau părțile cărora le profită administrarea probei dispuse din oficiu, întocmai ca în cazul în care proba ar fi fost încuviințată la solicitarea părții, consecința fiind aceea a aprecierii ca nedovedit a faptului în legătură cu care proba a fost dispusă.
Este de observat că, în cauză, necesitatea efectuării expertizei a fost justificată prin faptul că cererea de chemare în judecată, tinzând la partaj judiciar, nu ar putea fi admisă exclusiv pe baza înscrisurilor depuse.
Față de cele arătate, reținând că stabilirea cotei părți aflate în coproprietatea intimaților și a loturilor este de esența partajului, iar contestatoarea a fost decăzută din proba cu expertiză, instanța va respinge contestația la executare (partaj), ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestator, C. DE A. S. D. C. cu sediul în sector 6, București, ., nr. 7, ._, în contradictoriu cu intimații M. V. C.N.P._ dom. în sector 6, București, ., Cod poștal_, M. C. F. dom. în sector 6, București, ., Cod poștal_, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.10.2014.
P., GREFIER,
I. E. M. A. E.
Red. I.E.M./tehn E.A./5 ex/29.01.2015
← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4256/2014. Judecătoria... | Somaţie de plată. Sentința nr. 566/2014. Judecătoria BUFTEA → |
---|