Plângere contravenţională. Sentința nr. 1889/2014. Judecătoria BUFTEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1889/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 7399/94/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1889
Ședința publică de la 21.05.2014
Instanța constituită din:
Președinte:M. E.
Grefier: R. U.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. A.-L. în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov, intervenient G. A. și asiguratorii . SA, .> având ca obiect plângere contravențională.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 14.05.2014, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21.05._, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, la data de 20.06.2012, petentul M. A.-L. a solicitat în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/15.06.2012.
În motivare, contestatorul arată că în data de 15.06.2012, a fost implicat într-un accident rutier, culpa producerii accidentului revenind unui alt conducător auto care circula în fața petentului și care vorbea la telefon în timp ce făcea o . manevre pentru schimbarea direcției de mers si nu acorda atenție traficului.
A precizat petentull că nu este conformă cu realitatea situația reținută în procesul verbal de contravenție.
În drept, OG nr,2/2001.
În susținerea cererii contestatorul a depus la dosar copie carte de identitate, copie proces verbal contestat și copie autorizație de reparații.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, comunicând, la solicitarea instanței, declarație tamponare și schițe, precum și punct de vedere agent constatator.
La termenul de judecată din 03.04.2013 instanța a dispus, în conformitate cu disp. art. 119 din OG nr.5/2002, introducerea în cauză a celuilalt conducător auto implicat în accident, respectiv G. A., în calitate de intervenient forțat și a asiguratorilor auto . SA și .> Analizând actele și lucrările dosarului, insțanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._ intocmit de intimat la data de 15.06.2012, petentul a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum total de 280 lei intrucat, in ziua de 15.06.2012, în jurul orei 13.15, în Cobeanca, pe soseaua Unirii, petentul aflat la volanul autoturismului_ nu a păstrat distanța regulamentară față de autovehiculul_ si incercând să-l evite a virat dreapta si l-a acrosat în partea stângă. Astfel, petentul a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art.108 alin.1 lit.b, pct.4 din O.U.G. 195/2002 potrivit căruia se sancționeaza nepăstrarea unei distanțe corespunzătoare față de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Procesul verbal a fost comunicat petentului, acesta încadrându-se în termenul legal de depunere a plângerii de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Fiind investită potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Curtea E.D.O. nu înlătură prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impune realizarea unui echilibru între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție.
Mai mult, s-a reiterat și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între prezumția de legalitate și temeinicie și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A., par. 60).
Prin urmare, ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul că instanțele naționale îi oferă petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța constată că petentul nu a respectat dispozițiile legale cu privire la regulile de circulație prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002.
În speță, petentul desi a afirmat că nu a fost vinovat de derularea evenimentelor nu a făcut nicio dovadă în acest sens. Astfel, din declaratia martorei ascultate in cauză nu a reiesit dacă petentul a respectat distanta regulamentară. Mai mult, din relatarea ce a făcut-o faptei, se poate prezuma din succesiunea evenimentelor că nu s-a respectat distanta regulamentară. De altfel si petentul a arătat in plângerea contravențională că a lovit autoturismul intervenientului G. A. în partea dreapta spate ceea ce sugerează că nu a fost pastrată distanta regulamentară. Faptul că intervenientul vorbea la telefon sau nu în momentul producerii evenimentelor nu are relevanță cu privire la culpa petentului în producerea accidentului.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța reține dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului. Instanta constata ca s-a aplicat petentului o sancțiune corespunzatoare cu gradul de pericol social al faptei si că nu se impune reindividualizarea.
Prin urmare, față de toate aceste aspecte reliefate, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională privind pe petentul M. A.-L., domiciliat în B., ., ., ., în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov,cu sediul în Bucuresti, . nr.2-5, sector 2, intervenient G. A., domiciliat în B., . nr.6, ., ., și asiguratorii . SA, cu sediul în Bucuresti, ., ., .>cu sediul în Sibiu, . de afaceri Sibiu nr.5, ..3-6, jud. Sibiu, ca neîntemeiată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntat in sedință publică, azi, 21.05.2014.
Președinte, Grefier,
Red.jud.ME/gref.RU/7 ex/16.07.2014
← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6959/2014.... | Fond funciar. Sentința nr. 79/2014. Judecătoria BUFTEA → |
---|