Plângere contravenţională. Sentința nr. 2605/2014. Judecătoria BUFTEA

Sentința nr. 2605/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 6037/94/2013

DOSAR NR._ SECTIA CIVILA

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BUFTEA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2605

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA: 24.06.2013

INSTANTA CONSTITUITA DIN:

PREȘEDINTE IORDĂCHESCU ELISABETA MIHAELA

GREFIER A. E.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plangere contraventionala, cerere formulata de petentul, G. F. in contradictoriu cu intimata, I. de Politie al Judetului Ilfov.

La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile

Procedura este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza: cauza are ca obiect plangere contraventionala, fond, prim termen de judecata; intimatul a solicitat judecata in lipsa;

Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Instanta in baza art. 255 C.p.c incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse.

Nemaifiind probe de administrat, instanta in baza art. 150 C.p.c declara inchise dezbaterile si retine cauza in pronuntare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 10.05.2013, sub nr._ petentul, G. F. in contradictoriu cu intimata, I. de Politie al Judetului Ilfov, a solicitat anularea procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 13.04.2013, ca netemeinic și nelegal

În motivarea cererii, petentul arata că la data de 13.04.2013 prin procesul verbal contestat s-a retinut în sarcina sa că ar fi condus auto cu numarul de înmatriculare X-9546 BB în loc. Afumați cu viteza de 83 km /h în localitate.

Petentul nu se considera vinovat de savarsirea faptei reținuta in sarcina sa.

Arata ca agentul constatator nu putea sa aprecieze sau sa probeze viteza cu care rula; autospeciala politi4ei era la 10-15 m de loucl unde se afla polițistul, iar agentul care i-a aplicat sancțiunea nu a și constatat-o

Considera procesul verbal nelegal si netemeinic.

Petentul si-a întemeiat cererea în drept pe disp OG 2/2001 și OUG 195/2002 solicitând proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video.

Intimata, legal citată, a depus întâmpinare. A depus, fotografia radar, buletin de verificare metrologica, atestat operator radar.

Instanța, la termenul din data de 24.06.2013,a încuviințat proba cu înscrisuri pentru parți, proba pertinenta, concludenta si utila soluționării cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 13.04.2013 petentul a fost amendat contravențional cu suma de 450 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 108 al.1 lit.c pct.3 din OUG 195/2002.

În fapt s-a reținut că, în data de 13.04.2013, petentul a condus autoturismul cu nr de înmatriculare X 9546 BB, in localitatea Afumați, fiind înregistrat cu aparatul radar cu o viteză de 83 Km/h pe o zonă de drum cu limită de viteză de 50 Km/h.

Plângerea a fost depusă la instanță cu respectarea termenului de 15 zile stabilit de art. 31 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din același act normativ, a fost semnat de către agentul constatator și de petent.

Față de aceste considerente, instanța constată că procesul verbal este legal întocmit, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.

Analizând temeinicia procesului verbal, instanța constată că în cuprinsul acestuia s-a reținut o situație de fapt corectă, sancționarea petentului, realizându-se cu respectarea dispozițiilor legale, fapta acestuia de a circula cu viteza de 83 km/h pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă era de 50 km/h întrunind elementele contravenției reglementate de art. 108 /1 /c /3 din OUG 195 din 2002.

Contravenția a fost constatată de către un agent de poliție atestat ca operator radar (proces verbal aflat la fila nr.17-18 în dosar), cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic (Buletinul de verificare metrologică fila nr.20 în dosar).

Planșa foto prezentată de intimat (fila nr.16) îndeplinește cerințele art. 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05, aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală, evidențiindu-se în cuprinsul lor data și ora măsurătorii, valoarea vitezei și imaginea autovehiculului al cărui număr de înmatriculare este vizibil.

Se impune și precizarea că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art.6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.

In ceea ce priveste susținerile petentului că agentul constatator era la distanță de locul săvârșirii contravenției și nu putea vedea exact viteza, instanța le va respinge ca neîntemeiate, viteza nefiind constatată prin propriile simțuri ale agentului, ci cu mijloace tehnice omologate.

Instanta nu poate retine nici critica petentului în sensul ca agentul care a încheiat procesul-verbal nu avea calitatea de agent constatator, nefiind si operatorul radarului, întrucât, potrivit art. 15, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, contraventia se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevazute în actul normativ care stabileste si sanctioneaza fapta, denumite în mod generic agenti constatatori.

Din aceasta dispozitie reiese ca agentul constatator nu este, astfel cum sugereaza petentul, persoana care percepe fapta contraventionala prin propriile simturi, ci persoana care constata contraventia prin încheierea procesului-verbal – verbul „a constata“ având întelesul de stabilire si descriere a faptei contraventionale în cuprinsul procesului-verbal.

De altfel, art. 21, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 instituie regula ca agentul constatator decide si asupra sancțiunii, însa, nu conditioneaza calitatea de agent constatator de perceperea faptei prin propriile simturi.

O interpretare contrara, ce ar impune identitate între persoana care percepe în mod nemijlocit fapta si persoana care încheie procesul-verbal, ar avea drept consecinta imposibilitatea agentului constatator de a proceda la încheierea procesului-verbal în toate acele situatii în care nu a fost de fata la savârsirea faptei contraventionale. Daca ne referim numai la circulatia pe drumurile publice, aceasta concluzie ar duce, spre exemplu, la imposibilitatea încheierii procesului-verbal si a sanctionarii conducatorului auto vinovat de producerea unui accident rutier, având în vedere ca, în regula generala, agentul de politie nu este de fata la momentul producerii accidentului si deci, nu constata (percepe) prin propriile simturi faptele contraventionale.

Mai mult, instanta reține ca, potrivit art. 180, alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, în cazul în care constata încălcări ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contraventiei.

Când însa fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 181, alin. 1, politistul rutier este cel care încheie un proces-verbal de constatare a contraventiei.

Din interpretarea gramaticala si coroborata a celor doua texte reiese ca, în situatia în care fapta contravenționala a fost constatata cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, legiuitorul nu a mai prevazut expres ca procesul-verbal va fi încheiat de agentul constatator, ci de politistul rutier, deci o persoana care are competenta de a proceda potrivit art. 177 din H.G. nr. 1391/2006.

În cauza, agentul care a efectuat înregistrarea radar este atestat sa desfasoare activități cu sistemul de supraveghere a traficului si masurare a vitezei, iar procesul-verbal a fost întocmit de un agent de politie folosit la oprire, dupa ce i s-a comunicat prin stație viteza înregistrata, fiind respectate, deci, dispozițiile legale amintite mai sus.

Din interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză rezultă cu certitudine cum în data de 13.04.2013, petentul a condus autoturismul cu nr de înmatriculare X 9546 BB, in localitatea Afumați, fiind înregistrat cu aparatul radar cu o viteză de 83 Km/h pe o zonă de drum cu limită de viteză de 50 Km/h, fiind depistat cu ajutorul unui aparat radar verificat metrologic și folosit de un agent constatator autorizat în acest sens.

Constatările personale ale agentului de poliție, vizează locul săvârșirii contravenției și limita de viteză pe sectorul de drum pe care a fost făcută înregistrarea radar, sens în care instanța va respinge susținerile petentului ca neîntemeiate, acesta neînscriindu-se în fals cu privire la acest aspect.

Având în vedere aceste considerente, instanța constată că intimatul a probat în mod temeinic contravenția reținută în sarcina petentului, iar acesta din urmă, prin susținerile sale, nu a reușit să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cadrul procesului verbal de constatare a contravenției, actul astfel contestat, bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie și legalitate ce i-au fost conferite de lege.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.

Astfel, conform art. 101 alin.2 coroborat cu art.108 alin.1 lit.c pct.3 din O.U.G. 195/2002, fapta săvârșită se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu sancțiunea contravențională complementare a aplicării unui număr de 4 puncte de penalizare. Agentul de poliție a aplicat minimul, respectiv 6 puncte amendă – 450 lei amendă și 4 puncte de penalizare.

Potrivit art. 96 alin.1 din OUG nr. 195/2002, sancțiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege.

Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin.3 din OUG nr. 195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta prezintă un grad de pericol social sporit raportat la urmările care s-ar fi putut produce, petentul, prin fapta sa, punând în pericol siguranța sa, a celorlalți participanți la trafic și a locuitorilor din zonă.

Față de aceste considerente, văzând și disp. art.34 din O.G. nr.2/2002 instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul . nr._ din data de 13.04.2013, ca fiind legal și temeinic întocmit.

Conform art. 36 alin. 2 din OG 2/2001, în cazul în care plângerea a fost respinsă, petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat. Având în vedere că textul de lege nu oferă criterii de individualizare a sumei stabilite cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, instanța apreciază că se impune obligarea petentului la plata sumei de 50 de lei, reprezentând o evaluare proporțională a cheltuielilor efectuate cu procedura prealabilă și judecarea cauzei la un singur termen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul, G. F. - sector 2, București, ., ., ._, ca neîntemeiată,, in contradictoriu cu intimata, I. de Politie al Judetului Ilfov, cu sediul în București, ., nr. 7, sector 2, ca neîntemeiată.

Menține procesul – verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.

În temeiul art. 36 alin.2 din OG 2/2001 obligă petentul la plata sumei de 50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciar către stat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2014.

P., GREFIER,

pentru grefier aflat in concediu de odihnă,

semnează grefier șef

Red. Jud. I.E.M./thn.E.A./ 4 ex/22 Iulie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2605/2014. Judecătoria BUFTEA