Somaţie de plată. Sentința nr. 618/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 618/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 14876/94/2012
Dosar nr._ /2013 SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 618
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 20.02.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea C. NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE S.A.- C.N.C.I.R. S.A. și pe debitoarea S.C. T. S. RIDICARE S.R.L., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, se prezintă debitoarea prin consilier juridic S. M., cu împuternicire depusă în ședință publică, lipsind creditoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- obiectul cauzei – somație de plată, stadiul procesual – fond, cauza fiind la cel de-al doilea termen de judecată, după care:
Instanța în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ. acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate de debitoare prin întâmpinare.
Debitoarea, prin consilier juridic, solicită instanței admiterea excepției nelegalei timbrări a cererii de chemare în judecată, întrucât cererea a fost depusă pe rolul instanței la data de 26.11.2012, iar la data de 30 mai 2012 a fost publicată în M.O al României Legea 76/2012 privind punerea în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă, potrivit căreia cererea privind emiterea ordonanței de plată se timbrează cu 150 lei, ori prezenta cerere a fost timbrată cu 39 lei, astfel că se impune admiterea excepției și respingerea cererii ca fiind nelegal timbrată.
Deliberând asupra excepției nelegalei timbrări a cererii, instanța o respinge ca neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile privind timbrarea cererilor de emitere a ordonanței de plată cu suma de 150 lei se aplică de la data de 15.02.2013, odată cu . noului Cod de procedură civilă.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 26.11.2012, deci înainte de . Noului Cod de procedură civilă, ea va fi guvernată de regulile de procedură care erau în vigoare la momentul introducerii acțiunii, astfel că taxa judiciară de timbru datorată este în cuantum de 39 lei potrivit dispozițiilor art.3 lit. o ind.1 din Legea 146/1997 și timbrul judiciar de 0,3 lei potrivit art. 3 alin.2 din OG 32/1995.
Instanța constată că s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 39 lei conform chitanței . nr._/20.11.2012 și a timbrului judiciar de 3 lei.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității de reprezentant.
Debitoarea, prin consilier juridic, solicită instanței admiterea excepției. Totodată învederează faptul că acționar unic al creditoarei este Statul Român, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, desemnând un număr de 20 de persoane mandatate a reprezenta instituția, însă niciunul dintre aceștia nu este domnul avocat C. Theohani. Nu avem dovada că acesta este reprezentantul creditoare.
Deliberând asupra excepției lipsei calității de reprezentant, instanța o respinge ca neîntemeiată întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată prin avocat, fiind depusă împuternicire avocațială la dosar, fila 6, astfel încât instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.112 C.proc.civ.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de soluționat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Debitoarea, prin consilier juridic, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
În baza art.167 C.proc.civ. instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Debitoarea, prin consilier juridic, solicită instanței să se ia act de achitarea debitului principal, respectiv stingerea sumei de 7750 lei conform ordinului de plată anexat întâmpinării.
Cu privire la dobânda legală și onorariul de avocat, solicită instanței respingerea acestora. Arată că modul de calcul al dobânzii penalizatoare este incorect, creditoare a adăugat un procent de 4% pe lângă cel stabilit de către B.N.R. fără însă a exista un acord între cele două părți conform OG 13/2011.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 26.11.2012 sub nr._, creditoarea C. NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, INSTALAȚIILOR DE RIDICAT ȘI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE S.A.- C.N.C.I.R. S.A. a chemat în judecată pe debitoarea S.C. T. S. RIDICARE S.R.L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 7750 lei, cu titlu de contravaloare servicii de inspecție tehnică; a sumei de 361 lei, cu titlu de dobândă legală penalizatoare; obligarea debitoarei la plata către creditoare a dobânzii legale calculate în continuare până la data plății integrale a debitului principal; obligarea debitoarei la plata sumei de 430 lei reprezentând cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul de avocat.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale, în considerarea cărora creditoarea a prestat debitoarei servicii de verificări tehnice în utilizare la o . echipamente și instalații deținute de aceasta. În urma relațiilor comerciale, s-a emis factura fiscală nr._/4.05.2012 în valoare totală de 7750 lei, debitoarea neîndeplinindu-și obligația corelativă de plată a acestei sume.
Întrucât debitoarea nu a efectuat plata în termenul de scadență al obligației, respectiv 15 zile calendaristice, creditoarea a procedat la perceperea dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor OG 13/2011.
A mai arătat că cererea este admisibilă întrucât îndeplinește condițiile prevăzute de OUG 119/2007, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile OUG 119/2007.
În dovedire a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
A depus la dosarul cauzei: mod de calcul al dobânzii penalizatoare, factura fiscală nr.124/12.11.2012, anexă la factura fiscală nr.124, extras de cont, factura fiscală nr._/4.05.2012
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 39 lei și timbrul judiciar de 0,30 lei.
Debitoarea S.C. T. S. RIDICARE S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nelegalei timbrări a cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității de reprezentant, iar pe fondul cauzei a solicitat instanței să fie respins primul capăt de cerere întrucât a rămas fără obiect, fiind achitat debitul principal în cuantum de 7750 lei prin OP nr.173/5.03.2013.
De asemenea, a solicitat respingerea capetelor de cerere 2, 3 și 4.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.68, 83, 115-118 C.proc.civ., Legea 76/2012 și OG 13/2011.
În susținere a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
A depus la dosar, în copie: OP nr.173/5.03.2013, informații ONRC nr._, indicatori de politică monetară stabilită de către BNR, calcul de dobândă legală.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că între părți s-au derulat raporturi contractuale civile, în baza cărora creditoarea a efectuat servicii de verificare tehnică la o . echipamente și instalații deținute de către debitoare.
Cu privire la aplicare legii civile în timp, instanța constată că se invocă de către creditoare un act juridic încheiat în anul 2012, devin incidente prevederile art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 potrivit căruia contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Având în vedere că pretinsul act juridic a fost încheiat după data de 1 octombrie 2011, în cauză sunt incidente prevederile noului Cod Civil.
În ceea ce privește dispozițiile procesual civile aplicabile instanța are în vedere dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 dispozițiile noii legi procesual civile se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .. Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost formulată înainte de 15 februarie 2013, respectiv 22.11.2012, data depunerii la poștă, sunt aplicabile numai prevederile C.proc.civ. din 1865.
Față de cele reținute, urmează a se verifica îndeplinirea în cauză a cerințelor legale cuprinse în art. 2 alin.1 din OUG nr.119/2007, în conformitate cu care procedura ordonanței de plată se aplică „creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale”.
Examinând îndeplinirea cerințelor prevăzute de textul legal sus-arătat, instanța constată că suma solicitată cu titlu de debit principal reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă rezultând dintr-un înscris însușit de ambele părți prin semnătură și ștampilare.
În primul rând, creditoarea a făcut dovada existenței unui contract încheiat între profesioniști, respectiv a unui contract de prestări servicii, a cărui existență este probată prin factura fiscală nr._/04.05.2012(f. 4), însușită de ambele părți prin semnătură și ștampilare.
În conformitate cu art. 379 alin. 3 C.proc.civ., existența creanței pretinse de creditoare în cuantumul arătat rezultă fără dubiu din factura fiscală emisă.
Sub acest aspect, sunt de menționat dispozițiile art. 46 C. .. 230 lit. c din Legea nr. 71/2011, în conformitate cu care obligațiile între profesioniști pot fi probate cu orice mijloace de probă, inclusiv cu facturi acceptate. Factura emisă de un profesionist reprezintă un înscris sub semnătură privată prin care se constată executarea unei operațiuni rezultate din exploatarea unei întreprinderi, ceea ce înseamnă că face dovadă împotriva emitentului și în favoarea destinatarului. În situația în care factura este acceptată de către destinatar, atunci aceasta face dovada și în favoarea emitentului. Mai trebuie precizat că acceptarea, fie că este expresă, fie că este tacită, reprezintă un act juridic care obligă pe profesionistul acceptant la plată, ceea ce înseamnă că acceptarea facturii trebuie să fie manifestarea voinței persoanei care angajează profesionistul din punct de vedere juridic în raporturile cu terții.
În cauza de față, instanța constată că factura fiscală depusă de către creditoare a fost însușită de ambele părți prin semnătură și ștampilă.
De asemenea, în temeiul art. 379 alin. 4 C.proc.civ., cuantumul creanței rezultă din aceeași factură fiscală, astfel încât nu există niciun dubiu în privința lichidității creanței.
În privința împlinirii scadenței, se constată că pe factura fiscală este menționată data exigibilității, care s-a împlinit anterior promovării prezentei cereri de chemare în judecată.
Având în vedere că prin ordinul de plată nr. 173/05.03.2013(f. 36) în cuantum de 7750 lei depus la dosarul cauzei, pârâtul a plătit suma care este solicitată de către reclamantă prin prezenta acțiune cu titlu de debit principal, instanța va respinge cererea de chemare în judecată cu privire la suma de 7750 lei ca rămasă fără obiect.
În ce privește capetele doi și trei de cerere, creditoarea a solicitat instanței obligarea debitoarei la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată prin raportare la valoarea debitului principal neachitat, începând cu data scadenței obligației de plată și până la data formulării cererii de chemare în judecată, în conformitate cu dispozițiile OG nr. 13/2011(în vigoare la momentul încheierii actului juridic).
Suma pretinsă cu acest titlu îndeplinește, de asemenea, cerințele impuse de art.2 alin.1 din OUG nr.119/2007, întrucât reprezintă o creanță certă, potrivit art. 379 alin. 3 C.proc.civ., a cărei existență rezultă fără dubiu din natura raporturilor dintre părți- care au calitatea de profesioniști, văzând dispozițiile art. 1535 C. Civ care reglementează situația în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau în lipsă, în cel prevăzut de lege fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
De asemenea, suma este lichidă, fiind determinabilă după criteriile prevăzute în OG nr. 13/2011, iar cerința exigibilității este realizată din momentul în care debitul principal a ajuns la scadență, fără să fi fost achitat de societatea debitoare, respectiv factura fiscală nr._/04.05.2012 a ajuns la scadență la data de 19.05.2012.
Instanța nu poate da eficiență apărării formulate de debitoare potrivit căreia în cuprinsul facturii fiscale, penalitățile sunt percepute în temeiul contractului, însă între părți nu există un asemenea contract.
Potrivit art. 1 lin. 3 din OG nr. 13/2011 dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Potrivit art. 2 din același cadru normativ, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea. Astfel, chiar dacă nu există o prevedere contractuală expresă în sensul perceperii dobânzii legale penalizatoare, aceasta se poate acorda în temeiul legii, respectiv OG nr. 13/2011, având în vedere că obligația este purtătoare de dobânzi penalizatoare.
Totodată, instanța va respinge și apărarea debitoarei cu privire la faptul că s-a calculat în mod greșit dobânda legală penalizatoare, întrucât aceasta s-a calculat conform dispozițiilor art. 3 din OG nr. 13/2011 care prevăd că rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin.1 din OUG nr.119/2007 pentru aplicarea procedurii speciale a ordonanței de plată și, în consecință, va admite în parte cererea formulată de creditoarea C. Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A.-C.N.C.I.R. S.A., în contradictoriu cu debitoarea S.C. T. S. Ridicare S.R.L., va respinge capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata către creditoare a sumei în cuantum de 7750 lei, cu titlu de contravaloare servicii neachitate, ca rămas fără obiect, va soma debitoarea ca în termen de 15 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe să plătească creditoarei suma de 361 lei cu titlu de dobândă legală, aferentă debitului de 7750 lei, calculată conform OG nr. 13/2011, de la data scadenței obligației de plată, respectiv 19.05.2012, până la data de 01.11.2012.
De asemenea, va soma debitoarea ca în termen de 15 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe să plătească creditoarei cuantumul dobânzii legale, calculată conform OG nr. 13/2011, de la data de 01.11.2012, până la data achitării debitului principal, respectiv 05.03.2013.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța constată că s-a solicitat din partea creditoarei onorariu avocațial în cuantum de 388 lei, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar de 39,3 lei.
Față de dispozițiile art. 274 C.proc.civ. și față de faptul că debitoarea a căzut în pretenții, instanța urmează a obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 39,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 39 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, precum și la plata onorariului de avocat în cuantum de 388 lei, conform anexei la factura fiscală nr. 124/12.11.2012(f. 26).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea C. Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A.-C.N.C.I.R. S.A., cu sediul ales în sector 1, București, .-11, în contradictoriu cu debitoarea S.C. T. S. Ridicare S.R.L., cu sediul în Otopeni, Calea Bucureștilor, nr. 305 A 42, ., J. ILFOV.
Respinge capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata către creditoare a sumei în cuantum de 7750 lei, cu titlu de contravaloare servicii neachitate, ca rămas fără obiect.
Somează debitoarea ca în termen de 15 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe să plătească creditoarei suma de 361 lei cu titlu de dobândă legală, aferentă debitului de 7750 lei, calculată conform OG nr. 13/2011, de la data scadenței obligației de plată, respectiv 19.05.2012, până la data de 01.11.2012.
Somează debitoarea ca în termen de 15 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe să plătească creditoarei cuantumul dobânzii legale, calculată conform OG nr. 13/2011, de la data de 01.11.2012, până la data achitării debitului principal, respectiv 05.03.2013.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și la plata onorariului de avocat în cuantum de 388 lei.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare pentru debitoare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./ 4 ex./18.03.2014
Comunicat părților, azi...........................Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4075/2014.... | Grăniţuire. Sentința nr. 663/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
