Plângere contravenţională. Sentința nr. 513/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 513/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 8557/94/2013
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 513
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 05.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe petentul H. C. E. M. Georges A. și pe intimatul M. FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ DE INSPECȚIEI ECONOMICO - FINANCIARĂ, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc și au fost consemnate în încheierea de ședință de la 22.01.2015 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data 29.01.2015, apoi la 05.02.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.07.2013 sub nr._, petentul, H. C. E. M. Georges A., în contradictoriu cu intimatul, M. FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ DE INSPECȚIEI ECONOMICO - FINANCIARĂ, a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./2009 nr._ din 26.06.2013, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal ca fiind netemeinic și nelegal.
În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenției ./2009 nr._ din 26.06.2013 a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei în baza art.8 ind.2 alin. 1 pct. c, alin. 2 și 3 din O.U.G. 79/2008, privind unele măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.
Petentul a precizat că a preluat funcția de Director General Executiv al Companiei Tarom la data de 19.11.2012, în urma mandatului încredințat de către Consiliul de Administrație al TAROM pentru o perioadă de 4 ani. A apreciat că sancțiunea aplicată este nelegală și abuzivă având în vedere faptul că depășirea în structura a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar al anului 2012, prin H.G. 263/2012, s-a realizat când petentul nu era în funcție, preluând această situație odată cu preluarea funcției.
Petentul a mai precizat că răspunderea contravențională este o răspundere individuală și nu se poate transfera asupra altor persoane, iar persona vinovată este cea care a comis în mod nemijlocit fapta contravențională și nu conducătorul unității care nu poate fi obligat să răspundă pentru o faptă săvârșită cu vinovăție de alte persoane.
Așadar, organul constatator era dator să facă o minimă verificare a persoanelor cu adevărat responsabile de situație și să stabilească în mod corect vinovăția în sarcina celor responsabili.
Petentul a mai menționat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile O.U.G. 79/2008, ci ale O.U.G. 109/2011 și în baza căreia s-a născut mandatul său la conducerea unității.
Față de aspectele învederate, petentul a solicitat instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și anularea procesului-verbal de contravenție ca netemeinic și nelegal.
În dovedirea cererii, a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.31 și următoarele din O.G. 2/2001.
Petentul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele: procesul-verbal contestat, extras contract de mandat nr. SG 6970/19.11.2012.
Intimatul, M. FINANȚELOR PUBLICE, a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ./2009 nr._/26.06.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda de 5.000 de lei, pentru că în urma verificărilor efectuate cu ocazia derulării acțiunii de inspectorii economico-financiari începută la data de 12.06.2013, s-a constatat că în cursul exercițiului financiar al anului 2012, ., a depășit totalul cheltuielilor aprobate prin HG nr. 263/09.04.2012 cu un procent de 101,7%, contravenție prevăzută de art. 8 indice 2 alin. 1 lit. c din OUG nr. 79/2008.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută.
Instanța nu poate reține motivul de nelegalitate invocat de petent, respectiv că în cauză nu sunt incidente dispozițiile OUG nr. 79/2008, ci ale OUG nr. 109/2011, întrucât OUG nr. 109/2011 nu cuprinde dispoziții referitoare la depășirea în structură a nivelului cheltuielilor aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli, iar actul normativ în vigoare la momentul săvârșirii și constatării faptei care reglementa depășirea în structură a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli este OUG nr. 79/2008, care a fost abrogată de OG nr. 26/21.08.2013.
Neîntemeiat este și motivul petentului referitor la dubla sancționare a petentului pentru aceeași faptă contravențională, întrucât petentul nu a făcut dovada sancționării sale decât prin încheierea procesul-verbal de contravenție ./2009 nr._/26.06.2013.
Pentru a se da eficiență juridică principiului de drept " non bis in idem " și a dispozițiilor art. 5 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 "Pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravenționala principală și una sau mai multe sancțiuni complementare", instanța trebuie să constate că pentru aceeași faptă contravențională, petentul a fost sancționat de două ori, însă petentul invocă doar o eventuală sancționare a sa ce ar decurge din clauzele contractului de mandat ce a fost încheiat în acord cu prevederile OUG nr. 109/2011.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Potrivit art. 8 ind. 2 alin. 1 lit. c din OUG nr. 79/2008, depășirea în structură a nivelului de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli.
Potrivit art. 8 ind. 2 alin. 2 și 3 din OUG nr. 79/2008, Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Prin probele propuse de petent și administrate de instanță în cursul procesului, acesta a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, reușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Astfel, instanța constată că prin procesul-verbal de contravenție ./2009 nr._/26.06.2013, petentul, în calitate de conducător al societății Tarom, a fost sancționat contravențional cu amenda de 5.000 de lei, pentru că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în cursul exercițiului financiar al anului 2012, ., a depășit totalul cheltuielilor aprobate prin HG nr. 263/09.04.2012 cu un procent de 101,7%.
Conform contractului de mandat nr._/19.11.2012(f. 7-9), petentul, în urma Hotărârii nr. 14 a Consiliului de Administrație al Societății din data de 13.11.2012, a fost numit director general al societății, iar acesta a acceptat în mod expres să dețină această calitate.
Potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.
Astfel, vinovăția ca trăsătură a contravenției impune ca o condiție de existență a unei fapte tipice, necesitatea ca persoana care a comis actul incriminat să fi realizat, la momentul comiterii acelui act, implicațiile actului său și să fi putut să determine efectele acestuia.
Deși potrivit art. 8 ind. 2 alin. 3 din OUG nr. 79/2008, organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice prin aparatul propriu și/sau al Agenției Naționale de Administrare Fiscală sunt abilitate să constate contravenția și să aplice sancțiunea prevăzută la alin. (2) conducătorilor operatorilor economici nominalizați la art. 1, instanța constată că petentul a dobândit calitatea de director general al societății în data de 13.11.2012 pentru săvârșirea unei contravenții realizate pe parcursul anului 2012.
Astfel, instanța apreciază că nu există întrunit elementul constitutiv al culpei, întrucât în cursul exercițiului financiar al anului 2012, ., a depășit totalul cheltuielilor aprobate prin HG nr. 263/09.04.2012 cu un procent de 101,7%, atât timp cât petentul, fiind desemnat directorul general al societății la sfârșitul anului 2012 nu a putut percepe actele și consecințele lor.
Având în vedere principiul răspunderii personale contravenționale și faptul că petentul nu se face vinovat de depășirea cheltuielilor aprobate prin HG nr. 263/09.04.2012, instanța va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție ./2009 nr._/26.06.2013 și pe cale de consecință, exonerează petentul de sancțiunile aplicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul H. C. E. M. Georges A., cu domiciliul în sector 1, București, ., . – verbal de constatare și sancționare a contravenției ./2009 nr._/26.06.2013, în contradictoriu cu intimata M. Finanțelor Publice-Direcția Generală a Inspecției Economico-Financiară, cu sediul în sector 5, București, ..
Anulează procesul-verbal de contravenție ./2009 nr._/26.06.2013 și pe cale de consecință, exonerează petentul de sancțiunile aplicate.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S. și B.A.L./4 ex./22.09.2015
Comunicat părților azi, 2 ex, ………… 2015, Grefier,
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1043/2015.... → |
|---|
