Plângere contravenţională. Sentința nr. 7905/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7905/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 7905/2015
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7905
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 12.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. A.-L.
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta Z. B., intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, intervenientul D. L. I. și societățile de asigurare S.C. A.-Ț. ASIGURĂRI S.A., S.C. A. R. ASTRA S.A., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – plângere contravențională,
- stadiul procesual – fond,
- cauza fiind la cel de-al doilea termen de judecată, după care:
Nefiind cereri sau excepții de soluționat, instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ. încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că sunt utile, concludente și pertinente soluționării cauzei și, față de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2014 sub nr._, petenta, Z. B., în contradictoriu cu intimatul, Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/14.09.2014, prin care a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal ca netemeinic și anularea măsurilor dispuse prin acesta, respectiv amenda în cuantum de 540 lei, cele 6 puncte de amendă și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că prin procesul-verbal contestat a fost sancționată pentru faptul că la data de 14.09.2014 a condus autovehiculul_, pe raza localității Balotești, pe Șoseaua Unirii înspre DN 1, nu ar fi respectat semnificația indicatorului „cedează trecerea” și nu ar fi acordat prioritate de trecere autoturismului cu numărul de înmatriculare_ .
În esență, petenta a arătat că nu se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, având în vedere că la intersecția cu DN 1 a oprit pentru a se asigura, în concordanță cu semnificațiile indicatorului „cedează trecerea”, în dreapta sa oprise un alt autovehicul pentru a se asigura la rândul său, iar în aceste condiții autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ a virat stânga de pe DN1 pe Șoseaua Unirii cu viteză și a acroșat vehiculul condus de petentă.
Petenta a mai precizat că mențiunile din procesul-verbal nu sunt corecte întrucât nu a încălcat nicio regulă de circulație.
Față de aspectele menționate, petenta a solicitat instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
În drept, petentul a invocat prevederile art.31 și art.34 din O.G. 2/2001.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 6).
Intimatul, Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov, deși legal citat, nu a depus întâmpinare.
Pentru stabilirea corectă a cadrului procesual pasiv, instanța în temeiul art.119 din OUG 195/2002, a dispus introducerea în cauză a celuilalt conducător auto implicat în accident, D. L. I., în calitate de intervenient forțat și a societăților de asigurare S.C. A. Ț. ASIGURĂRI S.A. și S.C. A. R. ASTRA S.A.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/14.09.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 540 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, pentru că în data de 14.09.2014, ora 16.30, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, în Balotești, pe Șoseaua Unirii, la intersecție cu DN1 și nu a respectat semnificația indicatorului rutier cedează trecerea, pătrunzând în intersecție fără a acorda prioritate de trecere autoturismului cu nr. de înmatriculare_, condus de D. L. I. pe DN1, care vira stânga, către Șoseaua Unirii, intrând în coliziune cu acesta, contravenție prevăzută de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 101 alin. 3 din OUG nr. 195/2002.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, care în cazul de față a fost făcută de contestatoare prin probele administrate în fața instanței.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Potrivit art. 101 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Instanța constată că petenta nu a negat în mod expres faptul că a fost vinovată de producerea accidentului, întrucât a respectat semnificația indicatorului rutier, asigurându-se în condiții de siguranță.
Susținerile petentei nu se coroborează cu schița accidentului realizată de aceasta în fața organelor de poliție și nici cu declarația intervenientului forțat.
Instanța reține așadar că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenție, iar împrejurările rezultate din probele de la dosarul cauzei confirmă concluziile agentului constatator.
Astfel, instanța apreciază că procesul-verbal încheiat de agentul constatator redă o situație de fapt corectă, neexistând nici un dubiu cu privire la vinovăția petentului în producerea accidentului de circulație.
Această stare de fapt conduce în mod rezonabil la concluzia că împotriva conducătorului auto s-a ridicat o acuzație bazată pe împrejurări de fapt ce necesită explicații fundamentate pe probe din partea acestuia (cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005, paragraf 28).
Prin probele propuse de petentă și administrate de instanță în cursul procesului, aceasta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, nereușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Simpla afirmație că procesul-verbal este nelegal și netemeinic nu poate fi de natură a înlătura mențiunile agentului constatator.
Analizând individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei.
Suspendarea dreptului de a conduce este luată de drept și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci are caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă ignorarea dispozițiilor legale pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski v. Franța, 7 decembrie 1999).
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta Z. B., cu domiciliul în sector 1, București, ., ., împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/14.09.2014 în contradictoriu cu intimata IPJ Ilfov, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, cu intervenientul D. L. I., cu domiciliul în sector 6, București, ., .. 1, ., și societățile de asigurare S.C. A. Ț. Asigurări S.A., cu sediul în București, sector 1, .. 80-84, și S.C. A. R. Astra S.A., cu sediul în București, sector 3, .. 3, . neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./D.S. și B.A.L./7 ex./13.01.2016
Comunicat părților, azi, 5 ex...........................Grefier
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8020/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7910/2015.... → |
|---|
