Pretenţii. Sentința nr. 2025/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2025/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 2025/2015
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2025
CAMERA DE CONSILIU DE LA 2 APRILIE 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. A.-L.
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . ROMANIA SA, CU SEDIUL ALES LA MANDATAR COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES SRL și pe pârâta M. Y., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită, prezenta fiind dată fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – prezenții – cerere cu valoare redusă,
- stadiul procesul – fond,
- cauza fiind la primul termen de judecată, după care:
În temeiul art. 255 și art. 258 N.C.C.P., încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că sunt utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.09.2013 sub nr._, reclamanta, . ROMANIA SA, PRIN MANDATAR COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES SRL, a chemat în judecată pe pârâta, M. Y., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei 1.551,04 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale ce au constat în furnizarea de către reclamantă de gaze naturale către pârât. Contravaloarea gazelor naturale furnizate au fost facturate cu mai multe facturi fiscale, neachitate de către pârât.
În drept, au fost invocate prevederile art.1025-1032 N. C.proc.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, filele 8-40, și a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 50 lei.
Pârâtul, M. Y., nu a formulat răspuns la cererea reclamantei, în sensul prevăzut de art. 1029 alin.4 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Instanța reține că între reclamanta . România SA, în calitate de furnizor și pârâtul M. Y., în calitate de consumator s-au desfășurat raporturi juridice contractuale, concretizate prin emiterea de către reclamantă a facturilor fiscale de la dosarul cauzei în valoare totală de 1.551,04 lei.
Instanța constată că aceste facturi au fost emise în temeiul unui contract încheiat între părți în formă simplificată și nu sunt semnate de pârât.
Potrivit art. 969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, principiul forței obligatorii a contractului – pacta sunt servanda - impunând ca părțile care consimt să încheie un angajament juridic să fie legate de acel angajament, până în momentul la care se descarcă de răspundere fie de bunăvoie, fie silit, fie pentru cauze străine de voința lor.
Conform art. 1073 C.civ. creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Așadar, pentru a se angaja răspunderea contractuală a pârâtei este necesar a se stabili dacă în prezenta cauză există un contract, o neexecutare a unei obligații contractuale, dacă neexecutarea obligației se datorează culpei pârâtei, respectiv dacă debitorul obligației neexecutate culpabil a fost pus în întârziere. Cum în materie contractuală neexecutarea obligației și existența culpei sunt prezumate relativ, rămâne ca debitorul să le răstoarne, probând contrariul.
Pentru a se angaja răspunderea contractuală a pârâtului trebuie întrunite următoarele condiții: între cel chemat să răspundă și cel față de care se răspunde să existe un contract, o legătură contractuală, care reprezintă premisa angajării răspunderii civile contractuale; existența unei fapte ilicite care constă în nerespectarea unei obligații contractuale, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului; existența unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere; raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu; vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită.
În ceea ce privește prima condiție, instanța constată că debitul pretins de către reclamantă este o obligație de plată a unei sume de bani asumată printr-un contract încheiat între părți în formă simplificată.
Astfel, instanța constată că au fost depuse la dosar de către reclamantă facturile fiscale în valoare totală de 1.551,04 lei, care reprezintă temei al pretențiilor reclamantei.
Astfel, fapta ilicită a pârâtului constă în faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația contractuală care-i revenea, respectiv nu a achitat integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate de către reclamantă.
Consumul de energie electrică a fost tarifat potrivit Ordinului nr. 65/16.06.2009 privind pentru modificarea ordinelor președintelui Autoritatii Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuție si aprobarea preturilor pentru furnizare a reglementata a gazelor naturale.
Din punct de vedere al exigibilității, instanța constată că este necesar ca termenul prevăzut în favoarea ori și în favoarea pârâtului să fie împlinit. Instanța reține că această condiție este îndeplinită, data scadentă a facturilor fiscale fiind împlinită înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.
În acest sens, instanța reține că în timp ce reclamanta a făcut dovada existenței creanței prin depunerea facturilor fiscale, pârâtul nu a făcut dovada plății acestor facturi.
Prejudiciul înregistrat de către reclamantă este format din contravaloarea facturilor fiscale, respectiv suma de 1.551,04 lei, fiind urmarea faptei ilicite a pârâtului care a constat în neexecutarea obligației asumate.
În ce privește vinovăția pârâtului, instanța reține că în sarcina acestuia operează o prezumție de vină, deoarece acesta va fi obligat la plata prejudiciului atât timp cât nu justifică existența unei cauze străine, neimputabile.
Astfel, pârâtul nu a făcut dovada faptului că nerespectarea obligației contractuale se datorează unei cauze străine, ceea ce face ca neexecutarea contractului astfel cum au stabilit părțile îi este imputabilă.
În ceea ce privește legătura de cauzalitate, instanța constată faptul că aceasta există, prejudiciul produs reclamantei, reprezentând contravaloarea consumului de energie electrică, fiind indubitabil consecința faptei ilicite a pârâtului, astfel cum reiese din cuprinsul facturilor.
Față de cele arătate, instanța constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, va admite cererea și obliga pârâtul la plata sumei de 1.551,04 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.
Totodată, în temeiul art. 453 C.proc.civ., ținând seama de soluția de admitere a cererii și reținându-se culpa procesuală a pârâtului, instanța va admite în parte acest capăt de cerere și va obliga pârâtul la plata sumei de 50 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța va respinge cererea privind obligarea pârâtului la plata timbrului judiciar ca neîntemeiată, întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată sub imperiul OUG nr. 80/2013, iar potrivit art. 58 din OUG nr. 80/2013, la data intrării in vigoare a ordonanței de urgenta s-a abrogat Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea având ca obiect pretenții - cerere cu valoare redusă formulată de către reclamanta S.C. G. S. Energy România S.A., prin mandatar Coface România Credit Management Services S.R.L., cu sediul în sector 1, București, Calea Floreasca, nr. 39, în contradictoriu cu pârâtul M. Y., cu domiciliul în P., ., J. ILFOV.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.551,04 lei reprezentând contravaloare servicii prestate.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./ B.A.L. și D.S./4 ex./28.12.2015
Comunicat părților, azi, 2 ex,...........................Grefier,
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1333/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2022/2015. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
