Obligaţie de a face. Sentința nr. 2617/2013. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 2617/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 1036/200/2012*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA Nr. 2617/2013

Ședința publică de la 14 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE F. P.

Grefier Cocuța B.

Pe rol fiind pronuntarea asupra actiunii civile formulata de reclamantii C. N., C. A., ambii domiciliati in municipiul Buzau, ., judetul Buzau in contradictoriu cu paratii ., cu sediul in municipiul Buzau, .. 1, C. Nefamilisti, . si G. D. C., domiciliat in municipiul Buzau, ., judetul Buzau, având ca obiect obligație de a face.

Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 12.02.2013 fiind consemnate in incheierea de ședinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta cand instanta a amanat pronuntarea pentru astazi data de mai sus, pentru ca partile sa depuna la dosar concluzii scrise si in urma deliberarilor:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr_ în data de 11.01.2012 reclamanții C. N. și C. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul G. D. C. pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâtul să fie obligat să ridice construcția și celelalte anexe edificate pe terenul reclamanților ( clădire, bordură, fosa, garduț, stâlp iluminat)

În motivarea în fapt a acțiunii reclamanții au învederat în esență că au fost puși în posesie în anul 1992 și le-a fost eliberat titlul de proprietate_/40/24.11.1995 pentru o suprafață de teren ce include și 4800 mp teren situat în B., tarlaua 1, . vecin pârâtul pe o latură, devenit proprietar prin cumpărare și construind un spațiu comercial de alimentație publică .

Între terenurile limitrofe exista la data începerii construcției o delimitare cu țăruși din lemn legați cu sărmă, delimitare executată de primul proprietar.

Părțile au avut mai multe litigii legate de terenul în discuție inclusiv plângerea penală înregistrată sub nr 3607P/2010 la P. de pe lângă judecătoria B., în urma expertizelor și cercetărilor efectuate fiind emisă la data de 30.09.2011 o primă ordonanță atacată cu plângere la Primul procuror ce s-a soluționat prin Ordonanța 1105/II/2/2011 din 22.11.2011 indicându-le să se adreseze pe cale civilă în vederea obligării pârâtului de a-și ridica construcția de pe terenul reclamanților.

În timpul cercetării penale pârâtul a continuat cu bună știință lucrările deși fusese înștiințat în urma sesizărilor prin Notificarea 16/10.03.2011 eliberată de AN Apele Rămâne dorind prin acest comportament deliberat să îi constrângă la abandonarea terenului

În drept au fost invocate art 82 C.p.c coroborat cu art 112 C.p.civ

Reclamanții, la primul termen de judecată, au precizat acțiunea în sensul că au învederat că terenul ocupat de pârât are o suprafață de 100 mp aproximativ, iar la termenul din 09.04.2012 au arătat că terenul ocupat în litigiu are o suprafață de 170 mp aproximativ.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare potrivit art 115 și urm C.p.civ însă prin notele de ședință depuse la filele 59-60 dosar a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive motivat de faptul că nu este proprietarul imobilului în discuție ci .

Au fost atașate la dosar înscrisuri în copie: adresa nr_/2010 emisă de Serviciul Autorizare și Control Disciplina în Construcții B., Ordonanță nr 3607/P/2010 emisă de P. de pe lângă Judecătoria B., înscris sub semnătură privată ( filele 10-11 dosar), Ordonanță nr 1105/P/ 2011 emisă de P. de pe lângă Judecătoria B., adresa nr 2107/2011 emisă de Garda Națiobnală de Mediu- Comisariatul Județean B., extras de Carte Funciară, încheiere nr_/2011 emisă de OCPI B., planuri de amplasament, chitanță nr 11/2010, factura fiscală nr 9/2010, raport de expertiză tehnică extrajudiciară în dosar 3607/P/ 2010 întocmit de V. T., sentința penală nr 78/24.01.2012 pronunțată de Judecătoria B., contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2751/16.09.2008 de BNI V. E., chitanțe nr 32/30.03.2012, nr 33/23.04.2012

La termenul din 23.04.2012 instanța după ce a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului invocată de acesta, a reținut potrivit art 137 alin 1 C.p.civ cauza spre soluționare .

Prin sentința civilă nr 5892/23.04.2012 a Judecătoriei B. a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului invocată de pârât, a fost respinsă acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Excepția lipsei calității procesual pasive este o excepție de ordine publică, care poate fi invocată în orice fază a procesului, iar pe de altă parte fiecare dintre părțile raportului juridic dedus judecății trebuie să aibă justificată calitatea procesuală.

Reclamând posesiunea nelegală exercitată de pârât asupra unei suprafețe de teren din proprietatea lor, precum obligarea pârâtului la ridicarea construcțiilor edificate pe terenul reclamanților, aceștia trebuiau să facă dovada că persoana pe care au chemat-o în judecată este subiectul pasiv al dreptului dedus judecății, altfel spus că aceasta este cea căreia îi revine obligația de a răspunde la pretențiile din cererea de chemare în judecată

Din coroborarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2751/16.09.2008 de BNI V. E., raport de expertiză tehnică extrajudiciară în dosar 3607/P/ 2010 întocmit de V. T., rezultă cu certitudine că terenul limitrof proprietății reclamanților a fost cumpărat de ., construcțiile edificate pe terenul revendicat în litigiu și solicitate a fi ridicate aparțin aceleiași persoane juridice, ., iar nu pârâtului- persoană fizică.

În cauză, nu ar fi vorba de o chemare în judecată a altei părți alături de pârât ci de înlocuirea părții înseși constituind o schimbare a unui element esențial din cuprinsul cererii de chemare în judecată

În considerarea celor ce preced, în temeiul art 137 alin 1, art 129 alin 6 și art 112 pct 1 C.p.civ, instanța va admite excepția analizată iar pe cale de consecință urmează a respinge acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând greșita soluționare de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului

Prin decizia civilă nr 1062/2012 pronunțată la 19.09.2012 de Tribunalul B., a fost admis recursul formulat de reclamanți împotriva sentinței de mai sus, casată sentința recurată și trimisă cauza primei instanțe pentru soluționarea pe fond motivat de faptul că instanța de fond trebuia la termenul de judecată din 23.04.2012 să pună în vedere reclamanților să precizeze cu cine înțeleg să se judece, cu atât mai mult cu cât prin cererea de chemare în judecată aceștia au făcut referire la societatea al cărui administrator unic este pârâtul, care a demarat lucrările de construcție pe terenul cu privire la care au arătat că au un drept de proprietate reconstruit conform legilor fondului funciar.

Dosarul fiind trimis, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei B. sub nr_ .

Instanța față de decizia de casare pronunțată de Tribunalul B., a solicitat reclamanților să precizeze persoanele cu care doresc să se judece în contradictoriu, fila 7 dosar

Reclamanții la termenul de judecată din 19.11.2012 au precizat acțiunea sub raport subiectiv în sensul că au indicat ca pârâți pe numiții G. D. C. și ..

Față de această precizare, instanța a formulat la data de 19.11.2012 declarație de abținere potrivit art 27 pct 7 C.p.civ, fila 8 dosar.

Prin încheierea din 28.11.2012 a fost respindă cererea de abținere formulată, pentru motivele arătate în încheierea de ședință respectivă, filele 10-11 dosar.

Pârâtul . în termen legal a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii, grănițuirea proprietăților prin stabilirea liniei despărțitoare în raport cu limitele dreptului de proprietate rezultate din titlurile de proprietate deținute, obligarea reclamanților pârâți la plata în proporție de ½ din cheltuielile ocazionate cu edificarea împrejmuirii dintre proprietăți, motivat de faptul că nu a ocupat terenul reclamanților, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2751/16.09.2008 de BNP V. E. a dobândit proprietatea învecinată, în suprafață de 835 mp conform măsurătorii cadastrale și 891 mp înscrisă în titlul de proprietate nr_/23/12.09.2002 emis pe numele titularului dreptului N. A D., vânzătorul S. S. a dobândit la rândul său dreptul de proprietate prin contractul de vânzare cumpărare nr 2767/27.07.2007 BNP V. Ș..

Pe teren a fost edificată legal construcția în care își desfășoară activitatea, la data cumpărării nu exista o delimitare a proprietăților învecinate, construcția se află integral pe terenul său, între părți existând o stare conflictuală în ceea ce privește linia de hotar.

În drept au fost invocate art 560 C. civ.

Reclamanții pârâți au depus la filele 17-18 dosar întâmpinare la cererea reconvențională prin care au solicitat respingerea cererii reconvenționale, învederând în esență că situația a fost cercetată de organele de urmărire penală în dosar 3607/P/2010 și de către instanță fiind pronunțată sentința penală 78/24.01.2012, constatându-se că le-a fost încălcată proprietatea de pârâtul reclamant prin reprezentant G. D. C., terenurile au fost delimitate prin tăruși de lemn, pârâtul a distrus însemnele de hotar, în expertizele efectuate în cauza penală de V. T. s-a constatat că nu a fost respectată autorizația de construcție, amplasarea construcției, dimensiunile nefiind conforme cu planul, amplasarea anexelor nu corespund planului autorizat, de la prima expertiză până în prezent pârâtul le-a mai ocupat teren de 1oo mp, l-a nivelat, acoperit cu pietriș, parcând mașina

Pârâtul G. D. C. nu a formulat întâmpinare la cererea reconvențională

Instanța în temeiul art 137 alin 2 C.p.civ a unit cu fondul excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului G. D. C. invocată de acesta.

În baza rolului său activ în materie probatorie reglementat de art 129 C.p.civ instanța a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria B. înaintarea dosarului 3607/P/2010, dosar care fiind înaintat a fost atașat prezentei cauze.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri în cadrul căreia au mai fost depuse în copie filele 14-32, 38-40 dosar

Instanța a respins administrarea probei cu expertiză topo solicitată de pârâtul ., pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la data de 11.02.2013

Pârâtul . a depus la dosar concluzii scrise

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:

Examinând potrivit art 137 alin 1 C.p.civ excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului G. D. C. invocată de acesta, instanța urmează să o admită reținând că excepția lipsei calității procesual pasive este o excepție de ordine publică, care poate fi invocată în orice fază a procesului, iar pe de altă parte fiecare dintre părțile raportului juridic dedus judecății trebuie să aibă justificată calitatea procesuală.

Reclamând posesiunea nelegală exercitată de pârât asupra unei suprafețe de teren din proprietatea lor, precum obligarea pârâtului la ridicarea construcțiilor edificate pe terenul reclamanților, aceștia trebuiau să facă dovada că persoana pe care au chemat-o în judecată este subiectul pasiv al dreptului dedus judecății, altfel spus că aceasta este cea căreia îi revine obligația de a răspunde la pretențiile din cererea de chemare în judecată

Din coroborarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2751/16.09.2008 de BNI V. E., raport de expertiză tehnică extrajudiciară în dosar 3607/P/ 2010 întocmit de V. T., rezultă cu certitudine că terenul limitrof proprietății reclamanților a fost cumpărat de ., construcțiile edificate pe terenul revendicat în litigiu și solicitate a fi ridicate aparțin aceleiași persoane juridice, ., iar nu pârâtului- persoană fizică.

În cauză, nu ar fi vorba de o chemare în judecată a altei părți alături de pârât ci de înlocuirea părții înseși constituind o schimbare a unui element esențial din cuprinsul cererii de chemare în judecată

În considerarea celor ce preced, în temeiul art 137 alin 1, art 129 alin 6 și art 112 pct 1 C.p.civ, instanța va admite excepția analizată iar pe cale de consecință urmează a respinge capetele de cerere din acțiunea completată referitoare la obligarea pârâtului G. D. C. la a ridica anexele și construcția edificate pe terenul reclamanților, ca fiind introduse împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.

Pe fondul acțiunii principale și a cererii reconvenționale, instanța va avea în vedere prioritar dispozițiile art 28 Cpp- care prevăd: „Autoritatea hotărârii penale în procesul civil și efectele hotărârii civile în procesul pena (1) Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o.”

Puterea de lucru judecat a hotărârii pronunțate de instanța penală se impune în privința ilicitului penal cu semnificații și asupra faptei civile, asupra identității autorului și asupra culpabilității acestuia. Decizia privind existența sau inexistența faptei nu mai poate fi discutată în fața instanței civile.

După rămânerea irevocabilă, hotărârea dobândește valențe noi, situându-se în sfera actelor de autoritate publică învestită fiind cu o eficiență semnificativă de către ordinea juridică.

În situația în care este vorba de statuări jurisdicționale făcute într-o procedură judiciară în care pârâtul a stat în judecată, efectul pozitiv al lucrului judecat pe acest aspect, al nevalabilității titlului cu care . a ocupat parte din terenul reclamanților, a nelegalității construcțiilor edificate pe suprafața astfel ocupată, vinovăția în comiterea actelor de ocupare și construcție abuzivă, se manifestă cu caracter absolut, nefiind susceptibil de dovadă contrară

Instanța civilă, ca instanță ulterioară, nu mai poate relua dezbaterile asupra acestor aspecte, fiind obligată să țină seama de ceea ce s-a tranșat deja juridicește.

Astfel, prin trasarea unei linii de hotar pe alt aliniament decât cel arătat de expert V. T. și avut în vedere de instanța penală s-ar ajunge implicit la modificarea sau înlăturarea unuia dintre suporturile hotărârii penale, nesocotindu-se prin aceasta puterea de lucru judecat a acelei hotărâri.

Instanța va înlătura susținerile pârâtului . că nu a avut posibilitatea de a formula obiecțiuni la raportul de expertiză din respectivul dosar penal întrucât a avut cunoștință de acestea prin administratorul, reprezentantul său pârâtul G. D. C. ce a fost parte în procesul penal.

În cauza dedusă judecății, din coroborarea sentinței penale nr 78/24.01.2012 a Judecătoriei B., filele 31-32 dosar, a înscrisurilor depuse la filele 14-30, 5-14, 21-39, 56 dosar_, instanța va reține că reclamantul C. N. prin titlul de proprietate nr_/40/24.11.1995 a primit terenul în suprafață de 6 ha în . și un teren arabil în tarlaua I, . de 0,48 ha, teren înscris în cartea funciară nr_

Din coroborarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr 2751/16.09.2008 de BNI V. E., raport de expertiză tehnică în dosar 3607/P/ 2010 întocmit de V. T., rezultă cu certitudine că terenul arabil în suprafață de 891 mp conform actelor de proprietate și 835 mp în suprafață măsurată, limitrof proprietății reclamanților a fost cumpărat de ., terenul său fiind specificat în cartea funciară cu nr cadastral_, menționându-se pe planul de amplasament și delimitare a imobilului că terenul este delimitat cu țăruși din lemn și se învecinează pe partea de nord cu terenul reclamanților pe o distanță de 26,99 mp

În cursul anului 2009, când s-a început contrucția restaurantului, reclamanții imediat au atenționat pârâții că s-a depășit linia dintre cele două proprietăți în trasarea fundației cerând remedierea situației . Susținerea pârâtului că a dobândit în fapt o suprafață de teren mai mică decât suprafața menționată în actul de vânzare cumpărare, nu justifică atitudinea acestuia de ocupare a terenului reclamanților, de continuare a edificării construcției precum și realizarea ulterioară a altor anexe și amenajări.

Prin ordonanța nr 1149/II/2011 din 30.11.2011 s-a reținut că pârâtii au cunoscut că ocupă o parte din terenul reclamanților întrucât terenul era delimitat cu țăruși uniți prin sârmă.

Prin sentința penală nr 78/24.01.2012 a Judecătoriei B. s-a reținut că pârâtul a ocupat terenul cu intenție, nu are relevanță faptul că deține în fapt o suprafață mai mică decât cea trecută în acte atâta timp cât a cumpărat-o delimitată cu țăruși.

La fel, nici faptul că există unele probleme generate de lipsa unui plan parcelar în zonă nu poate duce la un alt temei al soluției adoptate.

Instanța va mai avea în vedere că nici în alte acte normative și nici în Codul civil nu există o reglementare de principiu a acțiunii în revendicare imobiliară, care să o privească în mod direct, astfel încât a revenit doctrinei și jurisprudenței sarcina de a contura regimul juridic al acesteia.

În general, în literatura noastră juridică de specialitate se reține că regimul juridic al acțiunii în revendicare imobiliară privește două probleme: imprescriptibilitatea acțiunii sub raport extinctiv și proba dreptului asupra bunului revendicat.

Mai întâi trebuie observat că regula înscrisă în art 129 C.p.civ potrivit cu care cel care face o propunere, adică cel care pretinde ceva înaintea judecății, trebuie să o dovedească, este aplicabilă și în materia dovedirii dreptului de proprietate în cadrul unei acțiuni în revendicare. Reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, pârâtul posesor are o situație pur pasivă de așteptare, în favoarea lui operând o prezumție de proprietate dedusă din simplul fapt al posesiei.

În al doilea rând, prin titlu în această materie se înțelege actul juridic, actul jurisdicțional sau chiar actul translativ ori declarativ de proprietate, care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.

Prin raportul de expertiză topo întocmit de expert V. T., filele 22-28 dosar, a fost evidențiat că la data respectivă linia de hotar existentă nu se identifica cu cea rezultată din documente, linia de hotar conform înscrisurilor OCPI B., terenul deținut la data respectiv în plus de pârât era de 59 mp, suprafață luată din proprietatea reclamanților, construcția restaurant depășește linia de hotar cu 18 cm în punctul 302 și cu 83 cm în punctul 303.

Pe de altă parte pârâtul, deși anterior începerii edificării construcției obținuse potrivit dispozițiilor legale obținuse certificat de urbanism și autorizație de construcție pentru imobil, nu a respectat dispozițiile acestor acte administrative cu privire la amplasament. Înscrisurile depuse la filele 45-54 dosar, respectiv informare și raport de expertiză hidrogeologică precum și înscrisurile de la filele 68-84 dosar penal nu dovedesc respectarea obligațiilor legale indicate respectiv amplasamentul imobilelor.

Din coroborarea atitudinii procesuale a părților, care au valoare juridică probatorie a unei mărturisiri judiciare cu schițele anexe și concluziile raportului de expertiză topo V. T., instanța va mai reține că pe terenul ocupat de pârât cu depășirea vechii linii de demarcație a celor două proprietăți în afara unei părți din imobilul restaurant au mai fost efectuate ulterior celelalte anexe (clădire, bordură, fosa, garduț, stâlp iluminat). Mai mult, pârâtul deține în drept 835 mp iar în fapt 894 mp, reclamanții deși în titlul de proprietate au 4800 mp în fapt dețin 4741 mp. Terenul deținut în plus de pârât este delimitat pe schița anexă a raportului de expertiză V. T. de punctele_-_-1-2, în suprafață de 59 mp.

La alegerea variantei de delimitare a proprietăților limitrofe ale părților instanța va ține seama pe de o parte de semnele vechi de hotar, iar pe de altă parte de schițele anterioare ale loturilor părților, ce conduc la concluzia că liniile de demarcație erau drepte.

În acest context instanța va admite capătul de cerere reconvențională analizat și în temeiul art 580 și urm C. civ va stabili linia de hotar dintre proprietățile limitrofe ale părților, va dispune grănițuirea proprietăților limitrofe ale reclamanților și pârâtului . pe aliniamentul 1-2 pe distanța de 26,98 m, conform planului A din raportul de expertiză întocmit în dosar penal 3607/P/2010 întocmit de expert topograf V. T., schiță de la fila 25 prezentul dosar.

În temeiul art 480 C. civ, art 1073 și 1075 C. civ instanța va obliga pârâtul . să mute gardul pe acest aliniament și să-și ridice, desființeze construcțiile, celelalte anexe (clădire, bordură, fosa, garduț, stâlp iluminat) construite pe terenul reclamanților cu încălcarea liniei de hotar de mai sus.

Față de soluția instanței, de art 584 C. civ care stipulează că toate cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate, va obliga reclamanții pârâți să contribuie cu pârâtul reclamant . în mod egal, ( în cuantum de ½ reclamanții pârâți și ½ pârâtul reclamant) la cheltuielile de edificare a gardului dintre cele două proprietăți, după obiceiul locului.

In baza art 274 C.p.civ față de principiul disponibilității părții în procesul civil, instanța față de cheltuielile de judecată realizate și dovedite efectiv de părți, va lua act că în că în cauză reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată și față și de art 584 C. civ va obligă reclamanții pârâți la plata către pârâtul . a cheltuielilor de judecată în sumă de 9,65 lei. ( cota de ½ taxa judiciară de timbru și timbru judiciar aferente cererii reconvenționale)

După rămânerea sa definitivă și irevocabilă, se va restitui Parchetului de pe lângă Judecătoria B. dosarul nr 3607/P/2010, atașat cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului G. D. C. invocată de acesta

Admite în parte acțiunea completată formulată de reclamanții C. N. și C. A., ambii domiciliati in municipiul Buzau ., judetul Buzau in contradictoriu cu paratii ., cu sediul in municipiul Buzau, .. 1, C. Nefamilisti, . si G. D. C., domiciliat in municipiul Buzau, ., judetul Buzau.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant . în contradictoriu cu reclamanții pârâți C. N. și C. A..

Dispune grănițuirea proprietăților limitrofe ale reclamanților și pârâtului . pe aliniamentul 1-2 pe distanța de 26,98 m, conform planului A din raportul de expertiză întocmit în dosar penal 3607/P/2010 întocmit de expert topograf V. T., schiță de la fila 25 prezentul dosar.

Obligă pârâtul . să mute gardul pe acest aliniament și să-și ridice, desființeze construcțiile, celelalte anexe (clădire, bordură, fosa, garduț, stâlp iluminat) construite pe terenul reclamanților cu încălcarea liniei de hotar de mai sus.

Obligă reclamanții pârâți să contribuie cu pârâtul reclamant . în mod egal, ( în cuantum de 1 reclamanții pârâți și 1 pârâtul reclamant) la cheltuielile de edificare a gardului dintre cele două proprietăți, după obiceiul locului.

Respinge capetele de cerere din acțiunea completată referitoare la obligarea pârâtului G. D. C. la a ridica anexele și construcția edificate pe terenul reclamanților, ca fiind introduse împotriva unei persoane care nu are calitate procesual pasivă.

Ia act că în cauză reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Obligă reclamanții pârâți la plata către pârâtul . a cheltuielilor de judecată în sumă de 9,65 lei.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.02.2013.

P. GREFIER;

Red. P.F.

Tehnored. P.F./ 6 ex.

6.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2617/2013. Judecătoria BUZĂU