Plângere contravenţională. Sentința nr. 4361/2014. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 4361/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 9746/200/2012*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. 4361

Ședința publică de la 11 Martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E.-C. V.

GREFIER: S. N.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta ., cu sediul în Focșani, .. 42 A, .. II, . și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA -CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sect. 6, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit petenta .> SRL și intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA -CESTRIN.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, acțiunea se află la primul termen de judecată după trimiterea cauzei spre rejudecare, este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, nu s-au depus la dosar înscrisuri noi, după care:

Instanța verificându-și din oficiu competenta cf. art. 159 ind.1 al.4 Cod procedură civilă constata ca este competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României, art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, art. 32 al.2 din OG 2/2001.

Luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar apreciindu-le pertinente, concludente și utile cauzei și apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.03.2012, sub nr._, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.02.2012.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal emis la data de 22-02-2012 comunicat la data de 09.03.2012 a fost obligată la plata unei amenzi contravenționale în sumă de 1750 lei.

A invocat dispozițiile art. 17 din OG 2/2001, arătând că procesul verbal contestat este lovit de nulitatea absolută. A mai învederat că au fost încălcate dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG 2/2001.

A solicitat instanței admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal pentru încălcarea dispozițiilor OG 2/2001, precum și anularea amenzii și a tarifului de despăgubire.

În drept a invocat dispozitiile art. 17 din OG 2/2001.

În dovedirea plângerii, petentul a arătat ca înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri. În acest sens, a depus la dosarul cauzei, proces verbal de constatare a contravenției contestat, chitanțe plată (filele 6-7).

Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în baza art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.

Legal citată, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza emiterii procesului verbal contestat (filele 15-16).

Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri, pentru petent, și proba cu planșa foto depuse de intimată.

Prin sentinta civila nr. 6469/16.04.2013 instanta a admis plangerea cu consecinta anularii procesului-verbal, retinand ca raspunderea contraventionala a petentului era prescrisa.

Prin decizia civila nr. 1033/25.11.2013 Tribunalul Buzau a admis recursul intimatei, a casat susmentionata sentinta si a trimis cauza spre rejudecare primei instante pentru a se pronunta pe fondul cauzei.

Cauza a fost inregistrata pe rolul primei instante sub nr._ .

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.02.2012 (fila 6) încheiat de un agent constatator din cadrul intimatei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN, petenta . a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1750 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) și sancționate de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că, la data 30.08.2011, orele 14.34, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe drumul național 2, km 115+80 m, Mărăcineni, jud. B., fără a deține rovinietă valabilă. Totodată, în temeiul art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, petentul a fost obligat la plata echivalentului în lei al sumei de 560 euro (2427,04 lei) reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire.

În sarcina petentei a fost reținuta săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, sancțiunea contravențională fiind aplicată în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 3 al aceluiași act normativ.

Procesul-verbal poate atrage răspunderea contravențională în condițiile în care a fost legal și temeinic întocmit.

Petenta a sustinut nulitatea procesului-verbal justificata de lipsa semnaturii agentului constatator.

Instanta observa ca procesul-verbal poarta mentiunea „acest document a fost generat si semnat electronic”.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 455/2001 „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”, iar potrivit dispozitiilor art. 7 ale aceluiasi act normativ „În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”

Apărările petentei cu privire la lipsa semnăturii agentului contestator nu sunt pertinente, deoarece constată că procesul verbal de contravenție are încorporată semnătura electronică a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat (fila 21) și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, în condițiile art. 5-7 din Legea nr. 455/2001.

Ordonanța 2/2001 nu condiționează valabilitatea procesului-verbal de existența unei semnături olografe a agentului constatator, ci impune doar ca procesul-verbal să fie semnat de acesta. Cum pe lângă semnătura olografă există reglementată și semnătura electronică, iar art. 16 din OG nr.2/2001 nu face diferență între cele două tipuri de semnătură, făcând aplicația principiului de interpretare potrivit căruia acolo unde lege nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, instanța concluzionează că procesul-verbal poate fi semnat atât olograf, cât și în format electronic, cu respectarea prevederilor din Legea nr. 455/2001.

În cauza pendinte, procesul-verbal a fost generat electronic, având atașată o semnătură electronică, iar forma imprimată pe hârtie a fost comunicată petentei.

In consecinta, sustinerile petentei sub acest aspect apar ca neintemeiate.

Petenta a sustinut nelegalitatea incheierii procesului-verbal motivat de incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001.

Potrivit susmentionatelor dispozitii legale la momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare, obiectiuni ce trebuie consemnate distinct la rubrica „alte mentiuni“.

Instanta observa ca potrivit dispozitiilor art. 9 alin. 2 si 3 din OG nr. 15/2002 constatarea contraventiei de a circula fara rovinieta valabila poate fi constatata si prin mijloace tehnice omologate, procesul-verbal putand fi incheiat in lipsa contravenientului.

Instanta retine ca, potrivit deciziei nr. XXII/2007, date in solutionarea unui recurs in interesul legii, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nerespectarea de catre agentul constatator a cerintelor de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare si de a consemna distinct acele obiectiuni, astfel cum acestea sunt inscrise in art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei, nulitate ce nu poate fi invocata decat daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea aceluiact.

Asadar, in conditiile in care la intocmirea procesului-verbal nu se aduce la cunostinta contravenientului dreptul sau de a formula obiectiuni, sau nu se consemneaza eventualele obiectiuni formulate de petent, sanctiunea care intervine in acest caz este nulitatea relativa a actului constatator. Astfel doar in masura in care petentul dovedeste ca i s-a creat o vatamare care nu poate fi inlaturata altfel decat anuland procesul-verbal, acesta va fi anulat de catre instanta de judecata.

Or, avand in vedere dispozitiile deciziei data in solutionarea unui recurs in interesul legii, nr. XXII/2007, instanta apreciaza ca si in situatia in care petentul ar fi formulat obiectiuni la momentul intocmirii procesului-verbal iar agentul constatator ar fi omis sa le mentioneze in cuprinsul acestuia, neconsemnarea obiectiunilor nu este de natura a atrage nulitatea procesului-verbal, intrucat vatamarea suferita de catre acesta poate fi inlaturata prin formularea obiectiunilor si apararilor impotriva procesului-verbal in fata instantei de judecata, ceea ce petenta a si facut.

In ceea ce priveste lipsa unui martor asistent la momentul intocmirii procesului verbal, instanta constata ca, potrivit art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient; in cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor; in acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Potrivit alin. 3, in lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Conform dispozitiilor art. 10 din O.G. nr. 15/ 2002, contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

In procesul verbal contestat, agentul constatator a facut mentiune despre faptul ca actul sanctionator a fost incheiat in lipsa contravenientului sau a martorilor, deoarece constatarea s-a facut cu ajutorul mijloacelor tehnice.

Instanta constata insa ca art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/ 2002, care reglementeaza constatarea contraventiilor in aceasta modalitate, nu prevede si dispozitii derogatorii cu privire la incheierea procesului verbal in lipsa contravenientului si a martorilor asistenti.

In aceste conditii, mentiunea din procesul verbal contestat in cauza de fata, referitoare la motivele lipsei contravenientului si a martorului asistent nu este de natura a acoperi cerintele imperative ale art. 19 din O.G. nr. 2/ 2001, care impuneau incheierea actului sanctionator fara a fi semnat de martor asistent, numai in lipsa acestuia, cu aratarea motivelor acestei absente.

Cu toate acestea, instanța constată că, în lumina Deciziei nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează cu nulitatea relativă, or petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări produse prin lipsa martorului asistent la incheierea procesului verbal, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea sa si nici nu a sustinut ca acesta nu ar fi fost intocmit in lipsa reprezentantului sau legal.

In ceea ce priveste calitatea agentului constatator, instante observa ca in cuprinsul procesului-verbal a fost inserata mentiunea ca persoana care l-a incheiat este angajat al CNADNR CESTRIN S.A., sustinerile petentei fiind astfel neintemeiate.

In ceea ce priveste dátele de identificare ale societatii petente, instante invedereaza ca lipsa acestora poate atrage numai mulitatea relativa a procesului-verbal, conditionata de existente unei vatamari, neindicata si nedovedita de parte.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că, potrivit articolului 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, în temeiul căruia a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 250 lei, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Pentru a soluționa prezenta plângere, instanța urmează să verifice dacă situația de fapt reținută în cauză se suprapune peste tiparul legal prin care este descrisă și sancționată contravenția.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. b) utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

Petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei.

Instanța constată că rațiunea legii este aceea de a fi sancționate persoanele care nu plătesc tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. În acest sens, prin art. 1 alin. 2 se prevede obligativitatea pentru toți utilizatorii români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România. În același articol, alin. 11 din O.G. 15/2002, se prevede că rovinieta matcă și rovinieta electronică. De asemenea, articolul 7 din aceeași ordonanță are următorul enunț: „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Față de cele de mai sus, instanța, reținând situația de fapt existentă la 30.08.2011, astfel cum a fost consemnată de agentul constatator în procesul verbal, constată că aceasta întrunește elementele constitutive ale contravenției reglementate de art. 8 din OG nr.15/2002, fiind evidentă temeinicia procesului verbal contestat.

Instanta apreciaza ca imprejurarea invocata de petenta, aceea de transport a unor copii bolnavi, nu are natura starii de necesitate, starea de pericol putand fi inlaturata si altfel decat prin savarsirea faptei contraventionale.

Pe cererea subsidiara, instanța observă că finalitatea urmarită prin stabilirea obligației de achitare a unui tarif de utilizare a drumurilor nationale, astfel cum a fost circumstanțiată în conținutul art. 12 din OG nr. 15/2002, constă în „finanțarea lucrărilor de construcție, modernizare, întreținere și reparație a drumurilor naționale, precum și pentru garantarea și rambursarea creditelor externe și interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăți în numele autorității publice contractante, ca urmare a obligațiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naționale și autostrăzilor”.

Pe lângă pericolul social generic, avut în vedere de către legiuitor la edictarea normei, instanța are posibilitatea analizării existenței unui pericol social concret, apreciat de la caz la caz, în funcție de circumstanțele în care fapta a fost săvârșită și de circumstanțele care vizează persoana petentului.

Potrivit art. 21 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționala cu gradul de pericol social la faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Potrivit art. 7 al. 3 din OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare al contravenției nu prevede aceasta sancțiune.

La aprecierea gradului pe pericol social al faptei, instanța va ține cont de împrejurarea ca fapta săvârșita de petenta nu a produs urmări grave și a adus o atingere minima a ordinii și valorilor sociale ocrotite. Instanta are in vedere inscrisurile depuse la filele 18-22 din primul ds de fond, retinand ca fapta de a fi circulat fara rovinieta valabila prezinta un grad de pericol social scazut prin raportare la finalitatea transportului efectuat, acela de a reuni un grup de copii cu probleme de sanatate cu familiile acestora (fila 12).

Astfel, raportat la criteriile de individualizare prevăzute de articolul menționat mai sus, instanța apreciază că sancțiunea contravenționala aplicată petentei nu corespunde gradului de pericol social al contravenției.

În plus, convingerea instanței este ca aplicarea unei sancțiuni nepecuniare, corespunde scopului preventiv si educativ al contravenției prevăzuta de legiuitor și este susceptibila de a atrage atenția petentei asupra faptului că atitudinea sa socială trebuie conformata prevederilor legale.

În consecință, instanța va admite în parte plângerea contravenționala și va dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicata petentei prin procesul verbal de contravenție, cu sancțiunea "avertisment".

In temeiul dispozitiilor art. II din Legea nr. 144/2012 va anula tariful de despagubire in cuantum de 560de euro.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite in parte plangerea privind pe petenta ., cu sediul în Focșani, .. 42 A, .. II, . și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA -CESTRIN, cu sediul în București, .. 401 A, sect. 6.

Inlocuieste sanctiunea amenzii aplicate petentului prin procesul-verbal . nr._/22.02.2012 cu sanctiunea avertismentului.

In temeiul dispozitiilor art. II din Legea nr. 144/2012 anuleaza tariful de despagubire in cuantum de 560 de euro stabilit in sarcina petentului prin procesul-verbal . nr._/22.02.2012.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2014.

PREȘEDINTE,GREFIER,

E.-C. VLADSIMONA N.

RED. ECV

TEHNORED. ECV-SN

4 ex./11.04.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4361/2014. Judecătoria BUZĂU