Plângere contravenţională. Sentința nr. 848/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 848/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 17-01-2014 în dosarul nr. 12428/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECTIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 848
Ședința publică de la 17.01.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. I.
GREFIER: C. Z.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul C. A., cu domiciliul în B., . 64, jud B., și pe intimatulINSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- cu sediul în B., .-10, jud.B.., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea se află la primul termen de judecată, legal timbrată, intimatul a depus la dosar prin serviciul registratură întâmpinare, planșa foto, atestat operator radar, fișa cazier auto, buletin verificare metrologică, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin. 1 NC.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004; material și teritorial, în temeiul art.94 pct.3 N.C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001.
Instanța, deliberând asupra pertinenței, concludenței și utilității probelor solicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 255 și 258 N.C.proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin.1 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreascã, declară dezbaterile închise, conform art.394 alin.1 C.proc.civ., și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe sub nr_, petenta C. A., a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 12.07.2013.
In motivarea cererii, petentul a arătat că la data de 12.07.2013 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe .. Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar având o viteză de 85 km/h, motiv pentru care a fost sancționat contravențional.
Petentul a invocat motive de nelegalitate și netemeinicie a procesului verbal, de asemenea jurisprudența CEDO, printre care și prezumția de nevinovăție.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune, a fost depus în fotocopie: procesul-verbal contestat.
Plângerea a fost legal timbratã, cu suma de 20 de lei, conform disp.art.19 din OG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că la data de 12.07.2013 autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe .. Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar având o viteză de 85 km/h.
Abaterea a fost inregistrată cu instalația de supraveghere video.
În drept, a invocat dispozițiile art.115-118 C.proc.civ.
Sub aspectul probatoriului, instanța a administrat la propunerea ambelor părți proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar procesul -verbal contestat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 12.07.2013, petentul C. A. a fost sancționat cu 6 puncte amendă contravențională în cuantum de 480,00 lei și aplicarea a 4 puncte penalizare, ca sancțiune complementarã, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de disp.art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 și sancționate de disp. art.101 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Totodatã, petentul a fost sancționat cu avertisment și aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare, ca sancțiune complementară, pentru nerespectarea disp. art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice
S-a reținut, în fapt, că petentul a condus la data de 12.07.2013 autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe .. Buzãu, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar având o viteză de 85 km/h.
Instanța constată că plângerea a fost formulatã de către petent la data de 23.07.2013, în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, de la data comunicării procesului -verbal de constatare a contravenției, 12.07.2013.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care pot fi invocate de instanță din oficiu, iar petentul nu a invocat niciunul din motivele de nulitate prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, procesul- verbal conține mențiunile privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, instanța constată că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care prevãd „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”
Instanța reține cã petentul a condus autoturismul în localitatea Mihãilești, unde viteza maximã admisã este de 50 km/h, conform disp.art. 49 din OUG 195/2002, iar „depășirea cu 31 - 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”, constituie contravenție, conform disp. art. 101 alin. (1) și (2), cu trimitere la art. 108 alin. (1) lit. c) și se sancționeazã cu amenda prevãzutã de clasa a III-a de sancțiuni.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit c) din OUG 195/2002, clasa a III-a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la 6 la 8 puncte-amendă, fiecare punct reprezentând 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
De asemenea, potrivit disp.art.108 alin.(1) lit.c), pct.3 din același act normativ, depășirea cu 31 - 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de 4 puncte de penalizare.
Cu privire la cea de-a doua faptã, instanța constată că procesul-verbal de contravenție indică dispozițiile art. 36 alin.1 din OUG 195/2002, care prevãd obligația conducătorului de vehicul de a purta centura de siguranțã în timpul circulației pe drumurile publice.
Nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a purta centura de siguranțã în timpul circulației pe drumurile publice se sancționează, conform disp. art. 99 alin.2 din OUG nr. 195/2002 cu trimitere la disp.art. 108 alin.1 lit.a) pct.3 din același act normativ cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni și cu aplicarea unui număr de 2 puncte de penalizare, ca sancțiune complementară.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit a) din OUG 195/2002 republicată, clasa I de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării a 2 sau 3 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Prin urmare, se poate concluziona că faptele au fost corect încadrate, iar sancțiunile au fost individualizate între limitele fixate de actul normativ de incriminare, procesul - verbal atacat fiind legal întocmit cu privire la acest aspect.
Sub aspectul temeiniciei, petentul solicitã anularea procesului-verbal atacat, suținând cã nu a depãșit viteza legalã și a purtat centura de siguranțã.
Instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, făcând dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Analizând fapta și sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare atacat, prin prisma criteriilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanța constată că fapta reținutã în sarcina petentului reprezintã o „acuzație în materie penalã”, având în vedere cã norma juridica pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor participanților la trafic, natura faptei, sancțiunea aplicatã, natura și gradul de severitate al acesteia. Pe de altã parte, rațiunea urmãritã de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintã protejarea siguranței pe drumurile publice.
În această situație, instanța apreciază că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu toate garanțiile conferite de acesta, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție (Cauza A. contra României), sarcina probei revenind organului constatator, cu respectarea în acest mod a principiului egalității armelor, garanție instituită tot prin articol sus-menționat.
Procedând la vizionarea înregistrării de pe suportul CD depus la dosarul cauzei de cãtre intimatã, instanța constată că, în data de 12.07.2013, orele 18:48, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a circulat cu viteza de 85 Km/h pe ..Buzãu.
Abaterea a fost înregistratã în regim staționar de aparatul radar montat pe autospeciala de poliție marca Dacia L., cu nr.de înmatriculare MAI_, pe hard-disk, aparatul radar ROM 387 care a înregistrat abaterea fiind verificat metrologic și corespunzând normelor în vigoare, dupã cum rezultã din buletinul de verificare metrologicã nr._/28.03.2013, a cãrui valabilitate este de un an. De asemenea, intimata a depus la dosarul cauzei și atestatul de operator radar al agentului constatator din cauzã, ag.șef adj. M. E. Cãtãlin.
Cu privire la cea de-a doua faptã, potrivit practicii CEDO în materie contravenționalã, în situația în care agentul constatator a constatat direct și nemijlocit sãvârșirea faptei sancționate prin procesul-verbal, prezumția de veridicitate a celor cuprinse în procesul verbal nu este una nerezonabilã (cauza Blum c.Austriei) .
Instanța reține cã, sãvârșirea acestei contravenții a fost constatatã în mod direct de un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor sale și învestit cu autoritatea statalã pentru constatarea și sancționarea faptelor contravenționale, astfel încât procesul -verbal se bucurã de prezumția de veridicitate, în ceea ce privește aspectele constatate personal de agentul de poliție cu privire la aceastã faptã. Prezumtia de veridicitate este o prezumție relativã și poate fi rasturnatã prin proba contrarie.
Instanța va respinge ca neîntemeiatã apãratea petentei, în sensul cã a purtat centura de siguranțã, dar și-a desfãcut dispozitivul de prindere în momentul în care a fost opritã de agentul de poliție, pentru a discuta cu acesta, atât timp cât disp.art. 183 din HG 1391/2006 prevãd obligația conducătorului auto oprit la semnalul regulamentar al polițistului rutier de a rãmâne în vehicul, cu mâinile pe volan. Prin urmare, aceastã împrejurare nu este de natură să conducă la înlăturarea răspunderii contravenționale a petentei.
Așadar, pe baza ansamblului probator administrat, instanța reține că mențiunile consemnate în procesul verbal de contravenție s-au confirmat, petenta depãșind viteza maximã admisã în localitate cu 35 km/h și nepurtând centura de siguranțã în timpul circulației pe drumurile publice.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal din cauză este temeinic întocmit, petenta săvârșind contravențiile reținute în sarcina sa, astfel încât sancționarea sa este temeinică.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate, respectiv sancțiunea avertismentului pentru cea de-a doua contravenție, având în vedere cã, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei, care a mai fost sancționatã contravențional pentru abateri rutiere.
Față de cele expuse anterior, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunilor contravenționale, aceastea fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite de către petentã.
Cu privire la sancțiunile complementare, aplicarea unui numãr de 4, respectiv 2 puncte de penalizare, instanța reține cã acestea intervin de drept, odată cu săvârșirea contravențiilor de către petentã, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării lor este exclusă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța urmeazã a respinge plângerea contravențională formulatã de petentã, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 453 alin. 1 N.Cod procedură civilă, având în vedere principiul disponibilității procesului civil, instanța va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. A., cu domiciliul în B., . 64, jud B., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- Poliția Rutieră, împotriva procesului-verbal . nr._, întocmit la data de 12.07.2013, ca neîntemeiatã.
Ia act cã pãrțile nu au solicitat cheltuieli de judecatã.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecãtoria Buzãu.
Pronunțatã în ședințã publicã, azi,17.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. I. C. Z.
Red. E.I./ Tehnored.: E.I.
4 ex./ 17.02. 2014
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 9/2014. Judecătoria BUZĂU | Succesiune. Sentința nr. 9267/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
