Rezoluţiune contract. Sentința nr. 9/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 28002/200/2012
DOSAR NR. 28._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9.598
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 02.06.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – N. N.
GREFIER – P. L. – S.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect rezoluțiune contract, formulată de reclamanții Ș. S. și Ș. F., ambii cu domiciliul în com. Sarulești, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul Ș. C., cu domiciliul în com. Sarulești, ., jud. B., în prezent în Spania, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat M. D., cu sediuș în mun. B., .. 176, ., ..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.05.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea.
INSTANȚA:
Asupra prezentei actiuni civile.
Prin cererea introdusa la aceasta instanta la data de 22.10.2012 si inregistrata sub nr._, reclamanții Ș. S. și Ș. F. au chemat in judecata pe paratul Ș. C., solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager, autentificat sub nr. 1953 de BNP Ș. C., prin care au transmis pârâtului dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit compus din corpul C 1 – casă de locuit în suprafață construită de 45 mp, corpul C 2 – cu destinația anexă, în suprafață construită de 35 mp și corpul C 3, cu destinația grajd, în suprafață de 27,60 mp și asupra terenului aferent acestuia în suprafață de 3508 mp, din care 800 mp are categoria de folosință curți/construcții), imobile situate în intravilanul satului Cărătnăul de Jos, ., neînscrise în cartea funciară, cu nr. cadastral provizoriu 14.
În motivarea cererii, se arată că pârâtul este fiul reclamanților, iar în considerarea acestei calități și dată fiind vârsta înaintată, au transferat acestuia dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu, apreciind că acesta îi va îngriji și le va asigura cele necesare în caz de nevoie.
Reclamanții arată că pârâtul s-a obligat să le acorde întreținere pe tot timpul vieții, care consta în procurarea hranei zilnice, îmbrăcăminte, suportarea cheltuielilor cu energia electrică, încălzirea locuinței, procurarea medicamentelor, etc.
De asemenea, precizează că de mai bine de 10 ani, pârâtul a plecat și muncit în Spania, iar în vara anului trecut acesta a venit în țară cu un utilaj și a menționat faptul că nu va mai pleca la muncă în străinătate, urmând să desfășoare o afacere în țară cu acest utilaj.
După o lună de zile de la încheierea contractului, se arată că pârâtul a plecat din nou în străinătate, fără să își îndeplinească în nici un fel obligațiile asumate prin contract.
Mai multe se arată că în vara acestui an, s-a întors în țară și le-a pretins să îi dea suma de 3000 lei, pentru a achita o datorie. Mai mult, se arată că pârâtul i-a bruscat pe data de 23.08.2012, pentru a afla unde țin banii, urmare agresiunii, reclamantul fiind internat în spital în perioada 23.08.2012 – 29.08.2012, în această perioadă nefiind vizitat de către pârât.
Se mai arată că pârâtul le-a interzis celorlalți copii ai reclamanților ca să îi viziteze, aceștia fiind notificați prin intermediul C. Av. M. D., la data de 12.09.2012, la acel moment pârâtul plecând din nou în străinătate, fără a se interesa de soarta reclamanților.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1020 – 1021 CC.
Odată cu cererea s-a depus, în copie, contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 1953/09.09.2011 (fila 8 – 9), bilet de externare (fila 10 - 11), notificarea nr. 129/12.09.2012 emisă de C.Av. M. D. (fila 12 – 13).
La data de 07.11.2012, sub nr._/200/2012, reclamanții au învestit Judecătoria B. și cu o cerere de ordonanță președințială prin care au solicitat rezoluțiunea aceluiași contract, pentru aceleași motive și în baza aceluiași temei de drept.
În acest dosar, pârâtul Ș. C. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Pe cale de întâmpinare, a solicitat respingerea cererii formulate, iar prin cerere reconvențională s-a solicitat să se constate că a efectuat îmbunătățiri la imobilul casă de locuit, constând în tencuială exterioară la fațada imobilului, a zugrăvit exterior imobilul, a efectuat reparații parțiale la exteriorul imobilului constând în consolidare cu fier beton, turnat întăritură de beton, schimbat ușă de intrare – montat ușă dublă, schimbare dușumea în cameră, reparații acoperiș, schimbare țiglă, montat gard împrejmuitor pe fundație de beton și material lemnos, a edificat două clădiri din cărămidă și fundație de beton.
A solicitat ca reclamanții să îi restituie bunurile proprii: un capac cazan de țuică, o mașină de spălat manuală, frigider marca Arctic, aragaz cu patru ochiuri, pat de două persoane, dar și obligarea acestora la restituirea sumei de 6523 lei, actualizată cu rata dobânzii de referință a BNR, reprezentând prețul achitat la încheierea contractului și cheltuielile notariale.
Prin încheierea de ședință din data de 06.03.2013, dosarul a fost înaintat către CC 6, în vederea discutării excepției de litispendență.
Prin încheierea de ședință din data de 03.06.2013, a fost admisă excepția de litispendență, urmând ca cele două dosare să fie judecate împreună.
La data de 04.10.2013, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanții Ș. S. și Ș. F., dispunând scutirea petenților de la plata sumei de 831 lei, fiind atrasă atenția asupra dispozițiilor art. 50 ind. 2 din OUG nr. 51/2008.
Pârâtul a timbrat cererea cu taxă de timbru de 533 lei, conform chitanței existente la fila 25 – 26.
La data de 07.10.2013, instanța a încuviințat proba cu acte, interogatoriu și doi martori, pentru ambele părți.
Au fost audiați martorii (filele 35 – 38) și a fost luat interogatorul părților (filele 41- 48 și 72 – 78).
În urma administrării probatoriului încuviințat, instanța a dispus efectuarea unei expertize, în vederea evaluării investițiilor efectuate de către pârât, acesta achitând și onorariul de expert în cuantum de 600 lei (fila 69).
Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză se află la fila 83 – 91, acesta fiind comunicat părților, spre luare la cunoștință și formulare de obiecțiuni. Reclamanții au prezentat obiecțiuni la raportul de expertiză, care au fost admise de către instanță, expertul răspunzând acestora (fila 108).
Reclamanții au depus și concluzii scrise.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Având în vedere că la data pronunțării prezentei hotărâri, a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009, (Noul Cod Civil), instanța apreciază că în cauză, aplicabile sunt prevederile vechiului Cod civil, denumit în continuare Codul Civil 1864, pentru următoarele argumente.
Prevederile tranzitorii cuprinse în noul cod civil și în Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare, stabilesc în art. 6, al. 1, din N.C.C., principiul potrivit căruia, legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
Principiul neretroactivitatii legii civile noi, înseamnă că aceasta se aplică numai situațiilor care se ivesc în practică după ., iar nu și situațiilor anterioare, trecutul scăpând aplicării legii noi (tempus regit actum).
De asemenea, alin. 3, arată că actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi.
Rezulta ca toate cauzele de nulitate sau anulabilitate, sau ineficacitate a actelor juridice încheiate anterior intrarii in vigoare a N.C.C., sunt prevazute de legea în vigoare la data încheierii acestora, iar analiza acestor cauze se va putea efectua numai prin raportare la aceste prevederi. Nu are relevanță dacă N.C.C. introduce sau suprima o cauza de nulitate.
Art. 3, din LPA, arată că actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
De asemenea, art. 4 LPA, arată că la data intrarii in vigoare a C.C., actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de C.C. 1864, precum și de alte acte normative, rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit C.C. sau prezentei legi.
Față de aceste prevederi, instanța va analiza cererea, prin raportare la legea în vigoare la data încheierii contractului de întreținere, care este Codul Civil 1864.
La data de 09.09.2011 între reclamanți si parat s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere si uzufruct viager, autentificat sub nr. 1953 de BNP Ș. C. L..
Conform clauzelor contractuale, prețul este de 12.000 lei, din care suma de 6.000 lei, a fost achitat, diferența de 6.000 lei fiind compensată cu obligația de întreținere la care pârâtul cumpărător s-a obligat în favoarea reclamanților cumpărători.
De asemenea, părțile au convenit instituirea uzufructului viager în favoarea vânzătorilor, asupra întregului imobil.
Paratul in proces este fiul reclamanților.
Prin prezenta cauza, reclamanții au solicitat rezolutiunea contractului de vanzare cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager, sustinand ca paratul nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract.
De comun acord, părțile au convenit ca în caz de nerespectare a acestor obligații, să se poată solicita rezoluțiunea acestui contract.
Având în vedere că prețul arătat este compus atât dintr-o sumă de bani, dar și din obligația de a-i acorda reclamantului întreținere, instanța va proceda la calificarea reală a contractului prezentat, dincolo de calificarea formală dată de notar la momentul redactării și autentificării actului.
Verificând contractul, instanța reține că acesta conține două obligații din partea cumpărătorului, respectiv, una de a plăti o sumă de bani cu titlu de preț, cealaltă, de a asigura vânzătorilor întreținere, în forma arătată.
În ceea ce privește obligația de a plăti suma de bani, instanța constată că aceasta este egală cu aceea cea referitoare la obligația de a presta întreținerea. Deși părțile însăși fac referire la faptul că „am vândut” – reclamanții, respectiv, „am cumpărat” – pârâtul, cauza încheierii contratului l-a constituit prestarea întreținerii, aspect rezultat din răspunsurile la interogatoriu (întrebarea 1), acesta arătând explicit că este vorba despre un contract de întreținere.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază contractul ca fiind unul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, cu toate consecințele privitoare la punerea în întârziere, interpretarea clauzelor neclare, desființare, etc.
Contractul de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere este un contract sinalagmatic, iar pentru neexecutarea obligației de întreținere în diferitele forme prevăzute în contract, beneficiarul întreținerii are dreptul de a cere rezoluțiunea contractului conform art. 1020 din Codul civil.
Astfel, rezoluțiunea prevăzuta de art. 1020 si 1021 Cod civil reprezintă o cauza de desființare a unui contract sinalagmatic, cu efect retroactiv, la cererea unei părți, ca urmare a neexecutării obligației din cauze imputabile beneficiarului.
Din probele administrate în cauză, respectiv, răspunsurile la interogatoriu și declarațiile martorilor, rezultă în mod indiscutabil că între părțile litigante există o relație tensionată.
Din declarația martorei Răghinaru V. rezultă că la o lună după încheierea contractului, pârâtul a plecat din țară, după acest moment revenind în țară cel mult de două ori.
Nici martorul S. Ș. nu a arătat că pârâtul s-ar ocupa de nevoile reclamanților, ambii martori arătând că aceștia chiar ar fi împrumutat pârâtul cu diverse sume de bani.
Martorii audiați la solicitarea pârâtului au făcut dovada doar asupra lucrărilor efectuate de către acesta și nu asupra modului în care acesta s-a achita de obligațiile asumate.
Nici chiar pârâtul, prin răspunsul la interogatoriu, nu invocă prestarea obligației de întreținere datorată, ci, cel mult, efectuarea lucrărilor invocate prin cererea reconvențională, dar și existența unor conflicte de ordin familial. De altfel, nu au fost produse probe din care să rezulte faptul că reclamantul și-a îndeplinit obligația de întreținere asumată.
În mod evident, în condițiile în care, pârâtul însuși confirmă susținerile reclamanților, în sensul că la acest moment de află în Spania, coroborat cu împrejurarea că la acest moment, acesta a interzis celorlalți frați să pătrunsă în imobil, sens în care i-a și notificat, reclamanții sunt lipsiți de orice sprijin, moral și material.
Mai reține instanța că reclamanții chiar au nevoie de întreținere, atât datorită vârstei, aceștia neputând să își mai efectueze treburile gospodărești singuri, cât și din cauza problemelor de sănătate pe care aceștia le au, atât martorii, dar și pârâtul recunoscând faptul că, în special reclamantul, a fost internat în spital.
Potrivit teoriei, confirmată de practica judiciară în materie, neexecutarea obligațiilor de către debitorul întreținerii dă dreptul, în primul rând, creditorului de a solicita executarea în natură a obligației, în condițiile art. 1073, art. 1075 și art. 1077 C.C., art. 580 indice 2 – 580 indice 5, C.P.C., aplicabile obligațiilor de a face.
De asemenea, de comun acord, părțile pot nova obligația prin schimbare de obiect, transformând în bani obligația de întreținere asumată, iar în ultimul rând, soluția extremă la care se poate ajunge este rezilierea, pentru neexecutarea culpabilă a obligației de întreținere.
Instanța reține că deși acest proces a durat, de la data înregistrării sale, mai bine de trei ani, pârâtul nu a solicitat în nici un moment ca instanța să dispună transformarea obligației de întreținere în bani.
Dimpotrivă, probele administrate în dosar confirmă lipsa de interes pe care pârâtul a arătat-o față de reclamanți, deși, chiar în lipsa obligației asumată prin contract, aceasta subzista, atât din punct de vedere moral, dar și din punct de vedere legal, conform dispozițiilor art. 86 și 90 C.Fam., reclamanții fiind părinții pârâtului.
La dosarul cauzei există suficiente acte, care atestă faptul că pârâtul a stat în pasivitate, în ceea ce privește obligația de întreținere asumată. Constatăm că aceeași atitudine de pasivitate a continuat și după sesizarea instanței.
Potrivit art. 1020 C.C. 1864, condiția rezolutorie este înțeleasă întotdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său. Art. 1021 C.C. 1864 arată că în acest caz, contractul nu este desființat de drept, partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă parte să execute convenția, când este posibil, sau să ceară desființarea cu daune interese.
Instanța reține că pârâtul nu a respectat obligațiile, în condițiile stipulate în contract, găsindu-și aplicarea art. 1020 C.C. 1864 precitat.
Având în vedere caracterul alimentar al obligației debitorului pârât, instanța apreciază că termenele stipulate pentru executare au caracter esențial, acesta fiind de drept în întârziere, conform dispozițiilor art. 1079 al. 2, pct. 3 C.C. 1864.
Pentru aceste motive, instanța va admite acțiunea formulată de reclamanții Ș. S. și Ș. F., șiu va dispune rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager, autentificat sub nr. 1953 la BNP Ș. C.-L., încheiat între părți.
Cum rezoluțiunea are ca efect are ca efect repunerea părților în situația anterioară, cu obligația acestora de a-și restitui ceea ce au primit peste caracterul aleatoriu al contractului, bunul, respectiv, prețul achitat, instanța va da eficiență acestui principiu și va dispune revenirea imobilului în patrimoniul reclamanților, aceștia trebuind să restituie prețul primit, în valoare de 6000 lei.
Referitor la cererea reconvențională formulată de către pârât, instanța constată că susținerile acestuia nu s-au adeverit în totalitate. Astfel, din declarația martorilor audiați la solicitarea pârâtului, confirmate însă și de declarația martorului S. Ș., rezultă că pârâtul a efectuat doar următoarele îmbunătățiri: coteț porci, consolidare colț casă și fundație gard.
Prin încheierea de ședință din data de 20.01.2014, instanța a dispus efectuarea unei expertize, fiind desemnat expert P. M., având ca obiective: să se identifice îmbunătățirile efectuate, iar în situația în care este posibil o estimare a vechimii următoarelor lucrări: coteț porci, consolidare colț casă și fundație gard, să precizeze dacă ușa de la intrare a fost înlocuită, să evalueze numai îmbunătățirile identificate, să aibă în vedere uzura imobilului în ansamblul său.
De asemenea, s-a solicitat expertului să identifice îmbunătățirile efectuate de pârât, dacă se pot identifica, și să se stabilească vechimea acestora, așa cum au fost precizate în cererea reconvențională: tencuială exterioară fațadă imobil, zugrăvit exterior imobil, reparații parțiale la exteriorul imobilului, constând în consolidare cu fier beton, turnat întăritură beton, schimbat ușă de intrare – montaj ușă dublă, schimbare dușumea în cameră, reparații acoperiș – schimbare țiglă, montat gard împrejmuitor pe fundație de beton și material lemnos.
Lucrarea de expertiză efectuată în cauză a identificat un coteț de porci, ușa de lemn rășinoase, consolidarea fundației casei la fațada principală, gard la stradă cu panouri de lemn, reparații cu mortar la colț casă, tencuială subțire la fațada principală și zugrăveală cu var lavabil, toate aceste îmbunătățiri ridicându-se la valoarea de 5.657 lei.
Aceeași expertiză a arătat că s-a încercat identificarea și a altor îmbunătățiri, fără a fi însă posibil, deoarece acestea nu există.
Referitor la îmbunătățirile imobilului, instanța constată că însăși reclamanții NU contestă efectuarea lor, mai mult, chiar martorul audiat la solicitarea acestora confirmă, parțial, efectuarea lucrărilor de către pârât.
D. urmare, instanța va reține că pârâtul a efectuat la imobilul în litigiu, următoarele îmbunătățiri, un coteț de porci, ușa de lemn rășinoase, consolidarea fundației casei la fațada principală, gard la stradă cu panouri de lemn, reparații cu mortar la colț casă, tencuială subțire la fațada principală și zugrăveală cu var lavabil, toate aceste îmbunătățiri ridicându-se la valoarea de 5.657 lei.
În condițiile în care instanța a dispus repunerea părților în situația anterioară, pentru ca reclamanții să nu se îmbogățească nejustificat în dauna pârâtului, instanța va dispune obligarea acestora să îi restituie pârâtului suma de 5657 lei, reprezentând c.valoare îmbunătățiri.
Văzând dispozițiile art. 1305 CC, potrivit cărora cheltuielile vânzării sunt în sarcina cumpărătorului, în lipsă de stipulație contrară, dar și principiul îmbogățirii fără just temei, deja enunțat, instanța va dispune obligarea reclamanților să achite pârâtului și suma de 403 lei, reprezentând cheltuieli vânzare - taxe notariale.
.Ambele părți au solicitat obligarea celeilalte la plata cheltuielilor de judecată.
Conform documentelor existente în dosar, reclamanții au efectuat următoarele cheltuieli: 1700 lei, onorariu avocat și 831 lei, ajutor public judiciar, în privința căruia instanța va dispune, așa după cum vom arăta, restituirea, rezultând un total de 2541 lei.
La rândul său, pârâtul a efectuat următoarele cheltuieli: 538 lei și 62 lei, taxe timbru și 601,80 lei, onorariu expert, rezultând suma de 1196,80 lei.
Văzând dispozițiile art. 274 C.P.C., potrivit cărora, partea care cade în pretenții, va fi obligată la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată, în urma compensării sumelor achitate de către ambele părți, instanța va dispune obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de 1344,2 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pe de altă parte, în condițiile în care, potrivit expertizei efectuată în cauză, numai îmbunătățirile efectuate la imobil sunt în valoare de 5.657 lei, în mod evident, valoarea totală a acestui imobil, depășește de zece ori cuantumul ajutorului public acordat de către instanță.
Văzând dispozițiile art. 50, ind. 2 din OUG nr. 51/2008, instanța va obliga reclamanții Ș. S. și Ș. F. la restituirea în favoarea Statului, a ajutorului public judiciar în cuantum de 831 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea înregistrată sub nr._, având ca obiect „rezoluțiune contract”, formulată de reclamanții Ș. S. și Ș. F., ambii domiciliați în ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul Ș. C., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură, în mun. B., .. 176, ., . la C.Av. M. D..
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul Ș. C., în contradictoriu cu reclamanții Ș. S. și Ș. F..
Dispune rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager, autentificat sub nr. 1953 la BNP Ș. C.-L., încheiat între părți.
Obligă reclamanții să achite pârâtului suma de 5657 lei, reprezentând c.valoare îmbunătățiri și suma de 403 lei, reprezentând cheltuieli vânzare -taxe notariale.
În baza art. 50, ind. 2 din OUG nr. 51/2008, obligă reclamanții Ș. S. și Ș. F. la restituirea în favoarea Statului, a ajutorului public judiciar în cuantum de 831 lei.
Obligă pârâtul să achite reclamanților suma de 1344,2 lei, reprezentând cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.06.2014.
P. GREFIER,
N. N. P. L. – S.
Red NN/Tehnored.PLS
5 ex/ 02.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8076/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 848/2014.... → |
|---|
