Somaţie de plată. Sentința nr. 804/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 804/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 873/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 804
Ședința publică din 05.03.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE :V. O.
Grefier: V. L.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de creditoarea S.C. “V. R. “ SA în contradictoriu debitorul M. C., având ca obiect somație plată .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
În vederea prezentării părților, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care;
Instanța, având în vedere prevederile art.134 C.proc.civ. față de disp.art.159 alin.4 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și territorial potrivit la art.2 alin.1 din O.G. nr.5/2001 coroborat cu art.2 pct.1 lit.a C.proc.civ. și art.5 C.proc.civ. raportat la art.1 C.proc.civ
Instanța în baza art. 167 al.1 Cod procedură civilă, considerând proba cu înscrisuri, solicitată de creditoare ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, o încuviințează.
Instanța constată probele administrate.
Instanța apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Călărași, creditoarea . a solicitat instanței somarea debitorului M. C. la plata sumelor de 319,75 lei, preț al serviciilor de telefonie mobilă prestate, 792,77 lei, penalități convenționale de 0,5% pe zi de întârziere, pentru perioada cuprinsă între scadența fiecărei facturi și 31.01.2013, cval penalităților convenționale curse în continuare, între 01.02.2013 și până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 104 lei.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți s-au încheiat contracte pentru serviciile V. din data de 05.09.2006, 30.06.2007, 17.12.2008, 17.10.2009, 24.10.2009, 11.01.2010, 29.03.2010, 28.07.2010, în baza cărora s-au prestat debitorului servicii de telefonie mobilă, emițându-se facturi pentru suma totală de 319,75 lei rămasă neachitată până în prezent.
Potrivit art.6.1 din contract, pentru sumele neplătite la termen, clientul urma să plătească penalități de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr.5/2001, OG nr.9/2000, art.969 și art.1066 C.civ., art.379 și 274 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 39 lei, taxă judiciară de timbru și 3 lei, timbru judiciar.
Debitorul, legal citat, nu a formulat întâmpinare dar s-a prezentat în instanța unde a solicitat eșalonarea debitului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Între creditoare, în calitate de furnizor și debitor, în calitate de client, s-au încheiat mai multe contracte de furnizare de servicii telefonie mobilă:
* contractul . nr._/05.09.2006 (filele 9 -11),
* contractul . nr._/30.06.2007 (filele 12 - 18),
* contractul . nr._/17.12.2008 (filele 19- 22),
* contractul . nr._/17.10.2009 (filele 23 - 29),
* contractul . nr._/24.10.2009 (filele 30 - 32),
* contractul . nr._/11.10.2010 (filele 33 - 36),
* contractul . nr._/29.03.2010 (filele 37 - 39),
* contractul . nr._/28.07.2010 (filele 40 - 51).
Conform condițiilor, nenegociate de părți, clientul se obligă să plătească prețul serviciilor de telefonie furnizate, incluzând tariful lunar, taxa lunară de abonament, precum și orice alte taxe necesare accesului la serviciile opționale solicitate sau la schimbarea opțiunii inițiale pe parcursul executării contractului (art.4.1). Prețul serviciilor era stabilit în EURO, fără TVA, plata urmând a fi efectuată lunar în lei, inclusiv TVA, la cursul oficial de schimb, pe baza facturii emise de furnizor, trimisă clientului prin poștă, la adresa indicată în contract, în termen de maxim 14 zile de la data emiterii facturii. Pentru sumele neplătite la termen, clientul urma să plătească penalități de 0,5% pe zi de întârziere, cu titlu de daune moratorii, până la data plății întregii sume, totalul penalităților de întârziere în decontare și al daunelor putând depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate (art.6.1 din condiții generale – fila 45)
Din facturile depuse de către creditoare la dosarul cauzei (filele 52 - 54), rezultă că aceasta a furnizat debitorului serviciile de telefonie mobilă asumate prin contract pentru perioada 27.07.2011 – 26.10.2011, sumele datorate de debitor, în calitate de client, nefiind achitate de către aceasta, conform clauzelor contractuale.
Conform art.1 din OG nr.5/2001, modif. și completată, procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
Astfel, în primul rând creditorul trebuie să aibă o creanță a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, fără a prezenta relevanță, în principiu, izvorul acestei obligații, fiind însă necesar ca această obligație să fie asumată prin contract constatat printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege.
În al doilea rând, creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, respectiv existența ei să fie neîndoielnică, să rezulte din chiar înscrisul constatator al creanței, conform art.379 alin.3 C.proc.civ., cuantumul acesteia să fie determinat prin înscrisul care o constată sau, cel puțin, să fie determinabil prin înscrisul respectiv sau prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau, după caz, sunt opozabile debitorului, conform art.379 alin.4 C.proc.civ., iar termenul prevăzut în favoarea ori și în favoarea debitorului s-a împlinit ori, în condițiile legii-art.263 si art.382 C.proc.civ.- debitorul este decăzut din beneficiul termenului.
În ceea ce privește suma de 319,75 lei, preț al serviciilor de telefonie mobilă prestate, instanța constată că reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, în sensul textului de lege menționat și art.379 C.proc.civ., rezultând din recunoașterea (chiar dacă generică) a sumelor de către debitor.
Așadar, având în vedere principiul interdependenței și reciprocității obligațiilor părților semnatare ale unui contract, atât timp cât debitorul, în calitate de client, a beneficiat de furnizarea serviciilor creditoarei, conform clauzelor contractuale, fără a contesta calitatea acestora sau cuantumul sumelor datorate, conform art.8 din condițiile generale de furnizare, datorează furnizorului executarea exactă a contraprestației, în conformitate cu dispozițiile art.969-970 C.civ.
În ceea ce privește cererea de eșalonarea a debitului instanța nu o poate avea în vedere în lipsa unor motive temeinice care să o susțină.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să îl someze pe debitor la plata sumei de 319,75 lei, preț al serviciilor de telefonie mobilă prestate de către creditoare pentru perioada 27.07.2011 – 26.10.2011 în termen de 15 zile de la comunicare, termen stabilit conform art.6 al.3 din O.G. nr.5/2001.
În ceea ce privește obligarea debitorului la plata penalităților de întârziere în cuantum de 792,77 lei și în continuare până la data îndeplinirii obligației de plată, instanța constată că prin contractul de prestări servicii de telefonie mobilă menționat, s-a stipulat la art. 4 coroborat cu art.6 din condiții generale, clauza penală conform căreia pentru sumele neplătite la termen, clientul (debitorul), va plăti penalități de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere cu titlu de daune moratorii până la plata întregii sume, totalul penalităților de întârziere putând depăși suma asupra căreia sunt calculate.
Instanța reține că în cazul obligațiilor comerciale care au ca obiect o sumă de bani, deși există o mai mare liberalitate în determinarea cuantumului penalităților, trebuie stabilită o corelație directă cu nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru credite acordate comercianților.
În speță, fără a se pronunța asupra fondului, instanța constată că penalitatea de 0,5% pe zi de întârziere corespunde unei dobânzi anuale de 182,50% pe an, în timp ce dobânda bancară comercială bancară pentru persoane juridice este de 15-20% pe an. Totodată observă că această clauză face parte din condițiile generale ale contractului nenegociate de părți.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților iar conform art. 1 alin 3, se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în înțelegerile realizate cu consumatorii.
Această dispoziție legală ocrotește interesele consumatorului, în sensul acordării posibilității de a negocia, de pe poziții de egalitate, clauzele contractuale, fiind, totodată, o expresie a manifestării efective, reale, a libertății de voință.
Or, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor mai sus menționate și stabilirea dacă o clauză contractuală este abuzivă, instanța trebuie să analizeze fondul cauzei, ceea ce nu este permis pe calea sumară a somației de plată, ea având aplicabilitate doar atunci când creanța nu este discutabilă din punct de vedere juridic.
Față de aceste considerente, instanța va respinge pretenția afirmată cu titlu de penalități de întârziere convenționale, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că pentru obligarea unei părți la plata cheltuielilor de judecată trebuie îndeplinite două tipuri de condiții:
1. condițiile de procedură prevăzute de art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv ca partea care urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată să cadă în pretenții, iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens și
2. condițiile de fond, care sunt deduse din coroborarea art. 274 Cod procedură civilă cu art. 998 – art. 999 Cod civil, ca partea ce urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată să aibă o culpă procesuală, respectiv să fie vinovată pentru nașterea litigiului.
De cele mai multe ori, aceste condiții se suprapun, iar partea care se află în culpă cu privire la existența litigiului este cea care cade în pretenții.
În consecință, ca urmare a faptului că debitorul a căzut în pretenții, fiind în culpă procesuală, instanța îl va obliga pe acesta la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată suportate, în cuantum de 42 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Nu se vor acorda însă cheltuielile reprezentând onorariul avocațial, în cuantum de 62 lei, întrucât, nu s-a făcut dovada realității acestora, la dosar neexistând un înscris din care să rezulte că s-a efectuat plata acestuia de către creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea formulată de creditoarea S.C. V. R. S.A., cu sediul în C., .-84 jud. C. în contradictoriu cu debitorul M. C., domiciliat în comuna Independența, .
Somează pe debitor la plata către creditoare, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei sentințe, a sumei de 319,75 lei reprezentând preț al serviciilor de telefonie mobilă prestate și neachitate.
Respinge capetele de cerere privind obligarea la plata sumei de 792,77 lei, cu titlu de penalități convenționale în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere precum și în continuare a penalităților contractuale, ca neîntemeiate.
Obligă pe debitor la plata către creditoare a sumei de 42 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitor, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 05.03.2013.
Președinte, Grefier,
V. O. V. L.
Red. O.V
Tenored L.V.
Ex.4 / azi 13.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 50/2013.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 252/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
