Plângere contravenţională. Sentința nr. 208/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 208/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 6431/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Sentința civilă Nr. 208
Ședința publică de la 21.01.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Judecător M. S.
Grefier - V. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petentul S. V. Ș. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 11.10.2013 de intimatul I. Călărași.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, care se legitimează cu CI . nr._, CNP –_, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită, conform art. 157 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul cauzei, procedura de citare, precum și faptul că intimatul nu a depus întâmpinare, după care:
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă își verifică competența și constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează că prezenta cauză se soluționează la acest termen.
La interpelarea instanței, petentul, având cuvântul, recunoaște contravenția reținută în sarcina sa, dar precizează că a avut vestă reflectorizantă și bicicleta echipată corespunzător.
Instanța în baza dispozițiilor art. 255, 258, art. 260 și art. 265 Cod procedură civilă încuviințează probele propuse de petent, respectiv înscrisuri.
Petentul, având cuvântul, învederează că nu mai are alte probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri pe fond.
Instanța ia act că nu mai sunt alte probe de administrat în cauză constată terminată cercetarea judecătorească și în conformitate cu art. 394 Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul petentului pentru susțineri pe fond.
Petentul, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii sale și pe cale de consecință, anularea procesului verbal, arătând totodată că i s-a aplicat amenda în lipsa sa cu toate că a fost echipat corespunzător.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.10.2013 sub nr. _ , petentul S. V. Ș., domiciliat în mun. Moreni, ., . procesual ales în ., jud. Călărași, CNP –_, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal . nr._ dresat la data de 11.10.2013 de intimatul I. Călărași și exonerarea de plata amenzii.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost surprins în timp ce conducea bicicleta proprie, deplasându-se spre locul de muncă pe drumul DN 3B în direcția Modelu – Călărași, de către dl. polițist C. I., fapt pentru care i-a dat amendă în cuantum de 480 lei, pentru că nu circula pe pista de biciclete care este amenajată pe partea dreaptă a carosabilului. Contestă faptul că a fost surprins înainte cu 10 m de pista de biciclete. Mai arată că era echipat corespunzător cu vestă reflectorizantă și cu lumini pe bicicletă.
În drept plângerea nu este motivată.
În susținerea considerentelor formulate în plângere, petentul a atașat acesteia, în copie, procesul-verbal . nr._ (f. 5) copia de pe cartea sa de identitate (f. 7) și procesul verbal de afișare al procesului verbal ( f. 6).
La data de 24.10.2013, în cadrul procedurii de regularizare, petentului i s-a comunicat cu adresa de la fila 8 din dosar să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, arătarea dovezilor pe care se întemeiază plângerea, iar pentru martori, numele, prenumele și adresa acestora, relații comunicate la data de 04.11.2013.
În baza dispozițiilor art. 201 al.1 NCPC instanța la data de 08.11.2013 a comunicat cererea de chemare în judecată intimatului, având în vedere faptul că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 194 NCPC, cu mențiunea pentru intimat că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 165 NCPC, sub sancțiunea din dreptul a propune probe și excepții în afara celor de ordine publică.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
Potrivit art. 201 al.4 și 5 Cod procedură civilă, instanța a fixat primul termen de judecată cu citarea părților la data de 21.01.2014.
La cererea petentului instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ dresat la data de 11.10.2013 de I. Călărași (fila 5), s-a constatat săvârșirea de către petentul S. V. Ș., a contravenției prev. de art. 161 al.1 lit. i, art. 165 al.1 lit. a din HG 1391/2006 și art. 70 al.1 din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că la data de 11.10.2013, ora 20,30 a fost depistat circulând cu bicicleta pe DN 3B, cu mențiunea că pe aceiași direcție de mers este amenajată pista de biciclete, nu are bicicleta echipată cu mijloace de iluminare sau alte dispozitive reflectorizant- fluorescente și nu a avut asupra sa cartea de identitate.
Procesul verbal nu a fost semnat de către petent, fiindcă a fost dresat în lipsa sa. Procesul verbal a fost semnat de către martorul C. F. A..
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Ca act administrativ, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentului, în condițiile art. 1169 C.civ. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 si art.17 din O.G. nr. 2/2001.
Reținând din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din O.G. nr. 2/2001, cu respectarea prezumției de nevinovăție a petentului garantată de art. 6 CEDO, că procesul verbal de contravenție nu este lipsit de forță probantă, ci dimpotrivă face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care trebuie făcută de contestator, instanța constată că petentul nu a infirmat temeinicia procesului verbal sub aspectul existenței faptelor.
Pe de altă parte, instanța, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, va analiza legalitatea procesului verbal contestat sub aspectul sancțiunii aplicate, având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 din ordonanță, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. În altă ordine de idei, art. 7 din același act normativ prevede posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului pentru fapte de gravitate redusă, chiar și atunci când în actul de stabilire și sancționare a contravenției nu se prevede această sancțiune.
Potrivit art. 161 alin.1 lit. i din HG 1391/2006 se interzice conducătorilor de biciclete: i) să circule pe partea carosabilă în aceeași direcție de mers, dacă există o cale laterală, o potecă sau un acostament practicabil, ce poate fi folosit.
Relativ la individualizarea sancțiunii aplicate de către intimat, instanța reține următoarele:
Art. 5 alin. 5 al O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, instanța de judecată, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, administrează probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Astfel, instanța apreciază că sancțiunea aplicată de către intimat nu respectă principiul proporționalității cu fapta săvârșită. Petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 480 lei și două sancțiuni cu avertisment. Cu toate acestea, instanța reține că fapta pentru care petentul a fost sancționat nu se evidențiază printr-un pericol social concret ridicat, iar aplicarea sancțiunii avertismentului este o măsură suficientă atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru atenționarea petentului cu privire la conduita sa viitoare și anume aceea de a respecta regulile de circulație și obligațiile în acest sens.
Avându-se în vedere că petentul nu a făcut dovada existentei unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul verbal de contravenție și ținând cont și de faptul că în speță nu există vreo cauză de nulitate absolută a procesului verbal, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie și legalitate instituită de lege în favoarea sa.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 articol ce coroborat cu art.38 al 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de valabilitate nu a fost răsturnată, instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a-i atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin.
Pentru a proceda astfel, instanța are în vedere pe de o parte disp.art.5 alin 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar pe de altă parte dispozițiile art.20 al 3 din același act normativ conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se tină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă si circumstanțele personale ale contravenientului.
În consecință, instanța, având în vedere că fapta nu prezintă un pericol social ridicat și nu a produs niciun fel de urmări, apreciază că sancțiunea "avertismentului" apare ca fiind suficientă în raport cu gradul de pericol social al faptei, sancțiune, din care petentul va trage pe viitor învățăminte, și nu o va mai repeta.
Pentru considerentele expuse și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va înlocui amenda contravențională în cuantum de 480 lei aplicată petentului cu sancțiunea «avertismentului».
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul S. V. domiciliat în mun. Moreni, ., ., cu domiciliu procesual ales în com. Modelu, ., jud. Călărași, CNP –_, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimatul I.P.J Călărași în data de 11.10.2013.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 480 lei, aplicată petentului prin procesul verbal mai sus - menționat, cu sancțiunea „avertisment”.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din 21.01.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
JUD. S. M. V. O.
Red. S.M.
Tehnored. VO
Ex. 5/21.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2727/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3203/2014. Judecătoria... → |
|---|
