Plângere contravenţională. Sentința nr. 3170/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3170/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 14-11-2014 în dosarul nr. 5077/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința Civilă Nr. 3170/2014
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier L. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei privind pe petentul S. V. și pe intimatul I.P.J. Călărași, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru petent, vocat N. S., în temeiul împuternicirii avocațiale_, flată la fila 16 din dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, și că intimatul nu a răspuns solicitării instanței, după care:
Instanța ia act că nu intimatul nu a depus la dosarul cauzei relațiile solicitate la termenul anterior.
La interpelarea instanței apărătorul petentului precizează că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de soluționat, în temeiul disp. art. 244 C.proc.civilă, instanța declară terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului cauzei.
Apărătorul petentului, având cuvântul, solicită admiterea plângerii contravenționale, așa cum a fost formulată, în sensul de a se dispune anularea procesului verbal de contravenție, întrucât petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.08.2014, sub nr. de dosar_, petentul S. V. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/29.07.2014, întocmit de un agent constatator din cadrul I. Călărași.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că procesul verbal contestat este netemeinic, întrucât nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. 2/2001 și pe dispozițiile O.U.G. 195/2002.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 de lei..
În susținerea plângerii, petentul a depus, în copie, procesul verbal contestat și alte înscrisuri.
Intimatul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat, prin reprezentant, în fața instanței.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorului M. G..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/29.07.2014 s-a dispus sancționarea contravențională a petentului, reținându-se în sarcina sa că, în timp ce conducea autoturismul înmatriculat_, a pătruns în intersecția str. Eroilor cu . respecta culoarea roșie a semaforului electric, fapta contravențională fiind prevăzută de art. 52 alin. 1 lit. H.G. 1391/2006 și sancționată în conformitate cu dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. d) din O.U.G. 195/2002.
Petentul a semnat procesul verbal de constatare a contravenției la rubrica „alte mențiuni” agentul constatator consemnând că petentul susține că a fost surprins de culoarea galbenă, întrucât nu a mai putut opri în condiții de siguranță.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, privind modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aspectele enunțate anterior, instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost percepută în mod direct de agentul constatator, procesul verbal bucurându-se de prezumția enunțată anterior.
Instanța constată că prezumția de veridicitate a procesului verbal nu este întărită de niciun alt mijloc de probă.
Astfel, martorul M. G., fiind audiat de instanță, a precizat că la data la care s-a produs incidentul în urma căruia petentul a fost sancționat se afla cu acesta în mașină. Martorul a arătat că în momentul în care petentul a trecut de semafor, acesta indica culoarea verde, existând și o mică posibilitate ca semaforul să fi indicat culoarea galbenă.
Instanța constată și că înscrisurile și înregistrarea video depuse la dosarul cauzei de intimat nu corespund cu situația de fapt reținută în cuprinsul actului de sancționare.
De altfel, din cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției nu rezultă că presupusa faptă contravențională săvârșită de petent ar fi fost înregistrată video.
În consecință, prin raportare la probele administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că nu se poate pronunța, cu certitudine, cu privire la temeinicia situației de fapt reținute de agentul constatator, existând un dubiu cu privire la aceasta.
Astfel, instanța nu poate aprecia, dincolo de orice dubiu rezonabil, dacă fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, o interpretarea diferită a probatoriului administrat fiind de natură a duce la încălcarea prezumției de nevinovăție a petentului.
În concluzie, întrucât dubiul reținut de instanță cu privire la situația de fapt profită petentului, instanța va admite plângerea acestuia și va anula procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. V., domiciliat în mun. Călărași, ., județul Călărași, C.N.P._ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/29.07.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER, N. R.-M. B. L.
Red. N.R.M.
Thred. B.L.
Ex.4/02.12.2014
| ← Cereri. Sentința nr. 577/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2671/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
