Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2075/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Sentința nr. 2075/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 2765/202/2015

Acesta nu este document finalizat

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2075

Ședința publică din data de 08.07.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - V. O.

GREFIER – I. B.

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta S.C. E. S.A. Călărași în contradictoriu cu pârâta B. P., având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat consilier juridic T. A. lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C.p.c..

S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:

Având cuvântul, reclamanta prin consilier juridic apreciază că Judecătoria Călărași este competentă să soluționeze cauza.

Față de dispozițiilor art. 131 C.p.c., instanța se declară competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză în rap. de disp. art.94 pct.1 lit.k C.p.c. coroborat cu art. 107 C.p.c..

Având cuvântul în probațiune, reclamanta prin consilier juridic solicită proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Considerând proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă, ca fiind admisibilă potrivit legii, concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art.258 C.p.c. rap. la art.255 alin.1 C.p.c., o încuviințează.

Instanța constată proba administrată și acordă cuvântul pe fond.

Reclamanta solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Instanța, rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.05.2015 sub nr._, reclamanta ., cu sediul în Călărași, ., ., cod unic de înregistrare_, înregistrată în Registrul comerțului sub nr. J_, a chemat în judecată pe pârâta B. P., domiciliat în Călărași, ., ., jud. Călărași, CNP:_, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să fie obligat la plata sumei de 2641,48 lei, din care suma de 1819,49 lei reprezintă contravaloare servicii prestate conform facturilor fiscale emise în perioada: 28.09.2012 – 30.01.2015, iar suma de 822 lei reprezintă majorări de întârziere, precum și cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanta arată că în baza relațiilor contractuale a prestat servicii la adresa mai sus menționată constând în livrare de apă rece și de canalizare. Precizează că pârâta nu și-a respectat obligația de achita contravaloarea serviciilor prestate, respectiv contravaloarea facturilor în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii acestora.

Arată că întârzierea în achitarea sumelor datorate atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului.

Se mai precizează că pârâta a fost notificată la adresa de domiciliu cu adresa nr. 1870/20.02.2015, însă aceasta nu a achitat facturile până la momentul de față, figurând în evidențe cu un debit restant în valoare de 2641,48 lei .

În dovedire a depus copii de pe următoarele înscrisuri: situație facturi restante la data de 20.02.2015 (fila 8), fișa sintetică la data de 22.02.2015 (filele 9 - 11), notificare - somație (fila 12) cu confirmare de primire (fila 13), contractul nr. 4385/15.08.2008 (filele 14 - 19) și facturi fiscale (file 20 - 45 ).

În drept a invocat disp. art. 30 alin.1 și art.148-150 din Lg.134/2010 privind C.pr.civ. cu modificările și completările ulterioare, art.969 și art.1073 C.civ. (vechi), art.1350 și 1516 C.civ., art.31 alin.7 și 8 din Lg.242/2006 a serviciului de alimentare cu apă și canalizare, art.120 alin.7 C.pr.fiscală.

Pârâta, deși legal citată, nu a depus întâmpinare, nu s-a prezentat în instanță și nici a formulat vreo apărare.

Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Între reclamantă și pârâtă s-a încheiat în data de 15.08.2008, contractul nr. 4385, având ca obiect asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe durată nedeterminată conform art. 4 cap. 2 (filele 14 - 19 din dosar).

În temeiul contractului menționat, reclamanta a furnizat utilități pârâtei, dar aceasta nu a achitat contravaloarea acestora. Astfel, pârâta B. P. figurează cu un debit în cuantum de 1819,48 lei ce reprezintă servicii prestate în perioada: 28.09.2012 – 30.01.2015 conform înscrisurilor – facturi fiscale, depuse la dosar (filele 20 - 45).

Potrivit dispozițiilor art. 249 C.p.c. „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.

Instanța reține că prin dovedirea existenței contractului nr. 4385/15.08.2008 (filele 14 - 19), a facturilor fiscale emise (filele 20 - 45) și a înscrisurilor contabile depuse, respectiv, fișa sintetică și situația facturilor restante (filele 8 - 11), reclamanta a dovedit existența dreptului de creanță reprezentând contravaloare utilități furnizate pentru perioada 28.09.2012 – 30.01.2015, în cuantum de 1819,48 lei.

Din punct de vedere probator, reclamanta beneficiază de prezumția relativă de culpă a debitorului contractual, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 1082 C.civ. (de la 1864, aplicabil în speță). Ca atare, instanța va reține că reclamanta și-a dovedit pretențiile prin înscrisurile menționate anterior și cu ajutorul prezumției relative amintite.

Pârâta a fost notificat (pusă în întârziere), cu privire la cuantumul sumei datorate prin adresa nr. 1870/20.02.2015 (fila 14).

Aceasta nu a făcut însă proba contrarie prezumției, prin dovedirea plății sumelor solicitate de către reclamantă, astfel încât instanța va reține că pârâta B. P. nu și-a executat obligația de plată a creanței în cuantum de 1819,48 lei.

Cu privire la capătul de cerere privitor la plata penalităților de întârziere, instanța reține că au fost stabilite prin acordul de voință al părților fiind consemnate la art.14 alin.2 din contractul de furnizare nr. 4385/15.08.2008. Potrivit acestui articol, neachitarea facturii în termen de 30 zile atrage penalități de întârziere care sunt egale cu nivelul dobânzii pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, penalitățile datorându-se începând cu prima zi după data scadenței.

Așadar, având în vedere și prezumția de culpă a debitorului contractual față de dispozițiile art. 1082 C.civ. instanța constată că reclamanta are dreptul la plata acestor penalități în cuantum de 822 lei conform fișelor contabile de la filele 9 - 14, sume pe care pârâta nu le-a achitat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că potrivit art. 453 alin.1 C.pr.civ., partea care pierde procesul, urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens .

În consecință instanța va obliga pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată aferente cererii admise, în cuantum de 189,94 lei constând în taxa judiciară de timbru (fila 4 ).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea reclamantei S.C. E. S.A. cu sediul în Călărași, ., ., cod unic de înregistrare_, înregistrată în Registrul comerțului sub nr. J_, formulată în contradictoriu cu pârâta B. P..

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2641,48 lei din care suma de 1819,48 lei reprezintă contravaloare servicii prestate conform facturilor fiscale emise în perioada: 28.09.2012 – 30.01.2015 iar suma de 822 lei reprezintă majorări de întârziere.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 189,94 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Executorie.

Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.07.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

O. V. I. B.

Red. O.V.

Tehnored. V.G.

Expl. 4/ 10.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2075/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI