Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2162/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2162/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 22-07-2015 în dosarul nr. 2162/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă Nr. 2162/2015
Ședința publică de la 22 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. I.
Grefier I. I.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta S.C. E. S.A. în contradictoriu cu pârâta I. I. G., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C. procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care;
Conform dispozițiilor art. 131 C. procedură civilă raportat la art. 107 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză, raportat la obiectul acțiunii și la domiciliul pârâtei.
Cu privire la durata necesară cercetării procesului, în temeiul art. 238 C. procedură civilă, instanța apreciază ca fiind suficient prezentul termen de judecată pentru soluționarea cauzei raportat la complexitatea acesteia și probele ce ar trebui administrate.
Instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri ca fiind admisibilă potrivit legii și de natură a duce la soluționarea procesului, în conformitate cu prevederile art. 258 C.procedură civilă și ținând cont de cererea reclamantei de judecare a cauzei și în lipsa părților, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 28.04.2015 sub nr._, reclamanta S.C. E. S.A. – Sucursala Călărași cu sediul în Călărași, ., ., a chemat în judecată pe pârâta I. I. G., domiciliată în mun. Călărași, .. 7, ., ., având CNP_, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 463,28 lei din care suma de 364,82 lei reprezentând contravaloare servicii și suma de 98,46 lei reprezintă majorări de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că, prin contractul nr. 4438/2/29.07.2008 pârâta s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă, iar reclamanta să furnizeze apa potabilă, apa rece pentru prepararea apei calde și să evacueze apele uzate menajere cu măsura consumului la branșament.
Din momentul încheierii contractului s-au emis pe numele pârâtei facturi reprezentând consumul de apă și serviciile de canalizare furnizate, acestea fiind scadente în termen de 15 zile, iar pârâta era obligată să achite c/val. lor în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii acesteia. Întârzierea în achitarea sumelor datorate atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului, calculate începând cu data scadentă.
Având în vedere că deși pârâta a fost notificată la adresa de domiciliu, facturile nu au fost achitate, aceasta figurând în evidențele contabile cu un debit restant pentru perioada 13.12._15 de 364,82 lei, i s-au calculat majorări de întârziere în cuantum de 98,46 lei.
Reclamanta a mai arătat că facturile curente nu cuprind majorări de întârziere aferente acesteia, ci numai majorări aferente facturilor anterioare ajunse la scadentă si neachitate. În cauză este vorba de prezența unui contract cu executare succesivă, facturarea făcându-se lunar, iar majorările ce decurg în perioada dintre datele de facturare sunt evidențiate in facturile anterioare, proporțional cu zilele de întârziere.
În drept, se invocă dispozițiile art.30 alin.1 și art.148-150 din Lg.134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, art.969 și 1073 V. Cod civil, art 1350 N.C.C art. 1516 N.C.C, art.31 alin.7 și 8 din Lg.241/2006 din Lg.241/2006 și art.120 alin.7 C. pr. fiscală.
În dovedirea cererii au fost anexate următoarele înscrisuri: situația facturilor restante la data de 18.03.2015 (f.9), fișa sintetică la data de 18.03.2015 (f.10-11), notificare - somație (f.14), confirmare de primire, contractul de furnizare/prestare servicii încheiat între părți (f.16- 21), un set de facturi (f.22-34).
Pârâta nu a formulat întâmpinare și deși legal citată, nu s-a prezentat la termenul fixat pentru judecata cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
După cum reiese din actul depus în copie la dosarul cauzei ( filele 16-21), la data de 29.07.2008 între reclamantă și pârâtă a fost încheiat contractul nr._, având ca obiect furnizarea apei potabile, a apei reci pentru prepararea apei calde menajere și evacuarea apei uzate menajere, cu măsura consumului la branșament.
Conform art. 5 .1 și 5.2 din Capitolul 3 al contractului, intitulat – Drepturile și obligațiile operatorului – operatorul are dreptul să factureze și să încaseze lunar contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare furnizate și să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Corelativ, potrivit prevederilor art. 14 alin.1 teza finală utilizatorul are obligația să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat,în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii
Totodată potrivit prevederilor art. 14 alin.2 neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat,fără ca acestea să depășească cuantumul debitului.
S-a mai reținut din cuprinsul contractului încheiat între părți, că operatorul are dreptul să factureze și să încaseze lunar c./val. serviciilor, iar utilizatorii sunt obligați să achite facturile în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii, iar în caz de neachitare în termen de 30 de zile de la data scadenței se vor plăti penalizări egale cu nivelul dobânzilor datorate pentru neplata în termen a obligațiilor a căror valoare nu poate depăși cuantumul debitului.
Din facturile fiscale acceptate depuse la dosar, instanța reține că pârâta a beneficiat în perioada 13.12.2012 – 16.03.2015 de furnizarea apei potabile în valoare de 364,82 lei .
Cum de la momentul încheierii contractului și până în prezent pârâta nu a achitat cu regularitate și la scadență facturile emise de creditoare, sumele achitate de aceasta s-au imputat, conform prevederilor contractuale, mai întâi asupra debitului mai vechi, astfel că în prezent aceasta figurează cu un debit de 364,82 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate în perioada 13.12.2012 – 16.03.2015 și suma de 98,46 lei, reprezentând totalul majorărilor de întârziere calculate pentru facturile emise în perioada anterior amintită și penalități aferente unor facturi anterioare, achitate de debitoare cu întârziere și care au determinat și ele calcularea de penalități până la achitarea lor integrală.
În ceea ce privește legea aplicabilă spetei, potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 C. civil și data încheierii contractului, în cauză sunt incidente dispozițiile Codului civil de la 1864.
În drept, instanța apreciază că întrucât în cazul obligațiilor de a da, este suficient ca reclamanta creditoare să facă dovada existenței contractului pentru a transfera pârâtei sarcina probării executării din partea sa a obligațiilor contractuale asumate, iar în speță, pârâta nu a făcut nici o probă în acest sens și nici nu a dovedit vreo cauză străină, exoneratoare, în acord cu disp. art. 1082 C. civil de la 1864, fiind prezumată astfel în culpă contractuală pârâta, deși a beneficiat de furnizarea apei potabile în valoare de 364,82 lei nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise de reclamantă, fapt pentru care, în acord cu prevederile contractuale anterior enumerate, reclamanta i-a calculat majorări și penalități de întârziere în cuantum de 98,46 lei.
Față de considerentele mai sus expuse și de dispozițiile art. 969-970 C. civil de la 1864, potrivit cărora obligațiile contractuale legal asumate, au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, urmând a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei totale de 463,28 lei.
Conform dispozițiilor art. 453 N.C.P.C. ce prevăd că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții adverse să plătească cheltuielile de judecată și ținând cont de solicitarea creditoarei în acest sens instanța, va obliga debitoarea și la plata sumei de 38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. E. S.A. – Suc. Călărași, având CUI_, Nr. Reg. J_, cu sediul în Călărași, ., ., împotriva pârâtei I. I. G., domiciliată în mun. Călărași, .. 7, ., ., având CNP_.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei totale de 463,28 lei din care suma de 364,82 lei reprezentând servicii prestate în perioada 13.12._15, iar suma de 98,46 lei reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta și la plata sumei de 38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere ce se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22.07.2015.
Președinte, Grefier,
Jud. I. O. I. I.
Red. I.O.
Dact.I.I
Ex. 4/23.07.2015
I.I. 23 Iulie 2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 1792/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2140/2015. Judecătoria... → |
|---|
