Plângere contravenţională. Sentința nr. 2467/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2467/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 2467/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr.2467
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Judecător M. S.
Grefier L. I. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul N. A. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Călărași având ca obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._ dresat la data 17.05.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, precum și faptul că la dosar se află întâmpinare și înscrisuri, după care;
Instanța în conformitate cu prevederile art.131 C. procedură civilă raportat la art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze raportat la locul săvârșirii contravenției.
Conform art. 238 C. procedură civilă, instanța, în raport de complexitatea cauzei, probele ce trebuie administrate și poziția procesuală a părților apreciază cauza în stare de judecată la acest termen de judecată.
Încuviințează în baza art.258 raportat la art.255 C. procedură civilă pentru petent proba cu înscrisuri, iar pentru intimată proba cu înscrisuri, (verificarea metrologică a aparatului radar, atestat operator radar, raport din data de 06.06.2015) și înregistrarea video a contravenției, ca fiind admisibile și putând conduce la soluționarea cauzei.
Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și ținând cont de cererea intimatei de judecarea cauzei și în lipsa părților, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.05.2015 sub nr. _ petentul N. A., domiciliat în Râmnicu Sărat, ..4, jud. B., având CNP_, cu domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură în B., ., jud. B. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Călărași, cu sediul Călărași, ., jud. Călărași a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună, în principal, anularea procesului verbal . nr._/17.05.2015, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, menținerea sancțiunii amenzii minime și înlăturarea sancțiunii tehnico-administrative a suspendării permisului de conducere aplicând toleranță legală de +/- 4 km.
În motivarea plângerii sale petentul arată că in data de 17.05.2015, conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe A2 din direcția C. - București, când a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere, care i-a solicitat actele la control, acte pe care nu le avea asupra sa. A fost sancționat contravențional pentru faptul că depășise viteza legală.
Înțelege să conteste acest proces verbal, întrucât nu s-a menționat numărul rolei de film și numărul poziției la care s-a efectuat fotografia, dacă aparatul radar este verificat metrologic sau nu și care este data ultimei verificări, marca, tipul și . numărului aparatului radar.
Precizează că, agentul constatator nu a respectat disp.art.181 din OUG nr.195/2002 privind condițiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească procesul verbal în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic (anexa 1D).
Menționează că, circula cu viteză mică, deoarece îi este frică de accidente și nu are boala vitezei.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat (f.9), copie CI petent (f.8).
În drept, au fost invocate dispozițiile art.16 din OG 2/2001, art.48, art.49, art.118 alin.1 art.121 alin.1 din OUG 195/2002 R.
La data de 27.05.2015, în cadrul procedurii de verificare și regularizare a cererii, instanța a dispus comunicarea către intimat a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare.
Intimata a formulat întâmpinare la data de 23.06.2015 prin care a solicitat instanței respingerea plângerii și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic întocmit.
În motivare se arată că petentul a fost sancționat contravențional întrucât la data de 17.05.2015 a fost înregistrat autoturismul condus de acesta care circula cu viteza de 191 km/h pe A 2 și nu a avut asupra sa documentele prevăzute de lege.
Cu acea ocazie s-a încheiat procesul verbal de contravenție . nr._/17.05.2015 pentru încălcarea prevederilor art.121 alin.1 din O.U.G.nr 195/2002 respectiv depășirea limitei de viteză pe autostradă.
Se învederează și că, în concret constatarea s-a făcut cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic de către polițistul rutier în calitate de agent specializat, aparatul deținând buletin de verificare metrologică valabil, care își
face automat autotestarea la punerea sistemului în funcțiune conform manualului de utilizare.
Procesul verbal atacat de petent îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001 cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute la art.17 din același act normativ.
Se apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului, depășirea limitei maxime de viteză admisă reprezentând una din principalele cauze ale accidentelor de circulație.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei înregistrarea video a contravenției, f.19 dosar, atestat operator radar, f. 20 dosar, buletinul de verificare metrologică, f. 22 dosar și raport încheiat în data de 06.06.2015, f. 21 dosar.
La data de 26.06.2015, s-a dispus comunicarea către petent a întâmpinării, cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.
La data de 13.07.2015, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 15.09.2015, cu citarea părților.
În cauza s-a încuviințat proba înscrisuri și înregistrarea video pentru petent și intimat.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 17.05.2015 a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul IGPR București - BP - A2 procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul N. A. a contravenției prevăzute de art.121 alin.1 și art.147 alin.1 din OUG 195/2002 raportat la art.102 alin.3 lit.e și art.101 alin.1 ind.18 din O.U.G. nr.195/2002 constând în aceea că a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare,_ pe autostrada A2 cu viteza de 191 km/h și nu a avut asupra sa documentele prevăzute de lege.
Prin acest proces-verbal petentul a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 877,5 lei corespunzătoare a 9 puncte amendă și cu măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce vehicule pe o perioadă de 90 zile.
În rubrica „Alte mențiuni” a procesului-verbal s-a consemnat „ Nu are alte mențiuni”, procesul –verbal fiind semnat de petent, fără obiecțiuni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Aspectele de nelegalitate ale procesului-verbal invocate de petent nu sunt întemeiate întrucât încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina sa este corectă iar în cuprinsul acesteia sunt inserate mențiuni cu privire la data, locul și ora săvârșirii contravenției.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatoarului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cu care nu ar fi circulat cu viteza de 191km/h, pe autosatrada A2 nu fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu declarația petentului.
Din contră, instanța constată că săvârșirea faptelor reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar fila 22.
Între procesul-verbal și probele depuse de intimat în susținerea acestuia există legătură, în sensul că acestea se coroborează.
Astfel, în înregistrarea video depusă la dosarul cauzei se poate observa, cum autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a fost surprins de aparatul radar cu o viteză foarte mare pentru sectorul de drum respectiv, pe autostrada A2, de 191 km/h, iar buletinul de verificare metrologică a aparatului radar . 335 montat pe auto cu numărul MAI_, aparat menționat și în cuprinsul procesului verbal contestat, atestă faptul că această viteză a fost stabilită printr-un mijloc verificat metrologic.
Totodată potrivit înscrisului de la fila 20, agentul constatator B. R. V. este atestat pentru folosirea și exploatarea echipamentului.
Pentru motivele expuse, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost nu numai legal, dar și temeinic întocmit, din probatoriul administrat rezultând fără dubii că petentul a săvârșit fapta imputată.
Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, instanța hotărăște asupra sancțiunii având posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal.
Analizând fapta petentului prin prisma criteriilor de individualizare a sancțiunilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că petentul nu a relevat instanței nicio circumstanță sau împrejurare care să conducă la concluzia că fapta concretă săvârșită nu realizează pericolul social abstract vizat de norma de incriminare.
În concordanță cu art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr 195/2002, depășirea vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, constituie contravenție și se sancționează cu amenda si cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenția prevăzută de articolele mai sus menționate.
În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a sancțiunii aplicate cu sancțiunea avertismentului prin prisma criteriilor de individualizare a sancțiunilor prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că petentul nu a relevat instanței nicio circumstanță sau împrejurare care să conducă la concluzia că fapta concretă săvârșită nu realizează pericolul social abstract vizat de norma de incriminare.
În aceste condiții, instanța constată că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cazul petentului poate fi realizat doar prin executarea efectivă a sancțiunilor aplicate.
Pentru aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat de petent este legal și temeinic, iar sancțiunea principală și cea complementară au fost legal aplicate și temeinic individualizate, astfel încât, pe cale de consecință, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea.
Plângerea a fost legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul N. A., domiciliat în Râmnicu Sărat, ..4, jud. B., având CNP_, cu domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură în B., ., jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit de intimatul IGPR-BP-A2 la data de 17.05.2015, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
JUD.S. M. S. L.
Red. S.M..
Thred.S.L
Ex.5/01.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2523/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2470/2015.... → |
|---|
