Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1647/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Sentința nr. 1647/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 1647/2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1647

Ședința Camerei de Consiliu de la 02.06.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - Judecător M. S.

Grefier – V. O.

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta S.C. E. S.A. Călărași în contradictoriu cu pârâtului D. I., având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu s-a prezentat consilier juridic,T. A. pentru reclamantă, în temeiul delegației nr. 2974/02.04.2015 aflată la fila nr. 3 din dosar, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C.proc.civ.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:

Conform dispozițiilor art. 131 C.proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

În temeiul art. 238 C. proc. civilă estimează durata soluționării procesului, ca fiind la termenul de azi.

Reprezentantul reclamantei precizează că pârâtul a mai achitat din debit suma de 104,46 lei, astfel că înțelege să își precizeze cererea, în sensul că solicită obligarea acestuia la plata sumei totale de 1250,86 lei, reprezentând: 1085,17 lei facturi neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și 165,69 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor. În sensul acestor susțineri depune la dosar adresa nr. 5865/29.05.2015, fila 51 din dosar. În dovedirea cererii solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Analizând, prin prisma dispozițiilor art. 255 alin.1 C.proc.civ., proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă, instanța o apreciază ca fiind admisibilă potrivit legii, concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, motiv pentru care, o încuviințează ca atare.

La interpelarea instanței reprezentantul reclamantei precizează că nu mai are cereri sau probe de formulat.

Constatând probele administrate, că nu mai sunt cereri de formulat sau incidente de soluționat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C.proc.civ. instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul pentru susținerea cererilor și apărărilor formulate în proces.

Consilier juridic T. A. pentru reclamantă solicită admiterea cererii astfel cum a fost precizată, în sensul obligării pârâtului la plata sumei totale de 1250,86 lei, reprezentând: 1085,17 lei facturi neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și 165,69 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.04.2015 sub nr. _, reclamanta S.C. E. S.A. – Sucursala Călărași cu sediul în Călărași, ., ., CUI_, J_, a chemat în judecată pe pârâtul D. I., CNP –_, domiciliat în Călărași, ., .. A, ., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 1355,32 lei din care suma de: 1189,63 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și a sumei de 165,69 lei majorări de întârziere pentru neachitarea în termen a facturilor. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că prin contractul nr. 4131/01.07.2008 pârâtul s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă, iar reclamanta să furnizeze apa potabilă, apa rece pentru prepararea apei calde și să evacueze apele uzate menajere cu măsura consumului la branșament.

Din momentul încheierii contractului s-au emis pe numele pârâtului facturi reprezentând consumul de apă și serviciile de canalizare furnizate, acestea fiind scadente în termen de 15 zile, iar pârâtul este obligat să achite c/val. facturii în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii acesteia. Întârzierea în achitarea sumelor datorate atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor fată de bugetul de stat, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului, calculate începând cu data scadentă.

Întrucât în perioada 15.10.2012 – 15.01.2015, pârâtul nu a achitat facturi în sumă de 1189,63 lei, acest fapt a generat aplicarea majorărilor de întârziere conform prevederilor contractuale în sumă de 165,69 lei.

Menționează că facturile curente nu cuprind majorări de întârziere aferente acesteia, ci numai majorări aferente facturilor anterioare ajunse la scadentă si neachitate.

În cauză este vorba de prezenta unui contract cu executare succesivă, facturarea făcându-se lunar, iar majorările ce decurg în perioada dintre datele de facturare sunt evidențiate in facturile anterioare, proporțional cu zilele de întârziere.

În drept se invocă dispozițiile art. 1025-1032 din Lg. 134/2010 privind C.proc.civ.

În dovedirea cererii au fost anexate următoarele înscrisuri, în copie: situația facturilor restante la 02.02.2015, fișa sintetică la 02.02.2015, contractul nr. 4131/01.07.2008 și facturile neachitate (filele nr. 25-44 din dosar).

Pârâtului, cu toate că i-au fost comunicate cererea, formularul de răspuns și înscrisurile depuse de reclamantă, conform art. 163 alin. 3 lit. f și g C.proc.civ., nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță, deși a fost legal citat.

La termenul de judecată din data de 02.06.2015 reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare, prin care învederează că își reduce pretențiile ca urmare a achitării de către pârât a unei părți din debit (104,46 lei), astfel că solicită obligarea acestuia la plata sumei de 1250,86 lei, reprezentând: 1085,17 lei facturi neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și 165,69 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor.

În cauză, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate de reclamantă la dosarul cauzei.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Între reclamantă și pârât s-a încheiat în data de 01.07.2008 contractul nr. 4131 având ca obiect asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe durată nedeterminată conform art. 4 (filele 18-23 din dosar).

În temeiul contractului menționat, reclamanta a furnizat utilități pârâtului, dar acesta nu a achitat contravaloarea lor. Astfel că, pârâtul D. I. figura, la data introducerii prezentei acțiuni, cu un debit total în cuantum de 1355,32 lei din care suma de: 1189,63 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și a sumei de 165,69 lei majorări de întârziere, conform înscrisurilor depuse la dosar.

Potrivit dispozițiilor art. 249 C.p.c. „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Instanța reține că prin dovedirea existenței contractului nr. 4131/01.07.2008 (filele 18-23 dosar ), a facturilor fiscale emise (filele 25-44) și a înscrisurilor contabile depuse, respectiv, fișa sintetică și situația facturilor restante (filele 11-15), reclamanta a dovedit existența dreptului de creanță reprezentând contravaloare utilități furnizate pentru perioada 15.10.2012 – 15.01.2015, în cuantum de 1189,63 lei.

Din punct de vedere probator, reclamanta beneficiază de prezumția relativă de culpă a debitorului contractual, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 1082 C.civ.. Ca atare, instanța va reține că reclamanta și-a dovedit pretențiile prin înscrisurile menționate anterior și cu ajutorul prezumției relative amintite.

Potrivit adresei nr. 5865/29.05.2015, fila 51 din dosar pârâtul a achitat din debitul total, suma de 104,46 lei, astfel că instanța va reține că acesta nu și-a executat decât parțial obligația de plată a creanței, astfel că va fi obligat la plata sumei în cuantum de 1250,86 lei, reprezentând: 1085,17 lei facturi neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și 165,69 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor.

Cu privire la capătul de cerere privitor la plata penalităților de întârziere, instanța reține că au fost stabilite prin acordul de voință al părților fiind consemnate la art.14 alin.2 din contractul de furnizare nr. 4131/01.07.2008. Potrivit acestui articol, neachitarea facturii în termen de 30 zile atrage penalități de întârziere care sunt egale cu nivelul dobânzii pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, penalitățile datorându-se începând cu prima zi după data scadenței.

Așadar, având în vedere și prezumția de culpă a debitorului contractual față de dispozițiile art. 1082 C.civ. instanța constată că reclamanta are dreptul la plata acestor penalități în cuantum de 165,69 lei.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că potrivit art. 453 alin.1 C.pr.civ., coroborat cu art.1031 C.pr.civ., partea care pierde procesul, urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată, iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens.

În consecință, instanța va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată aferente cererii admise, în cuantum de 50 lei constând în taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea, așa cum a fost precizată, formulată de reclamanta ., CUI -_, J/_ prin reprezentat legal – director general N. P. C. împotriva pârâtului D. I., CNP –_, domiciliat în Călărași, ., .. A, ..

Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei totale de 1250,86 lei, reprezentând: 1085,17 lei facturi neachitate pe perioada 15.10.2012 – 15.01.2015 și 165,69 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor.

Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la Judecătoria Călărași.

Pronunțată în ședința publică astăzi 02.06.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

JUD. S. M. V. O.

RED.SM

Tehnored.VO

EX.4/09.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1647/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI