Plângere contravenţională. Sentința nr. 3629/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3629/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 3629/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3629
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Judecător M. S.
Grefier - O. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petenta S.C. A. S. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CĂLĂRAȘI, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 08.06.2015 - cauză declinată de la Judecătoria sectorului 1 București prin sentința civilă nr._/02.10.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru petentă consilier juridic N. M. Ahil care se legitimează cu CI . nr._, CNP –_ în baza delegației nr. 773/20.11.2015, fila 54 din dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 155 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare care la acest termen este legal îndeplinită, întrucât părțile au fost legal citate. De asemenea, se mai învederează că la dosarul cauzei petenta în timpul ședinței de judecată, prin e-mil a transmis note de ședință, filele 51-53 din dosar, după care;
În conformitate cu dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă instanța pune în discuție admisibilitatea administrării probelor.
Consilier juridic N. M. Ahil pentru petentă, având cuvântul propune proba cu înscrisuri și, menționează că renunță la administrarea probei testimoniale.
Instanța în conformitate dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă rap. la art. 258, art. 260 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri atât pentru petentă cât și pentru intimat, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Consilier juridic N. M. Ahil pentru petentă, având cuvântul, învederează că nu mai are alte cereri sau probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri în fond.
Instanța ia act că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată, conform art. 394 Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Consilier juridic N. M. Ahil pentru petentă, având cuvântul în fond, învederează că intimatul ITM Călărași a stabilit greșit că numitul M. V. nu are încheiat contract de muncă și că nu era transmis la ITM. Contractul de muncă a fost încheiat din data de 02.06.2015, ora 15,00 de când numitul M. V. a început activitatea.
Față de aceste considerente susținute oral și descrise pe larg în plângerea formulată, solicită admiterea plângerii contravenționale, iar prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de contravenție. În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
Instanța reține cauze spre soluționare și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 19.06.2015, sub nr. _ , petenta ., cu sediul în București, Calea Dorobanților, nr.134-138, ..1, sector 1, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/_/1991, având C.U.I._ în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Călărași, cu sediul în Călărași, ., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr_/08.06.2015 încheiat de I.T.M Călărași, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să de dispună anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că în data de 08.06.2015 a fost sancționată în mod neîntemeiat de către intimat pentru fapta prevăzută de art. 260 alin. 1 din Legea 53/2003 cu amendă în cuantum de 10.000 lei. Consideră că procesul verbal este încheiat cu încălcarea prevederilor imperative ale legii întrucât nu este descrisa fapta săvârșită și nici împrejurările în care aceasta a fost săvârșită.
Cât privește individualizarea pedepsei nu s-a ținut cont de prevederile art. 21 din OG 2/2001, și anume firma nu a avut nicio abatere privind legislația muncii iar fapta prezintă un pericol social redus.
În drept, petenta și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile din OG nr.2/2001 S-au depus la dosar înscrisuri, fiind anexate plângerii, filele 5-18 din dosar.
La data de 28.07.2015, intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a a Judecătoriei sectorului 1, iar pe fond respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării intimatul arată că în urma unui control inopinat, având ca obiectiv identificarea cazurilor de muncă nedeclarată, efectuat în data de 02.06.2015, ora 16.30 la locul de muncă organizat de petentă în localitatea Călărași ..12 județul Călărași (imobil aparținând AJOFM Călărași – petenta asigurând servicii de pază la acest imobil), a fost identificată o persoană – M. V. care presta activitate de agent de pază în beneficiul societății fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității, încălcând prevederile art.16 alin. 1 din Legea 53/2003 R, ceea ce constituie contravenție prevăzută la art.260 alin.1 lit e. În data de 08.06.2015, la sediul Inspectoratului T. de Călărași, s-a finalizat controlul prin întocmirea procesului verbal de control nr._/08.06.2015. Constatările inspectorilor de muncă din procesul verbal de control au fost asumate de reprezentatul petentei care a și semnat actul administrativ fără nici un fel de obiecțiuni.
Ca rezultat al celor constatate inspectorii de muncă au întocmit Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/08.06.2015, prin care a fost aplicată o sancțiune contravențională în cuantum de 10.000 lei, conform dispozițiilor art. 260 alin.1 lit. e din Legea 53/2003 R – cuantumul minim prevăzut de lege. Procesul verbal a fost încheiat în prezența reprezentatului petentei care l-a semnat “cu obiecțiuni” fără să indice însă nici o obiecțiune concretă la situația de fapt consemnată.
Contravenienta a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, solicitând anularea acestuia și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
Sub aspectul temeiniciei, solicită a se observa că la data controlului inopinat – 02.06.2015, nu exista întocmit contract individual de muncă pentru numitul M. Vasle, deși acesta desfășura efectiv activitate în folosul societății. Din constatările personale ale inspectorului de muncă, din verificarea raportului din registrul general de evidență a salariaților (baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii) și din declarația persoanei identificate cuprinsă în fișa de identificare, rezultă fără nici un dubiu că petenta a primit la lucru o persoană fără să încheie și să înregistreze contract de muncă, faptă ce constituie contravenție conform art.260, alin.1, lit.e din Legea 53/2003. Potrivit art.16 din Legea 53/2003 angajatorul este obligat să încheie contracte individuale de muncă în formă scrisă și să le înregistreze în registrul general de evidență a salariaților anterior începerii activității. Raportul din registrul general de evidență a salariaților în format electronic a fost generat la data de 02.06.2015 ora 16,35, iar în acest raport nu este înregistrată persoana identificată la locul de muncă mai sus menționat.
Deși contestă procesul verbal de contravenție, petenta și-a asumat constatările și măsurile cuprinse în procesul verbal de control pe care l-a semnat fără nici un fel de obiecțiuni. Din contractul de muncă depus de petentă la dosar se poate observa că inițial data începerii activității a numitului M. V. este 03.06.2015. Întrucât numitul M. V. a fost identificat prestând activitate în data de 02.06.2015, petenta a procedat la modificarea elementului data începerii activității prin tăierea înscrisului 03.06.2015, scriind 02.06.2015. Apărările petentei denotă o atitudine nesinceră în scopul de a induce instanța în eroare și a beneficia de clemența acesteia. Urmează să se constate că înscrisurile depuse de petentă nu dovedesc o altă situație de fapt decât cea reținută de inspectorii de muncă și confirmate de înscrisurile anexate. Astfel, contractul nr.178 depus de petentă nu reprezintă o astfel de dovadă certă. Potrivit art.278 alin.1 C., sub denumirea marginală de dată certă a înscrisului sub semnătură privată, legiuitorul a prevăzut că data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, printr-una din modalitățile prevăzute în textul de lege. Față de dispozițiile legale menționate, solicită să se rețină că înscrisul sub semnătură privată – contract individual de muncă nr.178/02.06.2015 - nu are dată certă și prin urmare nu este opozabil. Conform extrasului Revisal depus la dosarul cauzei, contractul de muncă menționat nu exista înregistrat la data controlului inopinat al ITM, fiind înregistrat după acest control. De altfel, petenta nu face dovada comunicării unui exemplar din contractul de muncă anterior începerii activității numitului M. V., obligație impusă de prevederile art.16(3) din Codul Muncii. Consideră relevant faptul că nu mai există obligațiile referitoare la înregistrarea fizica a contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, astfel verificarea asupra modului cum angajatorul respecta prevederile privind incheierea si executarea contractelor de munca se poate realiza exclusiv prin verificarea datelor transmise de către fiecare angajator in REVISAL și prin controale inopinate la angajatori. Contractele individuale de munca trebuie transmise de catre angajator, anterior inceperii activitatii pentru fiecare salariat in parte, pentru a exista o evidenta strictă, fidelă, cronologică a contractelor individuale de munca, prevenindu-se astfel inregistrarea retroactiva a acestor contracte.
Sub aspectul legalității urmează să se constate că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._/08.06.2015 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.17 din OG 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește solicitarea petentei de înlocuire a amenzii cu sancțiunea avertisment, solicită respingerea ei pentru următoarele considerente:
contrar susținerii petentei, în speță s-a aplicat minimul prevăzut de lege pentru această contravenție; înlocuirea amenzii cu avertisment nu este în concordanță cu scopul urmărit de legiuitor, acesta nefiind atins prin minimizarea pericolului social pe care-l implică utilizarea forței de muncă fără forme legale de angajare;
gradul sporit de pericol social al faptei este evidențiat și de modificările aduse Codului Muncii, astfel că amenzile pentru săvârșirea contravenției au fost majorate considerabil, de la un minim special de 3.000 lei la un minim special de 10.000 lei și până la un maxim special de 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată fără forme legale de angajare, fiind desființat pragul maxim al amenzii, care era de 100.000 lei; în speță, relevantă este intenția angajatorului, de a nu urma procedura legală de angajare, in baza unui contract individual de munca, decât după ce a fost controlat; în actualul context socio-economic, munca la negru ca și evaziunea fiscală reprezintă două fenomene de amploare, cu profunde implicații negative în plan social și economic. Legiuitorul a avut în intenție în primul rând protejarea intereselor persoanelor care muncesc neavând contract individual de muncă încheiat și înregistrat înainte de începerea activității și nu a intereselor economice ale angajatorilor care încalcă prevederile legislației muncii.
Consideră că s-a făcut dovada că fapta contravențională a fost săvârșită, fiind corect constatată și consemnată de către inspectorii de muncă, iar sancțiunea aplicată a fost bine proporționată, ținându-se cont, la individualizarea faptei, de vinovăția angajatorului, de pericolul social al contravenției. De asemenea, consideră că angajatorul trebuia să aibă reprezentarea consecințelor pe care le implică această faptă, inclusiv cele de natură pecuniară.
Față de cele mai sus arătate solicită respingerea plângerii contravenționale formulată de A. S. SRL ca fiind netemeinică și nelegală, urmând să se rețină în sarcina contravenientei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției dresat de ITM Călărași, cu obligarea la plata amenzii.
În drept: art. 205 din Codul de Procedura Civilă.
În susținere a propus proba cu înscrisuri: PVCSC ., nr._/08.06.2015, PVC nr._/08.06.2015, Anexă la PVC nr._/08.06.2015, Fișe de identificare, extras Revisal, chitanță plată amendă contravențională, . nr._.
Solicită judecarea prezentei și în lipsă, conform disp. art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de Procedură Civilă.
Prin sentința civilă nr._/02.10.2015, Judecătoria Sectorul 1 a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Călărași la data de 22.10.2015, sub nr._ .
La data de 26.10.2015, instanța a fixat termen de judecată la data de 10.11.2015, cu citarea părților.
La termenul de judecată din data de 10.11.2015, instanța a dispus efectuarea unei adrese către intimatul ITM Călărași pentru a comunica toate actele care au stat la baza dresării procesului verbal . nr._ din 08.06.2015, relații comunicate la data de 18.11.2015, filele 23-49 din dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt: la data de 08.06.2015, petentei i s-a încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ dresat de agent constatator din cadrul intimatului I.T.M. Călărași prin care i s-a aplicat acesteia o amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, întrucât în urma unui control inopinat, având ca obiectiv identificarea cazurilor de muncă nedeclarată, efectuat în data de 02.06.2015, ora 16.30 la locul de muncă organizat de petentă în localitatea Călărași ..12, județul Călărași (imobil aparținând AJOFM Călărași – petenta asigurând servicii de pază la acest imobil), a fost identificată o persoană – M. V. care presta activitate de agent de pază în beneficiul societății fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității, încălcând prevederile art.16 alin. 1 din Legea 53/2003 R, ceea ce constituie contravenție prevăzută la art.260 alin.1 lit e. În data de 08.06.2015, s-a constatat că petenta a primit la lucru pe numitul M. V. fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității.Persoana identificată a fost găsită de inspectorii de muncă în timp ce desfășura activitatea de agent de pază, pentru și sub autoritatea societății petente, în incinta acesteia. Încălcarea prevederilor art.16 alin. 1 din Legea 53/2003 R, constituie contravenție prevăzută la art.260 alin.1 lit. e și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei. În data de 08.06.2015, la sediul Inspectoratului T. de Călărași, s-a finalizat controlul prin întocmirea procesului verbal de control nr._/08.06.2015. Constatările inspectorilor de muncă din procesul verbal de control au fost asumate de reprezentatul petentei care a și semnat actul administrativ fără nici un fel de obiecțiuni.
Procesul verbal de contravenție a fost semnat de către reprezentatul petentei, acesta fiind încheiat la sediul ITM Călărași.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Susținerile petentei, conform cărora procesul verbal ar trebui anulat, sau sancțiunea amenzii contravenționale înlocuită cu sancțiunea avertisment, pentru că la 02.06.2015, exista întocmit contract individual de muncă pentru numitul M. Vasle, care desfășura efectiv activitate în folosul societății, nu sunt dovedite deoarece in contractul de muncă depus de petentă la dosar se poate observa că, inițial data începerii activității a numitului M. V. este 03.06.2015. Întrucât numitul M. V. a fost identificat prestând activitate în data de 02.06.2015, petenta a procedat la modificarea elementului data începerii activității prin tăierea înscrisului 03.06.2015, scriind 02.06.2015.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța consideră că situația de fapt reținută de către agentul constatator prin „propriile simțuri” corespunde realității pentru următoarele considerente:
Este unanim acceptat că procesul – verbal de contravenție întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări beneficiază de o prezumție în ce privește legalitatea, veridicitatea și autenticitatea în temeiul art.269 C.p.c. raportat la art.47 din O.G. nr.2/2001, urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. În aceste condiții, cum prezumția poate fi răsturnată, nu este încălcată prezumția de nevinovăție și dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil. De altfel și din perspectiva jurisprudenței Curții în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, art.6 par.2 din Convenție nu interzice existența unei prezumții de fapt și de drept (Salabiaku c. Franța). Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor – verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței).
Potrivit art. 16 alin.1 din Legea nr.53/2003 rep. și mod. contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română; obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului; forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului, iar conform alin.2 din același act normativ: “anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă”.
Vinovăția reprezintă trăsătura contravenției care impune, ca o condiție de existență a unei fapte tipice, necesitatea ca persoana care a comis actul incriminat să fi realizat, la momentul comiterii acelui act, implicațiile actului său și să fi putut să determine efectele acestuia.
Prin urmare, vinovăția presupune două laturi inseparabile: un factor intelectiv, adică cunoașterea semnificației sociale și a urmărilor eventuale ale faptei și un factor volitiv, adică libertatea de deliberare și de decizie din partea făptuitorului. Numai existența cumulativă a acestor factori conduce la stabilirea vinovăției, ca o condiție a răspunderii contravenționale.
În cauză, la data controlului inopinat, 02.06.2015, nu exista întocmit contract individual de muncă pentru numitul M. V., deși acesta desfășura efectiv activitate în folosul societății. Din constatările personale ale inspectorului de muncă coroborate cu verificarea raportului din registrul general de evidență a salariaților (baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii) rezultă fără nici un dubiu că petenta a primit la lucru o persoană fără să încheie și să înregistreze contract de muncă, faptă ce constituie contravenție conform art.260, alin.1, lit. e din Legea 53/2003.
Potrivit art.16 din Legea 53/2003 angajatorul este obligat să încheie contracte individuale de muncă în formă scrisă și să le înregistreze în registrul general de evidență a salariaților anterior începerii activității. Constatările inspectorilor de muncă sunt confirmate de fisa de identificare, conform căreia acesta lucra pentru petentă din data de 02.06.2015, f. 48 dosar.
Or, în materie contravențională, gradele vinovăției nu sunt importante, întrucât potrivit legislației în vigoare, răspunderea contravențională se angajează indiferent dacă fapta este săvârșită cu intenție sau din culpă.
Astfel, comportamentul petentei nu este de natură să înlăture răspunderea contravențională, angajatorul fiind un profesionist trebuia să știe că anterior începerii oricărei activități contractul individual de muncă trebuie încheiat în formă scrisă și înregistrat la ITM.
Prin urmare sub aspectul temeiniciei, instanța constată că, din probatoriul administrat nu a reieșit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator prin care să se răstoarne prezumția de legalitate sau să facă incident în cauză principiul in dubio pro reo.
Apărările petentei denotă o atitudine nesinceră în scopul de a induce instanța în eroare. Înscrisurile depuse de petentă nu dovedesc o altă situație de fapt decât cea reținută de inspectorii de muncă și confirmate de înscrisurile anexate. Astfel, contractul nr.178 depus de petentă nu reprezintă o astfel de dovadă certă. Potrivit art.278 alin.1 C., sub denumirea marginală de dată certă a înscrisului sub semnătură privată, legiuitorul a prevăzut că data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, printr-una din modalitățile prevăzute în textul de lege. Față de dispozițiile legale menționate, reține că înscrisul sub semnătură privată – contract individual de muncă nr.178/02.06.2015 - nu are dată certă și prin urmare nu este opozabil. Conform extrasului Revisal depus la dosarul cauzei, contractul de muncă menționat nu exista înregistrat la data controlului inopinat al ITM, fiind înregistrat după acest control. De altfel, petenta nu face dovada comunicării unui exemplar din contractul de muncă anterior începerii activității numitului M. V., obligație impusă de prevederile art.16(3) din Codul Muncii. Relevant este faptul că nu mai există obligațiile referitoare la înregistrarea fizica a contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, astfel verificarea asupra modului cum angajatorul respecta prevederile privind incheierea si executarea contractelor de munca se poate realiza exclusiv prin verificarea datelor transmise de către fiecare angajator in REVISAL și prin controale inopinate la angajatori. Contractele individuale de munca trebuie transmise de catre angajator, anterior inceperii activitatii pentru fiecare salariat in parte, pentru a exista o evidenta strictă, fidelă, cronologică a contractelor individuale de munca, prevenindu-se astfel inregistrarea retroactiva a acestor contracte.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța reține următoarele:
Principiul proporționalității sancțiunii ce își are originea în art. 53 din Constituție impune anumite obligații în sarcina organelor de aplicare a sancțiunilor.
Astfel, în aprecierea gravității faptei trebuie avute în vedere mai multe criterii ce țin de starea de fapt și care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială a faptei. Primul dintre acestea este, în mod evident, gradul de culpabilitate a contravenientului.
Potrivit disp. art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal de contravenție consemnează
situația de fapt reală și anume că petenta a primit la lucru pe numitul M. V. fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii activității. Persoana identificată a fost găsită de inspectorii de muncă în timp ce desfășura activitatea de agent de pază, pentru și sub autoritatea societății petente, la locul de muncă organizat de petentă în localitatea Călărași ..12 județul Călărași (imobil aparținând AJOFM Călărași).
Din probele administrate în cauză, rezultă din constatările personale ale inspectorului de muncă coroborate cu verificarea raportului din registrul general de evidență a salariaților (baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii) rezultă fără nici un dubiu că petenta a primit la lucru o persoană fără să încheie și să înregistreze contract de muncă, faptă ce constituie contravenție conform art.260, alin.1, lit. e din Legea 53/2003.
Relevant este faptul că nu mai există obligațiile referitoare la înregistrarea fizica a contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, astfel verificarea asupra modului cum angajatorul respectă prevederile privind încheierea și executarea contractelor de munca se poate realiza, exclusiv, având în vedere datele transmise de către fiecare angajator în registrul general de evidență a salariaților în format electronic, la inspectoratul teritorial de muncă. Transmiterea acestor informații, în format electronic, la inspectoratul teritorial de muncă, a fost impusă de legiuitor a se efectua cu respectarea termenelor prevăzute de HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, pentru a exista o evidență strictă, fidelă, cronologică a contractelor individuale de muncă, prevenindu-se astfel înregistrarea retroactiva a acestor contracte și a modificărilor aduse elementelor acestor contracte.
Din extrasul REVISAL, dosar rezultă fără nici un dubiu că petenta nu a transmis contractul în termenul prevăzut de lege, astfel că argumentele petentei nu dovedesc o altă situație de fapt decât cea consemnată de inspectorii de muncă și nu există nici un motiv de anulare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Probele de la dosar însă, se coroborează cu situația de fapt reală reținută de agentul constatator.
Cu privire la solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, instanța apreciază că în raport de circumstanțele speței, nu se impune a fi aplicată această sancțiune, fiindcă, pe de o parte angajatorul a înregistrat contractul abia după controlul ITM Călărași, a încercat să inducă în eroare inclusiv instanța de judecată, iar fapta petentei nu are caracter unic, izolat, excepțional, în speță fiind vorba de netransmiterea contractului individual de muncă cu toate elementele lui și nu a unui element izolat al contractului, din cele prevăzute la art.3 din HG nr. 500/2011.
Având în vedere că potrivit art.16 alin.4 din Legea nr.53/2003, munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă, că în baza acestuia angajatul beneficiază de asigurare de sănătate, că nerespectarea dispozițiilor privind încheierea contractului individual de muncă se reflectă în siguranța și stabilitatea raporturilor de muncă, minimul prevăzut de legiuitor fiind de 10 000 lei, tocmai protejarea salariatului față de un eventual comportament abuziv al angajatorului, dar și a angajatorului față de o eventuală atitudine incorectă a angajatului în îndeplinirea sarcinilor de serviciu relevă un grad de pericol social ridicat al faptei.
Gradul sporit de pericol social al faptei este evidențiat și de modificările aduse Codului Muncii, astfel că amenzile pentru săvârșirea contravenției au fost majorate considerabil, de la un minim special de 3.000 lei la un minim special de 10.000 lei și până la un maxim special de 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată fără forme legale de angajare, fiind desființat pragul maxim al amenzii, care era de 100.000 lei în speță, relevantă este intenția angajatorului, de a nu urma procedura legală de angajare, în baza unui contract individual de muncă, decât după ce a fost controlat. În actualul context socio-economic, munca la negru ca și evaziunea fiscală reprezintă două fenomene de amploare, cu profunde implicații negative în plan social și economic, foarte des mediatizate.
Pentru motivele expuse, instanța constată că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cauza de față poate fi realizat numai cu executarea efectivă a amenzii în cuantum de 10.000 lei, urmând ca petenta să tragă învățăminte din acestă sancțiune, chiar dacă este la prima abatere la legislația muncii, însă cu un pericol social deosebit și concret.
În consecință, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta . împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimatul ITM CĂLĂRAȘI data de 08.06.2015, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în București, Calea Dorobanților, nr.134-138, ..1, sector 1, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/_/1991, având C.U.I._ împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimatul ITM CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ., la data de 08.06.2015, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
Red.SM
Tehnored.VO
Ex.5/04.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3546/2015. Judecătoria... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
