Plângere contravenţională. Sentința nr. 707/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 707/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 707/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 707/2015
Ședința publică de la 27 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. A.
Grefier I. B.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. S. S. S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, dresat la data de 06.06.2014 de agent constatator din cadrul intimatului I.P.J. Călărași.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17.02.2015, fiind consemnate în încheierea respectivului termen de judecată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, instanța amânând pronunțarea la 27.02.2015,având nevoie de timp pentru a delibera.
INSTANȚA
Asupra prezentei plângeri contravenționale:
La data de 16.07.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Râmnicu V. sub nr._, plângerea petentei ..R.L., cu sediul în ., județul V., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției .. nr._, încheiat la data de 06.06.2014 de intimată.
În motivarea plângerii petenta arată că, la data de 06.06.2014 a fost sancționată contravențional apreciindu-se că se face vinovată de încălcarea mai multor dispoziții legale reglementate de HG nr.1373/2008, O.G. nr.37/2007 și HG nr.69/2012, petenta nu se face vinovată de încălcarea disp. art. 5 lit. a din H.G. nr.1373/2008, împrejurarea față de care se impune anularea procesului-verbal de contravenție și înlăturarea sancțiunii aplicate pentru această faptă contravențională.
Privitor la disp.art.8 alin.1 oct.6 din HG nr.37/2007 în primul rând, urmează să se constate o contradicție între cele reținute de agentul constatator în procesul-verbal contestat și textul de lege invocat de acesta și care reprezintă temeiul juridic al faptei reținute.
In concret, în cuprinsul procesului-verbal se reține faptul că în „perioada 05.06._14 ora 0300 nu a fost respectată perioada minimă de odihnea zilnică redusă cu 6 ore și 40 min."
Art.8 alin.1 pct.6 din O.G. nr.37/2007 se referă la nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu 2 ore sau mai mult,
Verificând înscrisul denumit tahograf, rezultă că ora de plecare a vehiculului din data de 05.06.2014 este 2016, staționare în intervalul de timp 23°°-2315, deplasare 2315 - 24, staționare 24", deplasare 0100 - 0215.
Prin urmare, se observă că vehiculul a circulat în total 5 ore cu pauze conform cu dispozițiile legale în materie care stabilesc un număr de maxim 4 ore de deplasare și 45 min. staționare.
De altfel, eroarea agentului constatator este confirmată și de reținerea eronată în procesul-verbal relativ la orele de plecare, respectiv interpelare.
S-a reținut că vehiculul a plecat la data de 05.06.2014 ora 1800 și a fost oprit de către agentul constatator la data de 06.06.2014 ora 0300
Dar, potrivit tahografului rezultă că ora de plecare este 2016 și ora de staționare este 0215 care coincide cu momentul încheierii procesului-verbal contestat.
In ceea ce privește fapta contravențională prevăzută de art.4 pct.57 HG nr.69/2012* deși pentru această faptă contravențională, sancțiunea aplicată este aceea a avertismentului și care de plano nu produce un prejudiciu material petentei, totuși aceasta nu este judicios aplicată în condițiile în care, fapta contravențională nu a fost săvârșită de aceasta. In concret, art.4 pct.57 din H.G. nr.69/2012 statuează: „...nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existenta ia bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost, a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: ....contract de leasing/închiriere original sau în copie conform cu originalul când vehiculul este deținut cu contract de leasing sau de închiriere."
Raportat la speță, petenta deține vehiculul în temeiul contractului de închiriere nr. 14/06.04.2014 pe care angajatul acesteia -șoferul- la momentul efectuării controlului, l-a prezentat agentului constatator.
Totuși acesta, probabil dintr-un exces de zel a ignorat cu desăvârșire înscrisul prezentat și a reținut în sarcina petentei o faptă contravențională ce nu a fost săvârșită de aceasta.
Pentru toate aceste considerente, se solicita admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/06.06.2014 și exonerarea de plată a amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 iei.
În subsidiar, se solicita reindividualizarea sancțiunii aplicate în sensul înlocuirii sancțiunii „amendă", cu sancțiunea „avertisment".
În dovedirea plângerii petenta a depus următoarele înscrisuri:proces – verbal de contravenție, copie tahometru (filele 9-10 dosar).
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform chitanței . nr._ din data de 01.09.2014 (fila 15 dosar).
În etapa verificării și regularizării cererii, intimatul IPJ Calarasi a formulat întâmpinare (filele 19-49 dosar), prin a invocat pe cale de excepție necompetenta teritoriala a Judecătoriei Ramnicu Valcea, iar pe fondul dedus judecății respingerea acesteia ca nefondata
Arata intimatul, ca petenta a fost sancționată contravențional întrucât conducătorul auto al ansamblului auto compus din autotractorul marca M., dotat cu tahograf analogic, având numărul de înmatriculare_, ce tracta semiremorca marca Krone având numărul de înmatriculare_, ambele vehicule fiind la momentul controlului în exploatarea și utilizarea operatorului de transport rutier S.C. S. S. S.R.L., nu deținea fizic la bordul autovehiculului condus, conform propriilor sale declarații verbale, tichetul de cântar eliberat pentru respectiva cantitate de cherestea aburită fag aflată în semiremorca din componența ansamblului auto, așa cum o cer imperativ dispozițiile legale în vigoare în materia transporturilor rutiere de bunuri divizibile, respectiv KG. nr. 1373/2008 M privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România.
De asemenea, verificându-se de către agentul constatator datele înregistrate automat de tahograful analogic, a rezultat faptul că în perioada 05.06.2014, ora 18:00 - 06.06.2014 ora 03:00, nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu 6 ( șase ) ore și 40 ( patruzeci ) de minute, încălcându-se astfel prevederile legislației sociale europene privind transporturile rutiere - art. 8 alin. 2 și 4 raportat Ia art. 4 lit. g și h din Regulamentul CE. nr. 561/2006 al Parlamentului și Consiliului European.
Conducătorul auto nu a putut prezenta, întrucât nu deținea fizic la bordul vehiculului condus, dovada legală a dreptului de deținere la momentul controlului a semiremorcii sus amintite și anume contractul de închiriere în original ori copie conforma cu originalul.
Mai arata intimatul ca analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
In apărare intimatul a depus următoarele înscrisuri: raport, proces – verbal de contravenție, confirmare de primire si alte acte (filele 20-49 dosar)
Analizând coroborat înscrisurile existente la dosar prin prisma susținerilor părților, instanța a constatat următoarele:
În ceea ce privește invocarea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rm. V., care trebuie soluționată cu prioritate, instanța constată că prin procesul – verbal de contravenție .. nr._, încheiat la data de 06.06.2014, s-a arătat că in data 06.06.2014, pe Autostrada A2, km 99, autotractorul marca M. de având numărul de înmatriculare_, ce tracta semiremorca marca Krone având numărul de înmatriculare_, ambele vehicule fiind la momentul controlului în exploatarea și utilizarea petentei S.C. S. S. S.R.L., nu deținea fizic la bordul autovehiculului condus, tichetul de cântar eliberat pentru respectiva cantitate de cherestea aburită fag aflată în semiremorca din componența ansamblului auto.
Potrivit art.32 din OG.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor “ Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția”.
Astfel, instanța constată că locul săvârșirii contravenției, respectiv, Autostrada A2 km 99, este în raza de competență a Judecătoriei Călărași, deci instanța competentă să soluționeze plângerea este Judecătoria Călărași.
În această situație, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimat prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulată de petentă, în favoarea Judecătoriei Calarasi.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la ansamblul materialului probator administrat și la susținerile părților, instanța reține:
Verificând, prioritar, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cauze de nulitate absolută, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Referitor la fapta contravențională prevăzută de art. 5 lit. a din HG 1373/2008, reține că respectiva cherestea este un material lemnos, cu fețe plane-paralele, obținut prin debitarea buștenilor, este întrebuințat în construcții și industria lemnului.
Lungimea acesteia, de minim 50 cm, așa cum rezultă din informațiile disponibile pe internet, nu este de natură a o include în definiția de la art. 5 lit. a din HG 1373/2008, respectiv pulbere, granule sau bucăți.
Referitor la fapta contravențională prevăzută de art. 8 alin. 1 pct. 6 din HG 37/2007, instanța reține că din copia diagramei tahograf aflată la fila 10 a dosarului nu rezultă confirmarea celor susținute de petentă.
Referitor la fapta contravențională prevăzută de art. 4 pct. 57 din HG 69/2012, instanța reține că petenta nu a depus înscrisurile respective nici la dosarul cauzei.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
Instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că fapta constatată personal de agentul constatator, este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Prin urmare, simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde adevărului, nu este suficientă, atât timp cât, nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Pentru aceste motive, văzând și prevederile art. 34 din OG 2/2001, urmează a admite în parte plângerea contravențională formulată de ..R.L., cu sediul în ., județul V., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției .. nr._, dresat la data de 06.06.2014 de intimată.
Va anula amenda de 1000 lei stabilită pentru fapta contravențională prevăzută de art. 5 lit. a din HG 1373/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de ..R.L., cu sediul în ., județul V., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției .. nr._, dresat la data de 06.06.2014 de intimată.
Anulează amenda de 1000 lei stabilită pentru fapta contravențională prevăzută de art. 5 lit. a din HG 1373/2008.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. B. I.
Red. A.I.
Tehnored. B.I.
Expl. 5/02.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 638/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 737/2015. Judecătoria... → |
|---|
