Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2584/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2584/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 31-10-2013 în dosarul nr. 6523/204/2010
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr. _
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2584/2013
Ședința publică de la 31 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE ELENA STĂNESCU
Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul B. A. și pe pârâta A. M. C., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial – coachizite.
Acțiunea a fost timbrată cu 150 lei, timbru judiciar de 1 leu (f.3), 750 lei (f.33), 80 lei, timbru judiciar de 0,3 lei (f.46), 4811 lei (f.135),_ lei (f.417).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. B. M. pentru reclamant, av. N. B. M. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. N. B. pentru pârâtă precizează că își schimbă sediul cabinetului în Câmpina, .. 16, ., . adeverință în acest sens; solicită ca pârâtei să-i fie comunicate actele de procedură la domiciliul acesteia din B., Plt. R. nr. 19 unde locuiesc rudele acesteia; arată că a solicitat ca reclamantul să depună acea procură.
Instanța ia act că domiciliul procesual al pârâtei este în B., Plt. R. nr. 19 și dispune modificarea în evidențele ecris; constată că procura este depusă la dosar f.237;
Av. B. pentru reclamant depune dovada achitării taxei de timbru de 11.387 lei; nu mai are alte cereri.
Instanța nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond;
Av. B. pentru reclamant arată că menține concluziile anterioare, solicită admiterea acțiunii conform încheierii interlocutorii, partajarea bunurilor conform primei variante stabilită de expert; este singura variantă posibilă; cu cheltuieli de judecată – taxe, onorariu expert, onorariu avocat, taxe la cartea funciară;
Av. N. B. pentru pârâtă arată că nu este mulțumită de nicio variantă; cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ reclamantul B. A. a chemat în judecată pe pârâta A. M. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul concubinajului cu aceasta, stabilirea calității de copărtași și lichidarea stării de indiviziune, prin individualizarea și atribuirea bunurilor ce li se cuvin; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a întreținut relații de concubinaj cu pârâta, cu caracter de continuitate, din 2005 până în 2010, ce urmau să se transforme într-o relație de căsătorie, însă acest fapt nu s-a concretizat datorită atitudinii pârâtei și familiei acesteia. În perioada de concubinaj notoriu au dobândit mai multe bunuri, mobile și imobile, care sunt proprietate comună pe cote părți, chiar dacă contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate numai pe numele pârâtei. Între aceștia a existat o convenție tacită în sensul de a se încheia contractele de vânzare-cumpărare pe numele pârâtei, însă bunurile reprezintă proprietate comună pe cote părți având în vedere contribuția lor efectivă la dobândire. Așa cum rezultă din certificatul de înregistrare . nr._/04.12.2009 s-a stabilit dreptul său de rezidență pe teritoriul României, având adresa în or. B., . nr. 19, jud. Prahova, iar acest prim aspect confirmă că relația de concubinaj era de notorietate și conviețuirea lor asemeni unui cuplu soț-soție, veniturile provenind în proporție de 95% din partea sa. În anul 2006 au dobândit împreună un imobil compus din 330 m.p. teren și construcția existentă pe acesta, situat în B., . nr. 19, jud. Prahova, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat de BNP - V. D.. Construcția era veche, astfel încât inițial au renovat-o, iar după un an s-a produs un incendiu datorită căruia imobilul a devenit nelocuibil. Inițial s-a obținut autorizație numai pentru refacerea acoperișului, în realitate însă au edificat o construcție nouă, obținând autorizație de construire pentru a intra în legalitate. În prezent imobilul se compune din 6 dormitore, două bucătării, 4 băi, o sală de biliard, două cămări, casa scării, iar în continuare se află un garaj. Timp de 4-5 luni a durat edificarea construcției și fiind de meserie constructor a participat în mod direct și a plătit muncitorii care au lucrat. Anterior începerii lucrărilor a deschis o firmă, S.C. GRUPO SPIGA S.R.L., al cărui sediu este stabilit la adresa de rezidență. În anul 2008 a achiziționat un teren în . de 1,5 ha, suma achitată provenind din surse financiare proprii. Tot în anul 2008 a achiziționat o construcție situată în B., . destinația de salon coafură, pe care a amenajat-o în sensul că a executat lucrări de construire care au vizat: acoperișul, fundația, pereții interiori și exteriori și întreg mobilierul necesar desfășurării activității salonului a fost adus din Italia. În anul 2009 a fost achiziționată o casă în or. Câmpina, contractul de vânzare-cumpărare fiind de asemenea încheiat pe numele pârâtei. Tot în perioada de concubinaj a achiziționat mobilierul existent în locuința din B., . nr. 19, jud. Prahova, precum și două autovehicule, respectiv Ford KA și SSANG YONG. În luna octombrie a discutat cu pârâta aceste probleme și conveniseră să încheie litigiul printr-o înțelegere, însă după ce a fost notificată, aceasta nu a răspuns invitației, drept urmare a inițiat prezenta acțiune. Cu acea ocazie și-a luat parte din bunurile personale aflate în locuința din B.. Referitor la veniturile ce au stat la baza dobândirii acestor bunuri, au provenit din surse financiare proprii, întrucât pârâta nu a avut serviciu, nu a deținut bunuri, provine dintr-o familie modestă. Prin intermediul probelor ce vor fi administrate în cauza urmează să facă dovada pentru fiecare bun în parte, în sensul dobândirii proprietății pe cote părți și a convenției ce a existat între părți.
În drept a invocat disp. art. 728 și urm. Cod civil, iar în susținerea cererii a atașat, în copie: notificarea nr. 79/18.10.2010 și certificatul de înregistrare nr._/4.12.2009 (f. 6- 8).
Legal citată, pârâta A. M. a formulat în apărare întâmpinare (f. 12-16), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.
În cuprinsul acestei cereri a subliniat că deși reclamantul pretinde că au avut relații de concubinaj timp de 5 ani, această împrejurare nu corespunde adevărului, existând o relație, dar de mai scurtă durată și neavând specificul unei relații de concubinaj. Între aceștia nu a existat niciodată vreo înțelegere cu privire la o eventuală căsătorie, așa cum eronat susține reclamantul, și nicio convenție tacită care să vizeze dobândirea unor bunuri în comun. Nu este reală nici susținerea reclamantului potrivit căreia împreună ar fi dobândit o . bunuri mobile și imobile. Bunurile mobile și imobile pe care le-a achiziționat în ultimii ani sunt bunuri dobândite prin contribuția sa exclusivă, reclamantul neavând niciun aport la achiziționarea lor, în pofida celor pe care le susține. Acesta nu avea cum să contribuie cu bani la dobândirea bunurilor deoarece situația sa financiară în Italia era dezastroasă de la momentul când l-a cunoscut și datorează și în prezent Statului Italian sute de mii de euro, datorii existente încă din anul 2006. Față de aceste aspecte, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în ceea ce privește partajul bunurilor solicitate prin acțiune, precum și inadmisibilitatea acțiunii formulate de acesta.
A mai susținut că a lucrat la societatea comercială unde reclamantul și sora acestuia erau asociați, în schimbul unor sume modice, o perioadă de timp l-a ajutat la contabilitatea societății comerciale și cu acea ocazie a luat cunoștință de faptul că avea foarte multe probleme financiare, fiind încă în evidența debitorilor Statului Italian. S.C. Gruppo Spigo aparținând reclamantului avea circa 5 contracte de leasing în derulare pentru circa 5-6 mașini, pentru care plătea circa 3.000 de euro pe lună, avea credite la Banca Unicredit Scala din Monterodeo și la Banca Ovietro din aceeași localitate. Societatea comercială sus-menționată era amplasată pe un teren ipotecat pentru care reclamantul plătea lunar ratele la bancă. În total achita peste 10.000 de euro lunar, iar societatea lucra în pierdere, informații pe care le-a obținut personal din evidențele firmei, dar și de la reclamant. Ca urmare a sumelor datorate statului, acesta a pus sechestre asupra garsonierei proprietatea reclamantului, măsură ce bănuiește că durează și în prezent. A făcut aceste referiri pentru a arăta că reclamantul nu avea posibilități financiare pentru a cumpăra bunurile mobile și imobile pe care le pretinde în acțiune. Constatând că societatea italiană nu produce beneficii, pârâta a venit în România, unde a constituit o societate comercială împreună cu sora sa, nicidecum cu reclamantul.
A mai arătat că reclamantul trebuie să timbreze cererea de chemare în judecată conform ultimelor modificări ale Legii nr. 146/1997, adică 3 % din valoarea bunurilor pe care dorește să le partajeze, în caz contrar, înțelege să invoce excepția insuficientei timbrări a cererii formulate.
Pârâta a precizat totodată că reclamantul se prevalează de certificatul de înregistrare de rezidență pe teritoriul României în B., . nr. 19, jud. Prahova, dar nu are nicio relevanță juridică în prezenta cauză. Obținerea acestui act s-a datorat bunăvoinței sale și nu altor motive, acordul său pentru obținerea certificatului de rezidență a fost dat la rugămintea reclamantului care era oprit de agenții de circulație în perioada scurtă cât a locuit în imobilul proprietatea acesteia. Reclamantul pretinde un drept de proprietate asupra construcției situate în . nr. 19 întrucât ar fi participat la edificarea construcției, însă nu corespunde realității, imobilul fiind dobândit de aceasta prin contribuția sa proprie, din economiile realizate în perioada cât a lucrat în Italia în agricultură, în 2004, și din împrumuturi de la persoane fizice, precum și din economiile realizate în anii anteriori lui 2003. În legătură cu terenul din Bănești a arătat că nu a fost proprietatea sa, ci a S.C. Grupo Spiga S.R.L B., iar imobilul din Câmpina, a cărei adresă reclamantul nici nu o cunoaște și despre care a aflat în urma discuțiilor purtate de aceasta cu sora sa și cu alte persoane în fața reclamantului, a fost vândut la 12.08.2010, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3389/2010 de B.N.P. I. M.-S. V. din Câmpina. Reclamantul pretinde anumite drepturi și asupra autovehiculului pe care el însuși i l-a vândut în schimbul sumei de 25.000 euro, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 19.03.2008, semnat de părți.
În drept a invocat disp. art. 114-118 C.pr.civ., iar la întâmpinare a atașat nu a atașat niciun înscris.
La 13.01.2011 reclamantul a completat acțiunea introductivă (f. 23), solicitând aducerea la masa de partaj și a următoarelor bunuri mobile: două șifoniere, un pat rabatabil, o comodă mare, două comode mici, suport cu sertare pentru casete, frigider, aragaz, chiuvetă, mobilă de bucătărie cu corpuri suspendate, scaune, canapea, masă de biliard.
Prin aceeași cerere a solicitat obligarea pârâtei la restituirea bunurilor mobile reprezentând bunurile sale proprii aduse din Italia și care în prezent se află în locuința din B., în posesia pârâtei, respectiv: birou, două scaune din piele, bibliotecă din lemn masiv, calculator (unitate, monitor, imprimantă), servantă din lemn masiv, servantă cu vitrină și televizor color.
A întemeiat aceste pretenții pe disp. art.728 și urm. C.civ.
Față de solicitările din cererea completatoare depusă de reclamant pârâta a formulat la 7.03.2011 o nouă întâmpinare (f. 28-30), prin care a solicitat respingerea acestora, ca neîntemeiate.
În acest sens a menționat că bunurile mobile indicate de reclamant sunt bunurile sale proprii asupra cărora acesta nu are niciun drept de proprietate. Ca și cererea principală formulată de reclamant cu rea-credință și cererea completatoare are același statut, fiind inadmisibilă. A reiterat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, ce vizează și cererea completatoare.
A apreciat necesar ca reclamantul să precizeze cererea de chemare în judecată și să indice bunurile pe care dorește să le partajeze, urmând a le prețui, în vederea achitării taxei de timbru corespunzătoare potrivit disp. Legii nr. 146/1997, să precizeze locul amplasării bunurilor și să dea detaliile cuvenite, număr de contract de vânzare-cumpărare, locul situării, anul achiziționării, vânzătorul, etc. și dacă bunurile indicate în cererea completatoare sunt bunuri ce urmează a fi împărțite sau înțelege să le revendice, pe calea unei acțiuni în revendicare mobiliară.
A învederat că prevederile art. 30 din Codul familiei, fiind de strictă interpretare, nu pot fi extinse în favoarea concubinilor.
Ca temei juridic al acestei cereri pârâta a indicat disp. art. 114-118 C.pr.civ.
La 4.05.2011 reclamantul a completat, a precizat acțiunea introductivă și a formulat răspuns la întâmpinare (f. 43-45).
Astfel, cererea inițială a completat-o cu un capăt subsidiar, prin care a solicitat constatarea unui drept de creanță în favoarea sa în cotă de 95 % asupra bunurilor dobândite în timpul concubinajului cu pârâta, al cărui nume complet este A. M.-C..
Referitor la bunurile dobândite în timpul relației de concubinaj a căror partajare o cere a solicitat a se stabili în favoarea sa cota de 95 % și de 5 % în favoarea pârâtei.
Totodată a precizat bunurile ce urmează a fi partajate, respectiv: imobilul teren și construcție situat în orașul B., .. 19 (fost 17), jud. Prahova, imobilul teren și construcție situat în orașul B., ., jud. Prahova dobândit prin contratul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2195/15.06.2007, autoturismul marca Ford Ka, autoturismul marca Ssang Yong, precum și bunurile indicate în completarea acțiunii depusă la termenul de judecată din 13.01.2011.
A precizat temeiul de drept al cererii sale de restituire bunuri propriii, respectiv disp. art. 480 Cod civil.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a subliniat că cele susținute de pârâtă nu reprezintă fapte și împrejurări adevărate. Pârâta nu a lucrat la societatea pe care acesta și sora sa o dețineau, în anul 2007 societatea era deja vândută, mai mult, din punct de vedere legal nu a existat nicio problemă cu statul italian, fiind plătite toate taxele și impozitele stabilite în sarcina societății. Din discuțiile cu pârâta a aflat că aceasta nu are studii de contabilitate, liceul nu l-a terminat, iar bacalaureatul nu l-a susținut. Terenul despre care face vorbire nu a fost ipotecat, era proprietatea sa exclusivă pe care a înstrăinat-o, dobândind astfel o sumă importantă. În România, anterior înființării S.C. Grupo Spiga, a deținut o altă societate comercială denumită Servicii Ecologice Române, având o cotă de participare ca asociat de 50 %, restul aparținând altui cetățean român. În considerarea relațiilor de concubinaj și a intențiilor de a le finaliza prin încheierea căsătoriei, a procedat la cesionarea către pârâtă a S.C. Grupo Spiga, fără a primi vreun preț în schimb. Această societate a dobândit în 2007, prin încheierea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 4677/26.09.2007 și nr. 4647/25.09.2007, două suprafețe de teren ce totalizează 1,5 ha, motivat de faptul că acesta nu putea dobândi teren în România, dar a achitat prețul pentru aceste bunuri, având resurse financiare mult peste ceea ce pârâta ar fi putut să aibă. S.C. Grupo Spiga a folosit utilaje ce erau proprietatea sa, mai precis două excavatoare, două camioane, motocompresor, precum și unelte și scule specifice activității de construcții. În cadrul activității societății acesta discuta cu clienții lucrările de construcții ce urmau a fi executate. În mod direct lucra împreună cu frații pârâtei care aveau calitatea de muncitori necalificați, obținând în acest fel sume importante. Lucrările la construcția din B., . au fost executate prin munca sa efectivă împreună cu frații pârâtei pe care-i plătea, participând și alte 2-3 persoane pe care de asemenea le-a plătit. A achiziționat materialele de construcții, prin vânzarea unui motostivuitor proprietatea sa pentru care a stabilit prețul de 14.000 Euro. Dovada că între acesta și pârâtă au existat relații clare de concubinaj îndelungat (5 ani) o reprezintă însăși afirmațiile pârâtei cu privire la viața privată a acestuia, relațiile sale comerciale despre care nu ar fi putut să ia cunoștință decât printr-o relație extrem de apropiată. Afirmațiile pârâtei sunt denaturate. Nu corespund realității că la acea dată garsoniera despre care face vorbire era închiriată, obținând venituri de pe urma acesteia. În egală măsură certificatul de rezidență reprezintă o probă ce nu poate fi ignorată, un astfel de document nu putea fi obținut decât în condițiile în care locuia efectiv în imobilul pe care în proporție de 95 % l-a edificat și finanțat. În consecință, a solicitat respingerea ca neîntemeiate a excepțiilor invocate de pârâtă, a lipsei calității sale procesuale active și a inadmisibilității acțiunii.
În drept reclamantul a invocat disp. art. 728 și urm. C.pr.civ., art. 992 Cod civil, art. 480 Cod civil.
Pârâta față de această cerere a reclamantului a depus o altă întâmpinare (f. 50-54), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost completată și precizată în integralitatea sa, ca neîntemeiată.
A motivat această solicitare, arătând că reclamantul a indicat în cererea sa două bunuri imobile despre care pretinde că ar face parte din masa de partaj, respectiv cel situat în B., .. 19 (fost 17) și cel situat în B., ., dar probabil că a făcut demersuri neoficiale la Serviciul de Impozite și Taxe de unde i s-a oferit copii xerox ale actelor acesteia de proprietate, așa se explica de unde cunoaște numărul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate și al autorizației de construire pentru unul din imobile. Reclamantul avea o situație financiară dezastruoasă în Italia, având datorii foarte mari față de Statul Italian, din anul 2011 a început să încaseze bani, aspect pe care îl cunoaște de la cunoștințele acestuia și chiar de la reclamant. Acesta nu are niciun fel de contribuție la dobândirea bunurilor, nu și-a adus niciun aport, nicidecum 95 % din valoarea acestora. A avut economii importante depuse la bancă, nu a avut nevoie de ajutorul financiar al reclamantului. Deși acesta susține că a contribuit cu muncă, utilaje și bani, realitatea este cu totul alta. Este cert că acesta nu știa nici adresele imobilelor și nici numerele de autentificare ale actelor la momentul când a investit instanța de judecată cu cererea sa introductivă. În ipoteza în care realmente reclamantul ar fi contribuit în cotă de 95 % la dobândirea bunurilor, se pune întrebarea ce l-a împiedicat pe acesta la întocmirea actului de vânzare-cumpărare să se prezinte la notar pentru a avea calitatea de proprietar. Va depune la dosarul cauzei înscrisuri care vor proba faptul că la momentul dobândirii acestor bunuri avea suficienți bani pentru a le cumpăra, pe care i-a economisit singură și care i-au permis să le cumpere. În condițiile în care reclamantul nu are nicio contribuție la dobândirea imobilelor, a solicitat a se constata că a intervenit prescripția dreptului la acțiune, actele fiind încheiate la 11.07.2006 și 15.06.2007.
A mai arătat, referitor la autovehiculele solicitate la partaj, că au fost dobândite prin contribuția sa exclusivă, conform certificatului de proprietate nr. 09/A542145J/19.05.2009 emis de Clubul de Automobile din Italia, fiind proprietara autovehiculului FORD WAG RBTJ4DL. Al doilea autovehicul, SSANG JONG KYRON, an de fabricație 1998, i-a fost vândut chiar de reclamant la 19.03.2008, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat în mun. Ploiești, în schimbul căruia i-a achitat suma de 25.000 euro.
Referitor la ambele autovehicule a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. A mai menționat că reclamantul a cumpărat de la aceasta un autoturism în schimbul unui preț negociat de părți și se erijează în victimă, prezentând o poveste inventată, susținând aspecte nereale. Niciodată nu a existat între aceasta și reclamant vreo convenție tacită în baza căreia să hotărască dobândirea de bunuri comune. Între părți au existat relații comerciale, astfel între societatea reclamantului și societatea sa s-a încheiat un contract, conform căruia a închiriat utilajele aduse din Italia de reclamant în schimbul sumei de 900 de euro lunar care îi erau achitați societății Spiga Ambiente di B. din Capena și spre exemplu, potrivit facturii nr. 8/31.07.2008, societatea reclamantului a închiriat societății comerciale al cărui administrator e pârâta escavatorul Jammanner și bob cat-ul dotat complet cu accesorii, în schimbul sumei de 900 de euro. De asemenea, la 30.08.2008 societatea italiană sus amintită a emis factura nr. 9 pentru suma de 900 de euro, ce reprezintă închirierea escavatorului Marca Huianmar și a bob cat-ului marca JCB. În consecință, nu se poate susține că anumite lucrări efectuate la construcția sa au fost executate de reclamant, care nu era proprietarul utilajelor respective, ci societatea comercială italiană. Faptul că știe anumite aspecte din viața reclamantului nu înseamnă ca au fost concubini.
A mai solicitat respingerea acțiunii în revendicare mobiliară, ca inadmisibilă, față de disp. art. 1909 alin. 1 Cod civil, ce au creat o prezumție absolută juris de iure și care fiind absolută, nu poate fi răsturnată prin niciun mijloc de probă. Doctrina juridică în materie a stabilit că regula prev. de art. 1909 cod civil instituie în favoarea posesorului o prezumție irefragabilă de proprietate, situație în care invocă din nou excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
În drept pârâta a invocat disp. art. 114-118 C.pr.civ. și art. 1909 alin. 1 Cod civil.
La 6.09.2011 pârâta a formulat precizări la întâmpinarea depusă la termenul anterior (f. 61-62), solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost completată și precizată. Totodată a invocat excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată.
A mai arătat că susținerea reclamantului privind existența relației de concubinaj este contrazisă de actul de vânzare-cumpărare încheiat cu acesta, întrucât concubinii nu întocmesc acte de vânzare-cumpărare a unor bunuri unul altuia. Faptul că S.C. Grupo Spiga a cumpărat 1,5 ha teren de la Servicii Ecologice nu are relevanță, în condițiile în care nu se pune în discuție patrimoniul societății comerciale unde e asociată și unde reclamantul nu deține părți sociale. Acesta nu are niciun fel de drept asupra activului societății, aserțiunile sale urmând a fi înlăturate ca lipsite de eficiență juridică. Susținerile reclamantului nu sunt conforme realității. Cunoașterea anumitor amănunte din viața privată a reclamantului se datorează faptului că acesta le-a povestit în anumite împrejurări atât acesteia, cât și rudelor și prietenilor acesteia.
La această precizare pârâta a anexat, în copie: actul constitutiv al S.C. Grupo Spiga S.R.L., certificatul de înregistrare al acestei societăți, contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 11.07.2006 și autentificat sub nr. 784/2006, fișa corpului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3389/12.08.2010, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2195/15.06.2007, certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale nr._/14.06.2007, plan de situație, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4647/25.09.2007 și încheierea nr._/5.10.2007 emisă de Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpina (f. 64-82).
În ședința publică din 20.10.2011 pârâta, prin apărător, a precizat că nu mai susține excepția netimbrării cererii.
La același termen de judecată, celelalte trei excepții invocate de pârâtă - a lipsei calității procesuale active a reclamantului, a inadmisibilității acțiunii și a prescripției dreptului material la acțiune – au fost puse în discuția contradictorie a părților, iar instanța – pentru considerentele inserate în cuprinsul încheierii de la acea dată (f. 137-138) - a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii și a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului și a prescripției dreptului material la acțiune.
După administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriu (f. 167-172, 193-195), a probei testimonială, fiind astfel audiați martorii: Bangală M. (f. 176-177), Tieseanu D. (f. 178-179), B. I. S. (f. 180), C. C. (f. 181), P. E. C. (f. 187-188), Ș. M. E. (f. 189), după efectuarea mai multe expertize de specialitate - cea topografică întocmită de domnul expert N. N. (f. 161-163), cea construcții de domnul expert F. I. (f. 238-243), cea merceologică de doamna expert C. E. (f. 248-251) - și depunerea mai multe planșe fotografice (f. 226-227, 258-262), la 29.11.2012 s-a pronunțat încheierea interlocutorie de partaj, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre (f. 333-339).
Prin aceasta au fost respinse ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâtă, s-a constatat că reclamantul și pârâta au dobândit în perioada concubinajului, în calitate de coproprietari, reclamantul în cotă indiviză de 60 %, iar pârâta în cotă indiviză de 40 %, mai multe bunuri imobile și mobile. Astfel ca bunuri imobile dobândite în perioada concubinajului s-au reținut: terenul-curți construcții în suprafață de 308 m.p. situat în orașul B., . nr. 19, jud. Prahova, terenul drum de acces în suprafață de 38,25 m.p. indiviz din 100,50 m.p., construcția situată în orașul B., . nr. 19, jud. Prahova, astfel cum a fost identificată prin expertiza construcții întocmită de domul expert F. I. (f. 238-243), terenul în suprafață de 130,75 m.p. situat în orașul B., ., jud. Prahova, construcția situată în orașul B., ., jud. Prahova, compusă din două camere situate la parter, în partea dinspre stradă, astfel cum este menționat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2195/15.07.2007, iar ca bunuri mobile: un șifonier, un pat rabatabil, mobilă de bucătărie corpuri suspendate, 12 scaune și o masă de biliard.
Prin aceeași încheiere interlocutorie a fost obligată pârâta să restituie reclamantului următoarele bunuri personale ale acestuia: un birou, un scaun din piele, o bibliotecă de lemn masiv, un calculator și o servantă cu vitrină.
S-a dispus totodată ca expertul constructor F. I. să completeze lucrarea inițială și să identifice, evalueze construcția situată în orașul B., ., jud. Prahova, compusă din două camere situate la parter, în partea dinspre stradă, astfel cum este menționat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2195/15.07.2007; să întocmească releveu; să precizeze dacă imobilele construcții reținute la masa de partaj sunt sau nu comod partajabile în natură, în caz afirmativ urmând să întocmească propuneri de lotizare, în funcție de cotele părților, de posesie, de opțiunile părților, cu evitarea sultelor exagerate, pe cât posibil.
Prin aceeași încheiere s-a dispus ca și expertul topometru N. N. să completeze lucrarea inițială și să identifice, măsoare, evalueze doar terenul în suprafață de 308 m.p. și drumul de acces în suprafață de 38,25 m.p. indiviz din 100,50 m.p. situate în orașul B., . nr. 19, jud. Prahova, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 784/11.07.2006, să întocmească schița de plan; să identifice, măsoare, evalueze doar terenul în suprafață de 130,75 m.p. situat în orașul B., ., jud. Prahova, potrivit contactului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2195/15.06.2007, să întocmească schița de plan; să precizeze dacă terenurile reținute la masa de partaj sunt sau nu comod partajabile în natură; iar după preluarea datelor expertizei construcții, astfel cum va fi completată, a expertizei merceologice cu referire la bunurile reținute la masa de partaj, precum și a propriei expertize topometrice astfel cum va fi completată, să întocmească propuneri de lotizare, în funcție de cotele părților, de posesie, de opțiunile părților, cu evitarea sultelor exagerate, pe cât posibil.
Completările celor două lucrări de specialitate anterior menționate au fost depuse la filele 363-372, respectiv 383-396.
Anterior examinării actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că la 15.02.2013 a intrat în vigoare și un nou cod de procedură civilă, iar potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/201 privind Codul de procedură civilă, dispozițiile Noului Cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., însă prezenta cauză a fost promovată în anul 2010, urmând a se aplica disp. din codul de procedură civilă de la 1865.
Analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere și considerentele de fapt și de drept inserate în cuprinsul încheierii interlocutorii de partaj din 29.11.2012, ce face parte integrantă din prezenta sentință,instanța constată că acțiunea formulată de reclamant, astfel cum a fost completată și precizată este în parte întemeiată.
Astfel, în baza art. 728 Cod civil, art. 741 Cod civil și art. 6739 Cod procedură civilă, urmează a admite în parte acțiunea civilă, astfel cum a fost completată și precizată și a dispune partajarea bunurilor coachizite, omologând varianta nr. 1A din raportul de expertiză completare și lotizare întocmit de domnul expert N. N. (f. 388-396), completat de instanță în sensul menționării că lotul 1 se atribuie reclamantului, iar lotul 2, pârâtei, precum și rectificării calculelor privind drepturile părților și includerea doar în lotul reclamantului a bunurilor mobile comune.
Instanța a apreciat ca preferabile variantele A, în care terenul din . cu suprafața de 157 m.p., față de variantele B, în care același bun imobil are indicată suprafața de 130,75 m.p., ca în act, întrucât suprafața măsurată a acestui bun este de 157 m.p. conform planului de situație cu nr. cadastral 4261 și înscris în cartea funciară nr. 3050, iar terenul este ocupat în totalitate cu construcții – astfel cum rezultă din expertiza completare și lotizare întocmită de domnul expert N. N. (f. 388-396).
Deși domnul expert N. N. a întocmit în varianta A două propuneri de lotizare, s-a dat preferință celei omologată – nr. 1A – în condițiile în care reclamantul a optat pentru omologarea acesteia, în timp ce pârâta nu a făcut nicio alegere în acest sens. Mai mult, deși în varianta omologată sulta are un cuantum mai mare decât în cea de-a doua, este preferabilă variantei 2A întrucât în lotul pârâtei sunt incluse terenul și construcția din B., . nr. 19, jd. Prahova, folosite de familia acesteia, acest ultim aspect fiind evidențiat și în ședința publică de astăzi când apărătorul pârâtei a indicat domiciliul pentru comunicarea actelor de procedură pârâtei.
Varianta omologată are în vedere și principiul de bază în materie de partaj, respectiv atribuirea în natură consacrat de art. 741 Cod civil, potrivit căruia la formarea loturilor trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, de imobile, de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil fărâmițarea peste măsură a imobilelor, precum și criteriile evidențiate de art. 6739 C.pr.civ., respectiv cotele părților și natura bunurilor supuse partajului.
A fost necesară completarea variantei 1A din raportul de expertiză completare și lotizare întocmit de domnul expert N. N. (f. 388-396), în sensul menționării că lotul 1 se atribuie reclamantului, iar lotul 2 pârâtei. De asemenea s-a impus rectificarea calculelor privind drepturile părților, deoarece domnul expert a indicat în masa partajabilă bunuri mobile în valoare de 7.192,50 lei, deși din cuprinsul raportului de expertiză merceologică (f. 248-251) valoarea bunurilor mobile reținute la masa de partaj rezultă că este de 4.107 lei (un șifonier – 552 lei, un pat rabatabil – 480 lei, mobilă de bucătărie corpuri suspendate – 712,50 lei, scaune – 525 lei, o masă de biliard -1.837,50 lei).
În atare condiții, valoarea masei de partaj este de 564.462,5 lei, dreptul reclamantul (de 60%) fiind de 336.826,2 lei, iar al pârâtei (de 40%) de 224.550,8 lei.
S-a apreciat necesară includerea doar în lotul reclamantului a bunurilor mobile comune, în valoare de 4.107 lei, pentru a se diminua sulta compensatorie pe pârâta urmează a o plăti acestuia, potrivit art. 742 Cod civil.
Față de cele ce preced, se apreciază că varianta omologată de instanță, completată așa cum anterior s-a evidențiat, este preferabilă celorlalte variante întocmite de domnul expert topometru.
Urmează a fi obligată pârâta în temeiul disp. art. 480 Cod civil, ce au fost preluate de disp. art. 563 și art. 555 N.C.C., și față de considerentele de fapt menționate în încheierea interlocutorie de partaj pronunțată la 29.11.2011, ce face parte integrantă din prezenta sentință, să restituie reclamantului următoarele bunuri personale ale acestuia: un birou (227,50 lei), un scaun din piele (288 lei), o bibliotecă de lemn masiv (487,50 lei), un calculator (700 lei) și o servantă cu vitrină (1.350 lei), bunuri ce au fost evaluate prin expertiza merceologică (f. 248-251) întocmită în cauză de doamna expert C. E..
Cum instanța a constatat ca întemeiat în parte petitul principal cu care reclamantul a investit instanța, astfel cum a fost completat și precizat, nu se va mai pronunța cu privire la capătul subsidiar formular de reclamant prin care acesta a solicitat constatarea în favoarea sa a unui drept de creanță în cotă de 95% asupra bunurilor dobândite în timpul concubinajului cu pârâta.
În temeiul art. 274-277 C.pr.civ., urmează a compensa cheltuielile de judecată conform criteriului cotei ce revine părților, respectiv reclamantului 60%, iar pârâtei 40%.
În acest sens reține, conform dovezilor existente la dosar, că reclamantul a efectuat în cauză cheltuieli de judecată în cuantum de 28.879,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu experți, onorariu avocat, taxe traduceri, iar pârâta în sumă de 2.000 lei, cu titlu de onorariu avocat, rezultând un total al tuturor cheltuielilor de judecată de 30.879,3 lei, din care reclamantul trebuie să suporte 60%, respectiv 18.527,58 lei, iar pârâta 40%, mai precis 12.351,72 lei.
Cum reclamantul a suportat cheltuieli de judecată mai mari decât cota ce-i revenea, urmează a obliga pârâta să-i plătească suma de 10.351,72 lei, rest după compensare.
De menționat este faptul că nu au fost incluse în cheltuielile de judecată suportate de reclamant pe cele de la filele 289-294, întrucât chitanțele respective nu au fost emise pe numele reclamantului, ci pe numele apărătorului său.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta se va comunica Primăriei orașului B..
Văzând și disp. art. 2821 C.pr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea completată și precizată formulată de reclamantul B. A., cu domiciliul ales la Cabinet Av. B. M. din orașul B., ., ., parter, ., împotriva pârâtei A. M. C., cu domiciliul ales în orașul B., . nr. 19, jud. Prahova și în consecință:
Dispune partajarea bunurilor coachizite, omologând varianta nr. 1A din raportul de expertiză completare și lotizare întocmit de domnul expert N. N. (f. 388-396), completat de instanță în sensul menționării că lotul 1 se atribuie reclamantului, iar lotul 2, pârâtei, precum și rectificării calculelor privind drepturile părților și includerea doar în lotul reclamantului a bunurilor mobile comune, astfel:
LOTUL 1. Reclamantul B. A. primește:
- terenul în suprafață de 157 m.p. situat în orașul B., ., jud. Prahova, în valoare de 22.294 lei, identificat pe planul nr. 2 al expertizei completare și lotizare întocmită de domnul expert N. N. (f. 394), prin perimetrul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 1;
- construcția situată în orașul B., ., jud. Prahova, astfel cum a fost identificată prin expertiza construcții refacere întocmită de domnul expert F. I. (f. 369-372), în valoare de 126.132 lei (planul nr. 2);
- bunuri mobile: un șifonier, un pat rabatabil, mobilă de bucătărie corpuri suspendate, 12 scaune și o masă de biliard, în valoare de 4.107 lei, astfel cum rezultă din expertiza merceologică întocmită de d-na expert C. E. (f. 248-251).
A primit bunuri în valoare totală de 152.533 lei.
Are drepturi la bunuri în valoare de 336.826,2 lei.
Primește sultă de la lotul 2, de la pârâtă, în sumă de 184.293,2 lei.
LOTUL 2. Pârâta A. M. C. primește:
- teren în suprafață de 308 m.p. situat în orașul B., . nr. 19, jud. Prahova, în valoare de 57.288 lei, identificat pe planul nr. 1 al expertizei completare și lotizare întocmită de domnul expert N. N. (f. 393) prin perimetrul 1, 5, 6,4, 1;
- teren în suprafață de 38,25 m.p., reprezentând cale de acces indiviză din 100.50 m.p. drum de acces indiviz situat în orașul B., . nr. 19, jud. Prahova, în valoare de 7.115 lei, identificat pe planul nr. 1 al expertizei completare și lotizare întocmită de domnul expert N. N. (f. 393) prin perimetrul 2, 3, 6, 5, 2;
- construcția situată în orașul B., . nr. 19, astfel cum a fost identificată prin expertiza construcții refacere, întocmită de domnul expert F. I. (f. 369-372), în valoare de 344.441 lei (planul nr. 1).
A primit în total bunuri în valoare de 408.844 lei.
Are drepturi la bunuri în valoare de 224.550,8 lei.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 184.293,2 lei, cu titlu de sultă.
Obligă pârâta să restituie reclamantului următoarele bunuri personale ale acestuia: un birou, un scaun din piele, o bibliotecă de lemn masiv, un calculator și o servantă cu vitrină.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 10.351,72 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, rest după compensare.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta se va comunica Primăriei orașului B..
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 31.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. S. M. L.
Red. ES/ES
4 ex./25.11.2013
2 comunicări/…………………
RECLAMANT
1. B. A. - cu domic. ales la C.. Av. B. M. - B., REPUBLICII, nr. 75, ., ., J. Prahova
PÂRÂT
2. A. M. C. - B., Erou Plt. R., nr. 19, județ Prahova
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 1956/2013. Judecătoria CÂMPINA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2051/2013. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
