Partaj judiciar. Sentința nr. 1380/2014. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1380/2014 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 4983/204/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CÂMPINA
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1380/2014
Ședința publică de la 16 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - CIMPOIAŞU-TANISLAV CARMEN ANDREEA
Grefier – D. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamanții P. S., P. A. I., pe pârâții C. G., C. P. A., S. P., S. D., C. D., T. C. și intervenienții B. E. E., B. S. I., având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 16.04.2014, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța - pentru a permite părților să depună concluzii scrise, în temeiul art.146 c.pr.civ. a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când,
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub număr unic de dosar_ la data de 31.01.2012, reclamanții P. Ș. și P. A. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. G., C. P. A., S. P., S. D., C. D. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra unei suprafețe de teren situată în . accesul de la proprietatea reclamanților și proprietățile a doi dintre pârâți la calea publică respectiv . în baza art 616 c.pr.civ stabilirea unui drum de acces de la proprietatea reclamanților, la drumul public (. o lungime de aproximativ 29 ml și o lătime de 4 ml..
În motivare reclamanții au arătat în esență faptul că sunt proprietarii unui imobil situat in com C., ..193 județ Prahova, compus din teren curți - construcții, in suprafața de 421 mp, împreuna cu locuința situata pe acesta, conform contractului de vânzare cumpărare 3236/17.10.2011 autentificat la BNP R. A. M., bunuri care au fost dobândite de vânzători de la C. I I.. Au arătat reclamanții în esență că acest teren împreună cu cele ale pârâților dar și cu cel ce facilitează accesul al calea publică au aparținut aceluiași autor comun C. I I., alcătuind un trup comun.
Au fost anexate cererii de chemare în judecată o . înscrisuri f.7-13.
La data de 12.12.2012 reclamanții au precizat acțiunea arătând că terenul asupra căruia se solicită ieșirea din indiviziune este identificat prin schița de plan ca aflându-se în com C., ..193 și se învecinează cu proprietățile C. G., P. Ș., C. D. și S. P.. Odată cu precizarea reclamanții au depus înscrisurile de la f 22-32.
La data de 12.12.2012 pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii formulate raportat la primul capăt de cerere privind ieșirea din indiviziune asupra terenului cu destinație cale (drum) de acces a tuturor părților la strada publică ( . ca neîntemeiată cu privire la al doilea capăt de cerere, crearea unei servituti de trecere raportat atât la temeiul legal cât și la situația de fapt și convenția părților.
Au arătat pârâții că în fapt, părinții, respectiv socrii noștri, au fost proprietarii unei suprafețe de teren situată în corn. C., jud. Prahova. Aceștia au 4 fii: C. C., C. G., C. D. și S. (fostă C.) D.. Reclamanții sunt fiica respectiv ginerele fratelui nostru C. C..
În momentul când fiecare fiu s~a căsătorit părinții au dat fiecăruia câte o bucată de teren și ulterior le-au făcut acte fiecăruia.
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 4777/1992 părinții le-au vândut suprafața de 393 mp.
Datorită configurației terenului, modului în care s-a parcelat terenul prin actele de vânzare cumpărare pentru fiecare fiu și având în vedere și amplasamentul construcțiilor în fiecare gospodărie, s-a creat un drum (cale) de acces( pentru toți copii) de la . fiecare proprietate.
Acest drum de acces s-a constituit prin înțelegerea (convenția) dintre noi toți frații și părinții noștri..
Acest drum de acces a fost folosit și respectat de toți frații de peste 40 de ani și este folosit atât cu piciorul cât și cu mijloc de transport.
Pe calea de acces au rămas toți proprietari în indiviziune.
Față de această situație consider că între noi frații, prin voința noastră, s-a instituit o coproprietate forțată și perpetuă dat fiind natura de drum de acces pentru toate părțile din proces.
Consideră că în cazul coproprietății forțate nu se poate dispune partajul judiciar, acțiunea reclamanților de ieșire din indiviziune asupra acestui teren ( pe care chiar reclamanții recunosc prin acțiune că facilitează accesul) fiind inadmisibilă.
Referitor la al doilea capăt de cerere crearea unei servituți de trecere în favoarea reclamanților este neîntemeiată având în vedere apărarea de la punctual 1 și mai mult în speță, din punct de vedere juridic, nu suntem în cadrul instituției juridice a servitutii de trecere.
Servitutea de trecere are drept scop ieșirea dint-un teren înfundat, proprietatea reclamanților.
În speță prin modul în care s-au făcut acte de vânzare de către părinții noștri fiecărui frate toți au ieșire la calea publică, inclusiv reclamanții.
La data de 23.01.2013 reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare și precizare a acțiunii introductive solicitând introducerea în cauză a lui C. C., întrucât este unul din moștenitorii lui C. I I. .Prin răspunsul la întâmpinare au solicitat ca instanța să nu aibă în vedere solicitarea de respingere a acțiunii ca inadmisibilă întrucât din punct de vedere juridic pe cale convenționala nu s-a creat o servitute de trecere ci, în urma vânzărilor succesive s-a ajuns în situația în care în patrimoniul lui C. I I. a rămas un teren a cărui suprafață nu a fost niciodata măsurată și identificată, iar la acest moment reclamanții sunt proprietarii unui loc înfundat. Odată cu răspunsul la întâmpinare reclamanții au anexat înscrisuri f. 33-48.
La data de 17.04.2013, C. D. a solicitat extinderea cadrului procesual solicitând introducerea în cauză a lui B. E. E. și a lui B. S. ioan întrucât prin contractul de vânzare cumpărare 616/19.03.2012 a înstrăinat către cei menționați cota de 1/3 din terenul în suprafață de 908 mp situat în com C., ..194.
La data de 17.04.2013, reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a lui T. C..
Prin încheierea de ședință din data de 25.09.2013 s-a luat act de renunțarea reclamanților la judecata capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune. Având în vedere acest aspect excepția inadmisibilității invocată de pârâți prin întâmpinare relativ la primul capăt de cerere nu va mai fi analizată.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, un martor O. B. f 124 și expertiză topometrică I. C. f. 95-104, f._ pentru reclamanți și proba cu înscrisuri, 2 martori S. E. STELUȚA f.123, T. V. f 126 și interogatoriul reclamanților f.106-110.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Terenul situat in com C., ..193, in suprafața de 115 mp identificat în perimetrul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,1 conform rap de expertiză I. C. f.149, a făcut parte inițial dintr-un trup mai mare aparținând unei singure persoane, numitul C. I I.. Acest aspect rezultă din coroborarea contractelor de vânzare cumpărare însoțite de schițele de plan aflate la f. 13,33,36,38 cu declarațiile martorilor S. E. STELUȚA f.123, T. V. f 126 și O. B. F.124, adeverinta de la f.132 și răspunsurile la interogatoriu intrebarea 1 ale lui C. G., f. 106 C. D.,f.107 S. D., f.108 și intrebarea 3 P. A. I. f.110, certificatul de la f.66
Acesta, împreună cu soția C. GH M., prin contractele de vanzare – cumpărare: din 10 mai 1972 f. 13, a înstrăinat lui C. C. și C. V. terenul în suprafață de 300 mp, prin contractul 9156 din 4 decembrie 1992 f. 33 a înstrăinat lui C. I G. terenul în suprafață de 1147mp și o casă de locuit, prin contractul 1003 din 27 MARTIE 1973 f. 36a înstrăinat lui C. I D. terenul în suprafață de 1000mp și casa de locuit situată pe acesta, prin contractul 4777 din 6 IULIE 1992 f. 38 a înstrăinat lui S. D. terenul în suprafață de 395 mp și casa de locuit situată pe acesta. Cu aceasta ocazie s-a lăsat din fostul trup de teren un drum numit „drum de trecere" pentru ca cei patru copii și cumpărători ai terenurilor învecinate să aibă acces la proprietățile lor, fără însă a fi constituit un drept de servitute.
Conform contractului de vânzare cumpărare 3236/17.10.2011 autentificat la BNP R. A. M., f 7-9, reclamanții au dobândit de la C. C. și M. V. (fostă C. V. imobilul situat in com C., ..193 județ Prahova, compus din teren curți - construcții, in suprafața de 421 mp, împreuna cu locuința situata pe acesta.
Prin contractul de vânzare cumpărare 616/19.03.2012 F.42 C. D. a înstrăinat către B. E. E. și B. S. I. 1/3 din terenul de 908 mp situat în com.C., ..194.
Conform contractului de vânzare cumpărare 1793/10 mai 1972 și a contractului 3236/17.10.2011, terenul proprietatea reclamanților se învecinează pe latura de est cu un vâlcel, iar din cuprinsul raportului de expertiză topografică I. C. rezultă că singura cale de acces la . drumul de acces in suprafața de 115 mp identificat în perimetrul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,1 f.149.
Declarația martorului O. B. și susținerile reclamantului referitoare la faptul că lățimea caii de acces a fost de cca 4 metri pe toată lungimea ei nu se coroborează cu declarațiile celorlalti martori, S. E. STELUȚA f.123, T. V. f 126 care au arătat că drumul de acces are în prezent configurația pe care a avut-o dintotdeauna, cu răspunsurile la interogatori ale pârâților și a reclamantei P. A. I. la întrebarea 4 .
Analizând schița de plan aferentă contractului de vânzare cumpărare 4777 din 6 iulie 1992 f. 38 prin care s-a înstrăinat lui S. D. terenul în suprafață de 395 mp și casa de locuit situată pe acestaF,39, unde este figurată calea de acces, schița de plan aferentă raportului de expertiză S. F. întocmită în dosarul 7080/204/ 2010 al Judecătoriei Câmpina f. 48 și schița de plan a raportului de expertiză întocmit în prezenta cauză f.149, instanța reține faptul că drumul de acces a prezentat o formă conică încă de la început, și mai mult, comparând schița de la f 39 cu cea de la f.149 rezultă faptul că între punctele 3 și 4 f.149, S. P. și S. D. și-au retras gardul înspre proprietatea lor ceea ce a determinat o lărgire a căii de acces pe sectorul respectiv .
Instanța are în vedere și faptul că pe calea de acces existentă se află amplasat un stâlp de electricitate figurat aproximativ la jumătatea distanței între punctele 4 și 7 care desemnează lățimea căii de acces actuale, iar un alt stâlp de electricitate se află situat lângă gardul proprietății S., în interiorul proprietății acestora
Prin expertiza topografică întocmită de domnul expert I. C. au fost identificate atât calea de acces actuală cât și varianta solicitată de către reclamanți și figurată între punctele A,B,C,D,E,6,7,8,F,10,1,A.
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art. 602-625 din Codul civil – în care sunt incluse și cele ale art. 617-625 referitoare la dreptul de trecere – nu se aplică situațiilor născute anterior intrării în vigoare a acestuia, astfel încât în prezenta cauză instanța va avea în vedere dispozițiile din Codicele civil (Codul civil din 1864) și nu cele ale noului cod civil.
Astfel, potrivit art. 616 Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat și care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Prin fond înfundat se înțelege un loc înconjurat din toate părțile de alte fonduri și care nu are nicio ieșire directă la calea publică, iar dreptul de trecere este pe drumul cel mai scurt la calea publică, cu toate acestea, conform art. 618 Cod civil, trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.
În plus se reține că la stabilirea unei servituți de trecere trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează a suporta consecințele servituții, iar nu să se ia în considerare, în mod precumpănitor sau exclusiv, interesul celui ce urmează a beneficia de dreptul de trecere.
Se reține de asemenea că servitutea de trecere este o servitute necontinuă, care nu poate fi dobândită prin uzucapiune.
În privința servituții de trecere stabilită în favoarea imobilului pârâților, în speță prezintă relevanță în primul rând faptul că o astfel de servitute solicitată de reclamanti a fost constituită anterior prin voința proprietarului inițial al imobilului, fără a fi menționat vreun drept de servitute în favoarea vreunuia dintre imobilele care actualmente sunt de servite în fapt de calea de acces menționată. În contextul în care imobilul proprietatea reclamanților, nu are altă ieșire la calea publică în afara căii de acces actuale pe care o folosesc fără a fi juridic instituită o servitute de trecere și având în vedere că, această situație este străină de conduita pârâților, sunt îndeplinite condițiile pentru ca imobilul respectiv să fie considerat loc înfundat în sensul art. 616 din Codul civil.
Instanța reține în alegerea variantei căii de acces faptul că pe de o parte calea de acces așa cum este folosită în prezent a fost stabilită prin voința proprietarului inițial C. I ion, disp art 618 C.civ potrivit căruia la constituirea servitutii de trecere trebuie să se aleagă trecerea prin locul care ar provoca cea mai redusă pagubă (or calea de acces delimitată de punctele 6-7-8-9-10-1-2-3-4-5-6 nu ar produce prejudicii niciunuia din proprietarii terenurilor învecinate), și faptul că datorită existenței stâlpilor de electricitate o cale de acces mai largă nu ar aduce niciun beneficiu reclamantilor.
Instanța apreciază că reclamanții sunt îndreptățiți la constituirea unei servituti de trecere în folosul proprietății acestora pe suprafața de teren de 115 mp delimitată de punctele 6-7-8-9-10-1-2-3-4-5-6 conform expertizei întocmită de ing. I. C. f.99 și ca atare va admite în parte acțiunea formulată.
În ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de judecată instanța are în vedere faptul că nu se poate reține culpa niciuneaia dintre părți motiv pentru care în temeiul art 276 C.pr.civ va respinge cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul art 274 C.pr.civ va respinge cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții P. A. I., domiciliată în ., ., . și P. Ș., domiciliat în . în contradictoriu cu pârâții: C. D., domiciliat în C., .. 194, jud. Prahova, C. G., domiciliat în C., .. 192, C. P. A., domiciliată în C., .. 192, S. D., domiciliată în Câmpina, ., nr. 12, .. B, ., S. P., domiciliat în Câmpina, ., nr. 12, .. B, ., T. C., domiciliată în com. C., ., nr. 1133, jud. Prahova și intervenientii B. E. E. și B. S. I., ambii domiciliați în domiciliat în C., .. 194, jud. Prahova.
Stabilește servitute de trecere în folosul proprietății reclamanților pe suprafața de teren de 115 mp delimitată de punctele 6-7-8-9-10-1-2-3-4-5-6 conform expertizei întocmită de ing. I. C. f.99.
Respinge cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Respinge cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2014
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. T. C. A. D. A.
Red. 12 ex.
CTCA 6mai 2014
A.D. 17 Aprilie 2014
| ← Evacuare. Sentința nr. 882/2014. Judecătoria CÂMPINA | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2408/2014. Judecătoria... → |
|---|
