Partaj judiciar. Sentința nr. 3196/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3196/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 3196/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3196/2015
Ședința publică de la 24 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta V. A. și pe pârâții C. T., F. L., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA, P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, având ca obiect partaj judiciar ieșire din indiviziune.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 17.09.2015, ce fac parte integrantă din prezenta, când instanța - pentru a delibera - în temeiul art. 396 N.C.P.C. - a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ reclamanta V. A. a chemat în judecată pe pârâtele C. T. și F. L. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defuncților C. M., decedată la 7.12.2008, cu ultim domiciliu în B., .. 54, jud. Prahova, și C. G., și atribuirea bunurilor în natură pârâtei C. T., cu obligarea acesteia la sultă în favoarea pârâtei F. L..
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că în dosarul de executare silită nr. 261/2013 aflat pe rolul B. R. C. C. s-a pornit executarea silită imobiliară asupra terenului în suprafață de 1.600 m.p. situat în B., .. 54, jud. Prahova, înscris în CF la nr. 733 și a construcțiilor – anexă în suprafață de 60,83 m.p. și 40,37 m.p. situate pe terenul de mai sus, pentru recuperarea sumei de 140.6545,94 lei de la pârâta C. T., în baza sentinței civile nr. 1881/28.05.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina și a deciziei nr. 536/9.10.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ . Prin anexa emisă de B. R. C. C. s-a constatat că există un impediment temporar de executare, dată fiind natura bunurilor urmărite ce se află în coproprietate, așa cum rezultă din extrasele de carte funciară pentru informare din 14.07.2014, respectiv din 16.07.2014 eliberate de ANCPI. Are calitatea de creditor personal al pârâtei C. T. și în temeiul executării silite a solicitat BCF Câmpina înscrierea somației emisă de B. R. C. C. în dosarul execuțional nr. 261/2013, iar conform încheierii nr._/8.08.2013 această cerere a fost admisă.
În drept a invocat disp. art. 817 și art. 979 și urm. C.pr.civ. și art. 1143 Cod civil, iar în susținerea cererii a atașat, în copie: certificatul de moștenitor nr. 244/2009, sentința civilă nr. 1881/28.05.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina, decizia civilă nr. 536/9.10.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1657/10.07.2012, extras din studiul privind valorile etalon minime pe piață, încheierile nr._/9.08.2013 și nr._/9.08.2013 emise de OCPI Prahova – BCF Câmpina, certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale nr._/14.07.2014, extrase de carte funciară pentru informare și actul său de identitate (f. 4-16).
La 31.07.2014 reclamanta a precizat acțiunea introductivă (f. 20), subliniind că de pe urma defunctei C. M., conform certificatului de moștenitor nr. 244/28.08.2009, au rămas: o anexă gospodărească în suprafață de 61 m.p. și o alta în suprafață de 40 m.p., situate în B., .. 54, jud. Prahova, dobândite prin construire în timpul căsătoriei cu C. G. și moștenire de la acesta conform certificatului de moștenitor nr. 41/1996 și partajului voluntar nr. 852/1996, iar ca moștenitori de pe urma acestei defuncte au rămas: C. T. și F. L., fiecare având o cota de 1/2.
A solicitat totodată ieșirea din indiviziune dintre cele două pârâte asupra terenului în suprafață de 1.600 m.p. situat în B., .. 54, jud. Prahova, bun ce a fost atribuit acestora în cote de ½ fiecare, conform partajului voluntar nr. 852/1996.
A mai menționat că de pe urma defunctului C. G., conform certificatului de moștenitor nr. 41/1996, au rămas bunuri imobile pentru care moștenitoarele, respectiv soția supraviețuitoare C. M. și cele două pârâte, au încheiat partajul voluntar nr. 852/1996 și nu solicită ieșirea din indiviziune asupra bunurilor imobile rămase de pe urma defunctului C. G.. Nu cunoaște cine deține sau administrează fiecare bun succesoral solicitat la partaj.
La această cerere a anexat, în copie: certificatul de moștenitor nr. 41/1996, actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 852/7.03.1996, plan construcții, planuri de situație și adresa nr. 261/21.07.2014 emisă în dosarul execuțional nr. 261/2013 al B. R. C. C. (f. 21- 27).
O nouă precizare a acțiunii a depus reclamanta la 7.08.2015 (f. 30), prin care a arătat că solicită ieșirea din indiviziune de pe urma defunctei C. M. cu privire la masa succesorală compusă din cele două anexe gospodărești pe care le-a indicat în precizarea depusă la 31.07.2014, precum și ieșirea din indiviziune cu privire la terenul de 1.600 m.p., față de actul de partaj voluntar încheiat între cele două pârâte și mama acestora, C. M..
Pârâta C. T. a formulat în apărare întâmpinare (f. 36-38), prin care a solicitat admiterea în parte a cererii reclamantei, fiind de acord cu ieșirea din indiviziune doar asupra anexei gospodărești pe care a moștenit-o de la mamă, respectiv cea situată în B., .. P. nr. 54, jud. Prahova, având suprafața de 40 m.p. și care a revenit în totalitate mamei potrivit partajului voluntar autentificat sub nr. 852/1996, în condițiile în care restul bunurilor sunt proprietatea privată fie a sa, fie a surorii sale, F. L., astfel încât nu pot face parte din masa de partaj.
În cuprinsul acestei cereri a subliniat că prin actul de partaj voluntar încheiat în 1996, după moartea tatălui decedat în 1995, au împărțit bunurile aflate în patrimoniul acestuia la data decesului, respectiv: terenul curți construcții și locuințele aflate pe cele două porțiuni de teren, câte o jumătate din terenul grădină în suprafață de 1.600 m.p. și câte o porțiune de 2.500 m.p. din terenul de 5.000 m.p. de la punctul „Ograda” revenind acesteia și surorii sale, iar anexa gospodărească în suprafață de 40 m.p., construită de părinți în timpul căsătoriei, revenind mamei. În 2011 a vândut surorii F. L. cota de 1/2 pe care o avea din terenul grădină de 1.600 m.p. situat în B., .. P.. Prin cererea de chemare în judecată se mai solicită partajarea unei alte anexe gospodărești, de 61 m.p., numai că aceasta, astfel cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 41/1996, nu face parte din masa de împărțit de pe urma tatălui și nici nu a făcut obiectul partajului voluntar, construcția fiind în fapt o locuință și a fost edificată de sora F. L., fiind înscrisă din eroare în certificatul de moștenitor de pe urma mamei. Solicită scoaterea din masa partajabilă a terenului de 1.600 m.p., precum și anexei gospodărești în suprafață de 61 m.p., ca nefiind bunuri de împărțit.
În drept a invocat disp. art. 205 N.C.P.C., iar la această cerere nu a anexat niciun înscris.
Pârâta F. L. a formulat întâmpinare-cerere reconvențională (f. 40-45).
Pe cale de apărare a solicitat admiterea în parte a cererii, fiind de acord cu ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile pe care le deține cu sora sa, în cote-părți.
În acest sens a menționat că potrivit actului de partaj voluntar ce constituie titlul său de proprietate și al surorii, au primit fiecare câte o porțiune de teren din terenul curte, o cotă de 1/2 din grădina aflată la aceiași adresă, .. P. nr. 54, în suprafață de 1.600 m.p. și câte 2.500 m.p. teren situat în punctul „O.”. Mama sa, C. M., a primit anexa gospodărească de la poziția 3 de pe schița de plan, respectiv cea de 41 m.p. ce fusese înscrisă în certificatul de moștenitor de pe urma defunctului ei soț, C. G.. În 2011 a cumpărat de la soră cota acesteia de teren din grădina de 1.600 m.p. situată în B., .. P., dar numai în 2012 a formalizat convenția prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1675/10.07.2012, urmând ca până la 10.08.2012 să încheie și contractul de vânzare-cumpărare. Cum promitenta vânzătoare nu și-a îndeplinit obligațiile asumate s-a adresat instanței de judecată care la 3.06.2013 s-a pronunțat prin sentința civilă nr. 1589 în sensul că e proprietara și a cotei surorii din terenul măsurat de 1.620 m.p., sentința ținând loc de act de vânzare-cumpărare. Astfel terenul de 1.620 m.p., așa cum a fost el măsurat de expertul cauzei ce a format obiectul dosarului civil nr._, nu poate face parte din masa partajabilă, fiind proprietatea sa exclusivă, parte ca moștenire de la tată, parte prin cumpărare. Se cere partajarea unei anexe gospodărești de 61 m.p. pe care împreună cu sora C. T. ar fi moștenit-o de la părinți, însă aceasta e în fapt e o locuință cu utilitățile necesare, pe care a construit-o. Singura anexă gospodărească moștenită de la mamă e cea de 40 m.p. ce a fost înscrisă în certificatul de moștenitor de pe urma tatălui și care prin partajul voluntar din 1996 a revenit mamei. Deci, singurul bun nepartajat e anexa gospodărească în suprafață de 40 m.p. construită de părinți, în timpul căsătoriei, restul bunurilor fiind bunuri proprii.
Prin cererea reconvențională aceeași pârâtă a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. T. și pârâții O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA și P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA să se constate că e proprietara imobilului construcție în suprafață de 61 m.p. situat în B., .. P. nr. 54, jud. Prahova, să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 244/28.10.2009, în care a fost înscris - ca și provenind din moștenirea mamei - imobilul dedus judecății și să se dispună rectificarea cărții funciare, în sensul scoaterii imobilului din proprietatea sa și a surorii sale și înregistrarea lui ca fiind bunul său propriu.
În argumentarea acestor solicitări a precizat că în 1973 a început construcția locuinței de 61 m.p., formată la acea dată din 2 camere, o cămară și o verandă, toate din lemn, cu acoperiș din țiglă. Casa era construită în exclusivitate din banii săi și cu ajutorul părinților. În 1985 a adăugat la cele două camere o bucătărie și o cămară din BCA, a tencuit și zugrăvit exteriorul, a schimbat acoperișul din țiglă cu unul din tablă, a tras apă din casa mare, a racordat instalația electrică și cea de gaz la casa moștenită de la părinți și reamenajată. Inclusiv în 2013 a făcut o . îmbunătățiri și reamenajări. Nimeni niciodată nu a tratat această locuință decât ca fiind a sa, doar că în mod cu totul greu de înțeles în certificatul de moștenitor de pe urma mamei în loc să apară doar casa pe care aceasta o avea în proprietate, a apărut și această casă, a sa. Nu și-a dat seama de acest aspect decât în vara anului trecut când, urmare unui dosar penal în care sora C. T. e învinuită alături de alte persoane, a fost pusă sub sechestru și această casa care îi aparține. A explicat atunci că a construit acea casă, dar i s-a comunicat că atâta vreme cât în acte figurează ca fiind bun în indiviziune cu sora sa, până la obținerea unei hotărâri judecătorești care să contrazică acele documente, ea păstrează acel statut.
În drept a invocat disp. art. art. 205 și 209 C.pr.civ., raportate la disp. art. 80 și art. 82 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009, art. 1837, art. 1847 și urm., art. 1890 din cod civil din 1864.
A anexat, în copie: procesul-verbal încheiat la 12.08.2013, sentința civilă nr. 1589/3.06.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1675/10.07.2012, notificare, încheierea de certificare nr. 7552/21.09.2012, adresa nr. 1171/P/2011 din 9.07.2013 emisă de IPJ Prahova și chitanțe (f. 47-55).
Prin încheierea camerei de consiliu din 28.11.2014 (f. 101) a fost admisă în parte cererea pârâtei-reclamantă reconvențional F. L. de ajutor public judiciar, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru și cererea de reducere a taxei judiciare de timbru și s-a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru în sumă de 1.017 lei, datorată de aceasta, pe o perioadă de 24 luni, cu începere de la 1.12.2014 până la 1.12.2016, urmând ca pârâta-reclamantă reconvențional să plătească lunar, pe perioada menționată, la Primăria orașului B. suma de 42,375 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională depusă la 15.12.2014 (f. 116-117) reclamanta a solicitat respingerea cererii reconvenționale în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.
În acest sens a arătat că nu e adevărată susținerea pârâtei privind pretinsul său drept de proprietate asupra anexei gospodărești în suprafață de 61 m.p., situată în B., .. P. nr. 54, jud. Prahova. Anexa a fost construită în exclusivitate de părinții pârâtelor în urmă cu foarte mulți ani. Construcția nu a fost edificată de pârâta F. L. care încearcă scoaterea anexei din patrimoniul defuncților și îndepărtarea cotei de 1/2 din patrimoniul pârâtei C. T. pentru a nu se putea efectua executarea silită și a-i frauda interesele. Pârâta a fost de acord cu includerea respectivei anexe în certificatul de moștenitor nr. 244/2009, pe care l-a semnat și l-a ridicat de la notariat. E cel puțin absurdă susținerea acesteia în sensul că nu înțelege cum „a apărut” aceasta construcție în certificatul de moștenitor. Notarul nu putea include o construcție în succesiune dacă nu avea declarația părților și solicitarea lor de includere a bunului respectiv în certificatul de moștenitor. Mai mult, în vara anului trecut, când pârâta F. L. pretinde că a observat aceste aspecte, avea posibilitatea de a solicita la acel moment constatarea nulității certificatului de moștenitor sau orice alte pretenții ar fi avut asupra construcției, cu atât mai mult cu cât asupra bunului s-a aplicat un sechestru penal și pârâta avea un interes major să lămurească situația construcției. Solicită respingerea cererii reconvenționale sub toate capetele de cerere, inclusiv a celei de introducere în cauza a OCPI și PARCHETULUI DE PE LÂNGA TRIBUNALUL PRAHOVA, ca persoane pentru care nu se justifică calitatea procesuală în cauză.
În drept a invocat disp. art. 205 C.pr.civ., iar la această cerere nu anexat niciun înscris.
La 23.12.2014 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâtul O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA (f. 119-121), prin care a invocat în principal, față de disp. art. 32 din Legea nr. 7/1996, rep., cu modificările și completările ulterioare, și disp. art. 908 alin. 4 Cod civil, rap. la art. 909 Cod civil, excepția lipsei calității sale procesuale pasive în ceea ce privește capătul c) din cererea reconvențională promovată de pârâta-reclamantă reconvențional F. L., prin care se solicită rectificarea cărții funciare, în sensul scoaterii imobilului din proprietatea comună și înregistrarea acestuia doar pe numele pârâtei-reclamantă reconvențional, iar în subsidiar, în cazul în care se va constata că e necesară rectificarea cărții funciare în sensul să se procedeze doar la intabularea pârâtei-reclamantă F. L., să se dispună efectuarea acestei operațiuni.
În drept a invocat disp. art. 205-208 C.pr.civ., art. 907- 915 Cod civil, art. 32 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul nr. 700/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind avizarea, recepția și înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară, iar în temeiul disp. art. 583 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La întâmpinare a anexat extras din Legea nr. 7/1996, rep. (f. 122-127).
La 19.01.2015 pârâta-reclamantă reconvențional F. L. a formulat răspuns la întâmpinarea OCPI Prahova (f. 132), prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a OCPI, considerând că are calitate procesuală pasivă atâta timp cât nu poate face rectificarea unei cărți funciare în lipsa unei hotărâri în acest sens.
Aceeași pârâtă, tot la 19.01.2015, a formulat și răspuns la întâmpinarea depusă de reclamanta V. A. (f. 133), prin care a solicitat înlăturarea susținerilor acesteia.
În cuprinsul acestei cereri a menționat că anexa pentru care a solicitat un drept propriu nu a făcut parte nici în întregime nici în vreo indiviziune din moștenirea tatălui. Mențiunea din certificatul de moștenitor de pe urma mamei potrivit căreia ambele anexe ar fi moștenite de la tată nu-și găsește acoperirea în restul documentelor, nici chiar în certificatul de moștenitor invocat de notar. La baza înscrierii anexei în litigiu în certificatul de moștenitor al mamei nu sunt declarațiile moștenitorilor, ci certificatul de moștenitor emis la decesul tatălui.
La 23.04.2015 pârâtul P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA a formulat în cauză întâmpinare (f. 162-164), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și a cererii reconvenționale, ca inadmisibile.
Astfel a arătat că pârâta C. T. este suspectă în dosarul penal nr. 1171/P/2011, instrumentat inițial de PT Prahova, în care procurorul de caz a dispus prin ordonanța din 5.07.2013 instituirea unui sechestru penal asupra ½ din bunurile înscrise în cartea funciară, bunuri aflate în proprietatea suspectei. Prin ordonanța din 1.04.2015 cauza a fost declinată în favoarea DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești, astfel încât apreciază că trebuie introdusă în cauză și această instituție. Solicitarea de respingerea atât a cererii de chemare în judecată, cât și a cererii reconvenționale e motivată de faptul că obiectul lor îl reprezintă partajarea unor bunuri aflate sub sechestru penal. Conform ordonanței din 5.07.2013 dispusă de PT Prahova în dosarul nr. 1171/P/2011 imobilele a căror partajare se solicită sunt înscrise în cartea funciară ca fiind aflate sub sechestru penal în ceea ce privește cota parte a pârâtei C. T.. Reclamanta a pornit un demers lipsit de finalitate juridică la acest moment deoarece chiar dacă instanța ar admite acțiunea și ar partaja masa succesorală, nu va putea demara executarea silită pe cota-parte a pârâtei C. T. decât după finalizarea definitivă a cauzei penale. Instanțele de judecată în mod constant admit contestații la executare formulate de unitățile de parchet în cazuri similare, fapta de sustragere de sub sechestru fiind definită ca infracțiune în art. 261 din Codul penal. Sechestru asigurător nu a fost ridicat pe calea prevăzută de art. 250 N.C.P.P. până în prezent. Măsura asigurătorie - cum e cazul sechestrului asigurător – constă în indisponibilizarea bunului și împiedică încheierea oricărui act juridic civil având ca obiect înstrăinarea acestuia (prin orice mijloc), efectul de indisponibilizare răsfrângându-se asupra întregii situații (realității juridice) a bunului, inclusiv asupra oricărei sarcini a terților cu privire la acesta. În sens juridic, despre un lucru sau un drept indisponibil se înțelege de care nu se poate dispune. Interesul ocrotit de sechestrul asigurător penal e unul general, al societății, spre deosebire de sarcinile civile (ipotecă, gaj) care sunt instituite convențional, pentru protejarea unui singur creditor în raport de actele debitorului care îi pot vătăma interesele. Singura cale legală de urmat pentru înlăturarea sechestrului asigurător e cea prevăzută de art. 250 N.C.P.P.. Numai în acel cadru se puteau expune în mod valabil argumentele pentru care se consideră necesară ridicarea sechestrului. Numai în ipoteza ridicării definitive a măsurii asigurătorii se poate trece la acte de dispoziție și executare asupra bunului. Pentru aceste rațiuni faptice și juridice/legale, până la soluționarea definitivă a procesului penal sau până la ridicarea măsurii sechestrului, trecerea bunului în patrimoniul altei persoane decât cea înscrisă în cartea funciară nu poate fi admisă. Admiterea cererilor reclamantei sau admiterea cererii reconvenționale ar conduce la o modificare de către o instanță civilă a premiselor și dispozițiilor din cauza penală, fapt inadmisibil.
La întâmpinare acest pârât a anexat, în copii certificate pentru conformitate cu originalul: extrase CF, ordonanța de declinare a competenței din 1.04.2015 emisă în dosarul penal nr. 1171/P/2011, ordonanța din 5.07.2013 de instituire sechestru penal emisă în același dosar penal, procesul-verbal din 12.08.2013, încheierea nr._/25.07.2013 emisă de OCPI Prahova – BCPI Câmpina și copie carte funciară nr._ și nr._ (f. 165-183).
Prin nota precizatoare depusă la 21.05.2015 (f. 190) pârâtul P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA a indicat temeiul de drept pentru solicitarea sa de introducere în cauză a DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești, respectiv art. 78 alin. 2 N.C.P.C.
În ședința publică din 17.09.2015 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii precizată și a cererii reconvenționale și a pus în discuție această excepție, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Prahova, invocată de reclamantă și pentru punctul 3 de pârâtul OCPI Prahova, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, invocată de reclamantă, cât și ordinea de soluționare a acestora.
La același termen de judecată s-a luat act că reclamanta nu insistă în soluționarea excepției inadmisibilității cererii reconvenționale.
Analizând – conform art. 248 alin. 1 N.C.P.C. - actele și lucrările dosarului, prin prisma excepțiilor referitoare la lipsa calității procesuale pasive a pârâților OCPI Prahova și P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA – pe care le apreciază ca prioritare în soluționare față de excepția inadmisibilității acțiunii precizate și excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, instanța reține următoarele:
În prezenta cauză cele două excepții ale lipsei calității procesuale pasive a pârâților OCPI Prahova și P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA vizează soluționarea cererii reconvenționale formulată de pârâta-reclamantă reconvențional F. L. prin care a solicitat – în contradictoriu cu sora sa, C. T., precum și cu pârâții OCPI Prahova și P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA - să se constate că e proprietara imobilului construcție în suprafață de 61 m.p. situat în B., .. P. nr. 54, jud. Prahova, să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 244/28.10.2009, în care a fost înscris - ca și provenind din moștenirea mamei - imobilul dedus judecății și să se dispună rectificarea cărții funciare, în sensul scoaterii imobilului din proprietatea sa și a surorii sale și înregistrarea lui ca fiind bunul său propriu.
Se reține totodată că pârâta-reclamantă reconvențional a subliniat că a chemat în judecată pârâtul OCPI Prahova doar referitor la punctul 3 al cererii reconvenționale, prin care a solicitat rectificarea cărții funciare.
Conform art. 36 N.C.P.C., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta e dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Calitatea procesuală e determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic civil concret dedus judecății și presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă.
Față de cele ce preced și având în vedere pe de o parte dispozițiile art. 32 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, potrivit cărora soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și în prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial, iar pe de altă parte, cele ale art. 908 alin. 4 N.C.C, potrivit căruia, acțiunea în rectificare poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiată pe disp. alin. 1 pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare, se constată că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA, invocată de acesta și de reclamantă, e întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecința respingerii petitului 3 din cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Deși pârâta-reclamantă reconvențional F. L. a susținut că pârâtul O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA are calitate procesuală pasivă întrucât rectificarea unei cărți funciare nu se poate face în lipsa unei hotărâri judecătorești, se apreciază ca nefondată această apărare, atâta timp cât în mod expres în articolul 908 alin. 4 N.C.C. au fost indicate persoanele care au calitate procesuală pasivă în acțiunile în rectificare, printre acestea neregăsindu-se O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ.
Nici pârâtul P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA nu are calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Astfel, instanța reține că acest pârât – referitor la primele două petite ale cererii reconvenționale - nu are calitatea de moștenitor al defunctei C. M., de pe urma căreia a fost emis certificatul de moștenitor nr. 244/28.10.2009 (f. 4), în care la masa succesorală a fost inclusă și anexa gospodărească în suprafață de 61 m.p. situată în orașul B.. .. 54, jud. Prahova, iar în ceea ce privește al treilea capăt de cerere din cererea reconvențională – nu e unul dintre persoanele expres prevăzute la art. 908 alin. 4 N.C.C.
Instituirea unui sechestrul penal prin ordonanța din 5.07.2013 emisă în dosarul penal nr. 1171/P/2011 aflat la acel moment în soluționare la P. de pe lângă Tribunalul Prahova și asupra cotei de ½ din imobilul construcții anexă în suprafață de 61 m.p. situat în orașul B., .. 54, jud. Prahova - imobil ce formează obiectul solicitărilor din cererea reconvențională – nu îi conferă pârâtului P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA calitate procesuală pasivă în prezenta cauză civilă, neexistând identitate între persoana sa și cel obligat în raportul juridic civil dedus judecății.
Pentru considerentele ce preced, față de disp. art. 36 N.C.P.C., constată că pârâta-reclamantă reconvențional F. L. nu a justificat în cauză calitatea procesuală pasivă a pârâtului P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, considerent față de care apreciază întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, invocată de reclamantă, urmând a fi admisă, cu consecința respingerii cererii reconvenționale formulată în contradictoriu cu pârâtul P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Atâta timp cât s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA nu se mai impune analizarea cererii acestuia de introducere în cauză a DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești.
În legătură cu excepția inadmisibilității acțiunii precizate și excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocate din oficiu, instanța reține următoarele:
În prezenta cauză, după admiterea celor două excepții ale lipsei calității procesuale pasive a pârâților O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA și P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, instanța a rămas investită cu soluționarea acțiunii astfel cum a fost precizată formulată de reclamanta V. A. în contradictoriu cu pârâtele C. T. și F. L., prin care solicită ieșirea din indiviziune de pe urma defunctei C. M., cu privire la două anexe în suprafață de 61 m.p., respectiv de 40 m.p. situate în orașul B., .. 54, jud. Prahova, precum și ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 1.600 m.p. situat în locația mai sus indicată, cât și cu cererea reconvențională formulată în contradictoriu cu pârâta C. T. și - potrivit disp. art. 209 alin. 1 și 2 N.C.P.C. – și cu reclamanta V. A., prin care pârâta-reclamantă reconvențional F. L. solicită să se constate că e proprietara imobilului construcție în suprafață de 61 m.p. situat în B., .. P. nr. 54, jud. Prahova, să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 244/28.10.2009, în care a fost înscris - ca și provenind din moștenirea mamei - imobilul dedus judecății și să se dispună rectificarea cărții funciare, în sensul scoaterii imobilului din proprietatea sa și a surorii sale și înregistrarea lui ca fiind bunul său propriu.
Prin ordonanța din 5.07.2013 emisă în dosarul penal nr. 1171/P/2011, aflat la acel moment la P. de pe lângă Tribunalul Prahova (f. 168-170) s-a dispus – în temeiul art. 163-167 C.pr.pen. - instituirea sechestrului penal asupra cotei de ½ din imobilul compus din teren intravilan categoria de folosință livadă, în suprafață totală de 1.598 m.p. situat în B. de Jos, .. 54, jud. Prahova, intabulat în Cartea Funciară nr._, precum și asupra cotei de ½ din imobilele construcții anexă, în suprafață de 61 m.p. și respectiv 40 m.p. situate în B. de Jos, .. 54, jud. Prahova, intabulate în Cartea Funciară nr._.
Măsura asigurătorie a fost comunicată și pârâtei F. L., coproprietarul imobilelor – astfel cum rezultă din chiar ordonanța amintită.
Prin procesul-verbal încheiat la 12.08.2013 (f. 171-172) s-a indisponibilizat și declarat ca sechestrată cota de ½ din imobilul compus din teren intravilan categoria de folosință livadă în suprafață totală de 1.598 m.p. aparținând învinuitei (pârâtei C. T.) și a cotei de ½ din imobilele construcții anexă, în suprafață de 61 m.p. și respectiv 40 m.p., situate în B., .. 54.
Sechestrul penal s-a notat în cartea funciară nr._, respectiv nr._ a orașului B., astfel cum reiese din înscrisurile de la filele 173-183.
Prin ordonanța din 1.04.2015 (f. 166-167) s-a declinat competența de soluționare a cauzei penale nr. 1171/P/2011 – în care s-a aplicat sechestrul penal – în favoarea DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești, iar din actele dosarului nu rezultă că această cauză penală s-a soluționat definitiv.
Față de cele ce preced instanța constată că cererile cu care a rămas investită în prezenta cauză vizează pretențiile reclamantei și ale pârâtei-reclamantă reconvențional cu privire la bunuri imobile ce au cota de ½ indisponibilizată și declarată sechestrată prin instituirea unui sechestru penal în dosarul nr. 1171/P/2011.
Din dispozițiile art. 163 - 167 din vechiul cod de procedură penală – avute în vedere la emiterea ordonanței din 5.07.2013, mai sus indicată, – ce reglementează condițiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, reiese că acestea constituie măsuri procesuale cu caracter real ce au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ce aparțin învinuitului sau inculpatului și părții responsabile civilmente, asupra cărora au fost instituite, în vederea acoperirii despăgubirilor civile și a executării pedepsei amenzii. Totodată acestea împiedică încheierea oricărui act juridic civil având drept scop scoaterea bunurilor din patrimoniul suspecților, inculpaților sau părții responsabile civilmente, inclusiv executarea silită, efectul de indisponibilizare răsfrângându-se asupra întregii situații (realități) juridice a bunurilor, inclusiv asupra oricărei garanții reale constituite în favoarea terților.
Conform art. 163 alin. 1 din vechiul cod de procedură penală, măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii, și cum această normă nu distinge, reiese că indisponibilizarea generată de instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun vizează atât efectele actelor civile anterioare, cât și pe cele ale actelor ulterioare aplicării măsurii respective.
Prin înscrierea unui sechestru asigurător penal în cartea funciară efectul de indisponibilizare devine opozabil erga omnes.
Efectul de indisponibilizare nu vizează numai actele de dispoziție care au fost sau care ar putea fi încheiate de proprietar, ci întreaga situație (realitate) juridică a bunului, inclusiv orice drepturi ale terților născute anterior cu privire la acesta, ceea ce duce la imposibilitatea inițierii și desfășurării oricărei alte proceduri judiciare cu privire la bunul respectiv, atâta timp cât sechestrul asigurător penal subzistă.
De altfel, interesul ocrotit prin instituirea sechestrului penal e unul general, iar sechestrul asigurător nu are natura juridică a unei garanții reale, ci a unui act procesual penal de indisponibilizare a bunului, pentru ca acesta să nu poată face obiectul niciunei înstrăinări până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive, de condamnare sau de achitare, după caz.
Indisponibilizarea generată de instituirea măsurilor asigurătorii paralizează/împiedică în mod legal și imperativ orice demersuri procedurale și/sau procesuale care ar afecta obiectul material și/sau juridic al acestora și care ar sustrage bunurile sechestrate de la afectațiunea specială la care au fost supuse prin acte/măsuri procesuale dispuse de organele penale competente.
Sechestrul asigurător penal poate fi contestat de învinuit, inculpat, partea responsabilă civilmente, precum și de orice persoană interesată exclusiv pe calea procedurală prevăzută de art. 168 din vechiul cod de procedură penală, în noul cod de procedură această posibilitate fiind prevăzută la art. 250, iar până când nu e ridicat de organul judiciar penal competent sechestrul penal, nu poate fi inițiată nicio altă procedură judiciară cu privire la bunul respectiv, întrucât acesta ar fi scos de sub efectul de indisponibilizare pe o cale neprevăzută de lege.
Prin decizia nr. LXXI/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, a stabilit că are competența de a soluționa plângerea formulată în temeiul art. 168 din Codul de procedură penală procurorul în cursul urmăririi penale și, respectiv, instanța de judecată în cursul judecății.
Din cuprinsul disp. art. 168 alin. 3 din vechiul cod de procedură penală rezultă că după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație, potrivit legii civile.
Față de cele ce preced se constată că în cadrul unui proces civil, atâta timp cât nu a fost soluționat definitiv procesul penal - ca în cazul de față - nu se poate pune în discuție nicio pretenție cu privire la un bun asupra căruia a fost instituit un sechestru penal, fiind inadmisibilă inițierea și desfășurarea oricărei alte proceduri judiciare cu privire la bunul respectiv, atâta timp cât sechestrul penal subzistă.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța apreciază ca întemeiate excepția inadmisibilității acțiunii precizată și a inadmisibilității cererii reconvenționale, invocate din oficiu, urmând a le admite, cu consecința respingerii ca inadmisibilă a acțiunii precizată, precum și a cererii reconvenționale formulată în contradictoriu cu reclamanta și cu pârâta C. T..
În temeiul art. 453 N.C.P.C., urmează a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Văzând și disp. art. 466 N.C.P.C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. DE C. ȘI PUBLICTATE IMOBILIARĂ PRAHOVA, invocată de acesta și de reclamantă.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, invocată de reclamantă.
Admite excepția inadmisibilității acțiunii precizate și excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocată din oficiu.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea precizată formulată de reclamanta V. A., CNP_, cu domiciliul ales la C. A. V. C. cu sediul în orașul B., .. 136, jud. Prahova, împotriva pârâtelor C. T., CNP_, cu domiciliul ales în București, .. 10, ., ., sector 3 (la fam. Flăminzeanu I.), și F. L., CNP_, cu domiciliul ales la C. A. S. B. din orașul B., ., jud. Prahova.
Respinge petitul 3 din cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional F. L. în contradictoriu cu pârâtul O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA, cu sediul în mun. Ploiești, Șoseaua Vestului nr. 14, jud. Prahova, ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional F. L. în contradictoriu cu pârâtul P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA, cu sediul în mun. Ploiești, ., jud. Prahova, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional F. L. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențional V. A. și pârâta C. T..
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel care se depune la prezenta instanță, în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. S. M. L.
Red. ES/ES
7 ex./23.10.2015
5 comunicări/…………………
RECLAMANT |
1. V. A. la C. DE A. V. C. - B., 23 AUGUST, nr. 136, J. PRAHOVA |
PÂRÂT |
2. C. T. - B., C. P., nr. 54, J. PRAHOVA |
3. F. L. - B., C. P., nr. 54, J. PRAHOVA |
4. O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA - Ploiești, .-16, J. PRAHOVA |
5. P. DE PE L. TRIBUNALUL PRAHOVA - Ploiești, Bunavestire, nr. 1.A, J. PRAHOVA |
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
