Pretenţii. Sentința nr. 833/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 833/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 2037/204/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova,cod_
tel_; tel/fax_
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.833
Ședința publică de la 02 martie 2015.
Completul compus din:
PREȘEDINTE - D. E.
GREFIER- I. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții formulată de reclamanții Z. T., Z. I. împotriva pârâtei . contradictoriu cu chemații în garanție: M. FINANȚELOR PUBLICE ,AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE (A.N.R.M.)BUCUREȘTI, .- P. PRIMAR și intervenienții M. FINANȚELOR PUBLICE AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTU RESURSE MINERALE.
Acțiunea a fost legal timbrată de reclamanți cu taxa judiciară de timbru în sumă de 200 lei conform chitanței de la fila 7 dosar și timbre judiciare în sumă de 0,6 lei, cu taxa judiciară de timbru în sumă de 620 lei conform chitanței de la fila 31 dosar; prin Încheierea Camerei de Consiliu din 10.02.2015 reclamanții prin procurator au fost scutiți de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 4948,61 lei urmare admiterii cererii formulată privind acordarea ajutorului public judiciar f. 885-886 dosar;cererea reconvențională formulată de pârâta S.C. C. S.A a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 19 lei conform chitanței de la fila 73 dosar și timbru judiciar în sumă de 0,5 lei, cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 19 conform chitanței de la fila 81 dosar și timbru judiciar în sumă de 0,5 lei, cererea de chemare în garanție formulată de S.C. C. SA a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 19 lei conform chitanței depusă la fila 86 dosar și timbru judiciar în sumă de 0,5 lei, cererea formulată de pârâta S.C. C. SA privind arătarea titularului dreptului a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 19 lei conform chitanței de la fila 134 dosar și timbru judiciar în sumă de 0,5 lei .
Prezența și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 23.02.2015, parte integrantă din prezenta hotărâre pentru când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru astăzi 02.03.2015.
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei civile de față;
P. cererea înregistrată la această instanță sub nr._ , reclamanții Z. T. și Z. I. au chemat în judecată pe pârâta . reprezentanții săi legali pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată aceasta la contravaloarea lipsei de folosință a terenului proprietatea ei în suprafață de 2696 mp situat în . și traversat de conductele de transport țiței și gazolină Moreni- Ploiești, începând cu data de 17.07.2008 până la momentul cererii de chemare în judecată conform disp.art.480 și 481 CC, obligarea pârâtei la plata unei rente anuale ca urmare a exercitării de către aceasta a dreptului de servitute asupra terenului până la încetarea operațiunilor petroliere exercitate prin utilizarea conductelor și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale la despăgubiri acordate de la data introducerii acțiunii până la momentul plății efective .
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că la data de 18.02.2007 au cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare nr.369/2007 un teren în suprafață de 2696 mp situat în . cu intenția de a construi o casă de locuit obținând de la Primăria comunei Certificat de urbanism și Autorizație de construire nr.26 în baza căreia au procedat la edificarea fundației construcției .
Au mai arătat reclamanții, că în cursul anului 2010 în urma unui control de rutină efectuat de lucrători ai pârâtei ., s-a constatat că fundația construcției este amplasată în zona de protecție și siguranță a conductelor de transport țiței și gazolină Moreni - Ploiești, ocazie cu care li s-a adus la cunoștință interdicția legală de a executa construcții în zona de protecție și siguranță a conductelor aparținând sistemului național de transport țiței dar și somație de a desființa construcția deja edificată.
In continuare, reclamanții au arătat ca urmare a acestei situații a încercat soluționarea pe cale amiabilă a incidentului dar s-au lovit de refuzul pârâtei.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.480, 481 CC.
In dovedirea acțiunii reclamanții au depus în copie la dosar Adrese Contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr.369/2007, Autorizație de construire nr.26/2008, Certificat de urbanism nr.38/2008 .
Pârâta . prin reprezentanții săi legali, a formulat Întâmpinare în cauză, prin care au solicitat ca reclamanții să-și precizeze primul capăt al cererii de chemare în judecată, să-și precizeze cuantumul prejudiciului și temeiul de drept, precum și cuantumul rentei anuale și temeiul de drept.
A arătat pârâta că terenul proprietatea pârâților este subtraversat de 2 conducte magistrale, una de transport gazolină și cealaltă de transport țiței Moreni Ploiești care potrivit Legii 238/2004 - Legea petrolului fac parte din proprietatea publică a statului, ea pârâta fiind doar concesionarul sistemului național de transport.
A mai arătat pârâta, că în conformitate cu dispozițiile legale, zonele de protecție și de siguranță sunt suprafețe de teren situate de o parte și alta a conductei de transport petrolier, în interiorul cărora este interzis a construi, iar servitutea legală instituită de art. 25 din Legea petrolului are caracter gratuit, public, continuu și este stipulată în favoarea statului, terenul reclamanților fiind subtraversat de conductele magistrale la momentul dobândirii lui.
In continuare, pârâta prin întâmpinare a prezentat și analizat în detaliu dispozițiile legale din Legea 238/2004.
In drept, au fost invocate dispozițiile Legii 238/2004, Ordinul 196/2006 al Agenției Naționale Resurse Minerale, Ordinul nr.47/_ al M.E.C., Legea 50/1991, art.115 C..
Au fost depuse în copie la dosar Adrese, Planșe foto, Acord Petrolier de concesiune a activității de operare a sistemului național de transport al țițeiul, gazolinei, condensatului și etanului.
Pârâta a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat să fie obligați reclamanții pârâți să desființeze în totalitate construcția existentă amplasată pe conductele de transport gazolină, să se instituie o servitute în favoarea ei a pârâtei asupra terenului proprietatea reclamanților, constând în dreptul de folosință asupra unei suprafețe de 2,4 m lățime plasată de-a lungul conductelor ce subtraversează terenul reclamanților și să se stabilească renta anuală prevăzută de lege în schimbul servituții legale.
Au arătat pârâții reclamanți, că față de conținutul actelor normative respectiv Legea Petrolului și Ordinul ANRM 196/ 2006 încă din anul 2003 prin Adresa nr._/2002 a înaintat Primăriei Comunei Filipeștii de Târg ca răspuns la adresa acesteia nr.4853/2002, Anexa PUG-ului comunei, indicând pe acesta traseele conductelor de transport țiței și gazolină, iar ulterior prin Adresele nr.3107/2007 respectiv 1756/2008 a reînștiințat Primăria cu privire la existența pe teritoriul comunei a conductelor de transport țiței, cu atenționarea de a nu elibera autorizații de construire în vecinătatea obiectivelor din sectorul petrol gaze .
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție (f.82) a M.F. Publice și a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (A.N.R.P ) pentru ca în cazul în care va cădea în pretenții cu privire la solicitările reclamanților chematele în garanție să o despăgubească cu sumele la care vor fi obligate.
A arătat pârâta că, conductele care subtraversează terenul proprietatea reclamanților aparțin sistemului național de transport al petrolului ca fiind concesionară din anul 2002, iar zonele de protecție și siguranță sunt drepturi accesorii ale dreptului de proprietate ale statului asupra conductelor, iar în cazul în care se va aprecia că ea datorează o contraprestație pentru servitute, este normal ca statul în calitate de titular al dreptului de servitute să o despăgubească .
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Comunei Filipeștii de Târg prin Primar, pentru ca în cazul în care ea va cădea în pretenții cu privire la solicitarea reclamanților din al doilea capăt de cerere să fie despăgubită de către chemata în garanție, căreia încă din anul 2003 prin Adresa nr._/2002 i-a înaintat anexa PUG-ului comunei, indicând pe acesta traseele conductelor de transport țiței și gazolină cu atenționarea importantă de a nu elibera Autorizație de construire fără avizul favorabil al ei al pârâtei, lucru de care nu a ținut cont.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.60-63 C..
Pârâta a formulat cerere de arătare a titularului dreptului prin care au indicat ca titular al dreptului real asupra conductelor de transport gazolină și țiței Moreni-Ploiești Statul Român prin M. Finanțelor Publice și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M) .
A arătat pârâta, că ea nu este proprietarul conductelor petroliere ci doar concesionarul sistemului național de transport, conductele fiind cuprinse în inventarul domeniului public atât la M. Finanțelor Publice și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M) .
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.64-66 C..
Reclamanții au depus la dosar Răspuns la Întâmpinare și Întâmpinare la Cererea reconvențională prin care au arătat că cuantumul provizoriu al pretențiilor lor în ceea ce privește primul capăt de cerere, este de 4500 lei contravaloarea provizorie a prejudiciului cauzat lor este de 4500 lei iar temeiul de drept art. 1073-1074 CC, iar temeiul de drept al celui de al treilea capăt de cerere este Legea 238/2004.
Au arătat reclamanții, că pârâta nu manifestă nici un fel de respect pentru ceea ce înseamnă dreptul de proprietate privată asupra terenurilor în condițiile în care ei recunosc prioritatea unei servituți asupra terenului, motiv pentru care sunt de acord cu admiterea în parte a Cererii reconvenționale în ceea ce privește instituirea unei servituți și stabilirea unei rente anuale, dar solicită respingerea primului capăt de cerere privind obligarea la demolarea construcției edificate pe terenul proprietatea lor .
La termenul din 24 iunie 2011 au fost introduse în cauză în calitate de chemate în garanție M. FINANȚELOR PUBLICE, AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE (A.N.R.M.)BUCUREȘTI, .- P. PRIMAR și în calitate de intervenienți M. FINANȚELOR PUBLICE și AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTU RESURSE MINERALE.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova în baza Mandatului nr._/2011 a formulat Întâmpinare în cauză la Cererea de chemare în garanție prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin M. FINANȚELOR PUBLICE motivat de faptul că nu se află în situația prev. de art. 12 al.4 din legea 213/1998, litigiu referitor la dreptul de proprietate rezultând că această calitate o are numai pârâta ..
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE (A.N.R.M.)BUCUREȘTI, a formulat Întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și neîndeplinirea condițiilor de chemare a sa în garanție.
In ceea ce privește excepția invocată a arătat chemata în garanție, că atribuțiile sale sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr.1419/2009 și Legea Petrolului 238/2004, iar exercitarea dreptului de servitute se face contra plății unei rente anuale către proprietarii terenurilor, practica judiciară în materie fiind aceea că Agenția Națională pentru Resurse Minerale nu are legitimare procesuală pasivă impusă pentru participarea in litigii privind problematica terenurilor necesară executării operațiunilor petroliere concesionate diferitelor persoane juridice române sau străine .
S-a arătat în continuare, că prezentul litigiu fiind civil cu privire la dreptul de concesiune calitatea procesuală pasivă aparține societății pârâte, iar în ceea ce privește chemarea sa în garanție AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE a arătat că reprezentantul statului și implicit calitatea procesuală o are M. FINANȚELOR PUBLICE și nu ea .
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE a formulat Întâmpinare la cererea de arătare a titularului dreptului prin care a arătat că între ea și pârâtă s-a încheiat Acordul Petrolier de Concesiune a activității de exploatare a sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei și etanului, iar conform disp.art.12 al.4 din Legea 213 /1998, titularul dreptului de administrare răspunde în condițiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligații.
Pârâta . reprezentanții săi legali a formulat Precizări prin care a arătat că își menține cererile formulate, apreciind că ambele părți respectiv M. FINANȚELOR PUBLICE și NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE pot avea împreună atât calitatea de chemate în garanție cât și de titular al dreptului conform dispozițiilor legale din Legea 238/2004 respectiv 213/1998 pe care pârâta le-a analizat pe larg.
Pârâta a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de chemata în garanție . prin Primar, întrucât unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate deplină și patrimoniu propriu.
La termenul din 31 octombrie 2011 instanța a apreciat că cele 3 excepții invocate de cele 3 părți privind lipsa calității lor procesuale pasive țin de fondul pricinii astfel încât se va pronunța odată cu fondul cauzei.
Au fost solicitate și admise probe pentru reclamanți cu înscrisuri, interogatoriu, testimonială, expertize tehnice construcții și topo pentru pârâtă probe cu înscrisuri, interogatoriu, testimonială, expertize tehnice construcții topo și agricolă iar chematei în garanție Primăria comunei Filipeștii de Târg probe cu înscrisuri.
Pârâta a depus la dosar în copie Raportul Agenției Domeniului Statului privitor la calcul rentei.
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE în calitate de chemat în garanție a depus la dosar Note de ședință prin care a arătat că prezentul litigiu fiind unul cu privire la dreptul de proprietate, reprezentantul statului și implicit calitatea procesuală pasivă o are M. Finanțelor Publice.
Primăria Comunei Filipeștii de Târg a depus la dosar un set de înscrisuri în copie .
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele .
P. contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr.369/2007 (f.17 ) reclamanții au dobândit un teren în suprafață de 2696 mp din care 880 mp situat în intravilan iar suprafața de 1816 mp situată în extravilanul comunei Filipeștii de Târg jud. Prahova.
După achiziționarea terenului, reclamanții au început demersurile pentru a obține autorizație de construire a unei locuințe, sens în care la data de 21.04.2008 au obținut certificatul de urbanism nr.38 (f.16) iar la data de 14.07.2008 au obținut autorizația de construire nr.26 (f.13) pentru executarea lucrărilor de construire locuință, spațiu parcare, alei împrejmuire, durata de valabilitate a autorizației fiind de 36 de luni.
După obținerea autorizației de construire, reclamanții au început edificarea construcției, au turnat fundația, iar în anul 2010 în urma controlului efectuat de societatea pârâtă . conductele de transport țiței și gazolină dintre Moreni și Ploiești, li s-a adus la cunoștință faptul că respectivele conducte traversează terenul proprietatea lor și mai mult decât atât subtraversează construcția începută și aflată chiar în zona acestora.
D. urmare, pârâta a somat și interzis reclamanților continuarea edificării construcției începute .
P. prezenta acțiune cu mai multe capete de cerere, reclamanții au solicitat ca pârâta să-i despăgubească pentru pagubele pe care le-au suferit fără culpa lor, terenul fiind achiziționat în vederea edificării unei locuințe, lucru pe care însă nu-l mai pot face .
Pârâta . formulat cerere de chemare în garanție și separat de arătare a titularului dreptului a Statului prin M. de Finanțe Publice și a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și totodată a formulat cerere de chemare în garanție a Comunei Filipești de Târg prin Primar.
La rândul lor Statul prin M. de Finanțe Publice și Agenția Națională pentru Resurse Minerale și . prin Primar au invocat lipsa calității lor procesuale pasive în cererile formulate de pârâtă.
Analizând prioritar, excepțiile invocate de cele 3 pârâte, excepții asupra cărora instanța a stabilit în ședința publică din 31 oct.2011 (f.197) că se va pronunța odată cu fondul pentru a nu antama fondul și a crea aparența de pronunțare anticipată se rețin următoarele:
Pârâta . calitatea de concesionar al conductelor ce subtraversează terenul proprietatea reclamanților, potrivit Acordului petrolier de concesiune a activității de operare a sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului, inclusiv conductelor magistrale și a instalațiilor, echipamentelor și dotărilor anexe aferente sistemului (f.126) încheiat intre ea și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, agenție care reprezintă interesele STATULUI în domeniul petrolier conform Legii petrolului nr.134/1995.
Față de prevederile legii petrolului, în sensul că STATUL este reprezentat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale după cum s-a arătat și în paragraful anterior și având în vedere și disp.art.12 al.5 din legea nr.-213 din 17.11.1998 în sensul că STATUL reprezentat de M. de Finanțe Publice are calitate în litigiile privitoare la dreptul de administrare, aspect ce nu face obiectul prezentei cauze, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a STATULUI prin M. de Finanțe Publice în cererile de chemare în garanție respectiv de arătare a titularului dreptului formulate de pârâtă și va respinge respectivele cereri ca formulate împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.
In ceea ce privește Agenția Națională pentru Resurse Minerale, instanța reține că chiar dacă reprezintă STATUL conform Legii Petrolului atribuțiile acesteia sunt clar prevăzute în art.2 din HG nr.1419/2009, atribuții care în nici un caz nu au legătură cu obiectul pricinii de față și care antamează drepturile și obligațiile concesionarului și nu ale concedentului.
Mai mult decât atât, în sprijinul acestei concluzii sunt și disp. art. 3 din Ordinul 47/21 iulie 2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcțiilor amplasate în vecinătatea obiectivului/sistemului din sectorul petrol și gaze naturale, unde se reglementează obligațiile operatorilor din sectorul petrol gaze printre care și societatea pârâtă . și disp. art.6 din Legea 238/2004 a petrolului care reglementează obligațiile titularilor de acorduri – în speță pârâta - respectiv de negociere, plată etc. a servituții legale .
Rezultă indubitabil, dealtfel într-o logică juridică evidentă, că parte a raportului juridic dedus judecății, nu poate fi decât concesionarul în speță pârâta, ce beneficiază de drepturi și evident corelativ are și obligații .
Pentru toate aceste aspecte, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive în cele 2 cereri de chemare în garanție și arătare a titularului dreptului a Agenției Națională pentru Resurse Minerale și va respinge cele 2 cereri ca formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă..
In ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Primăriei . prin Primar și a excepției invocată de aceasta privind lipsa calității sale procesuale pasive, întrucât Autorizațiile se emit de Primar, situația în raport de actele din dosar și dispozițiile legale incidente în cauză se prezintă după cum urmează:
Conform disp.art.4 din legea 50/1991 rep. autorizațiile de construire se emit de Președintele Consiliul Județean, de Primarul general al mun. București de Primarii municipiilor, Sectoarele mun. București, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor iar potrivit art.6 Certificatul de urbanism se emite de aceleași autorități .
Este adevărat, că Primarul emite cele 2 documente, respectiv Autorizația de construire și Certificatul de Urbanism, dar este vorba de emiterea actului ca document final și nicidecum de efectuare a întregii proceduri de autorizare a executării lucrărilor de construcții, care conform art.2 din Norma (A) /12.10.2009 reprezintă exercitarea autorității de către Administrația locală (după caz ) cu privire la punerea în aplicare a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobate potrivit legii.
De asemenea, conform al.3 al aceluiași articol procedura de autorizare care începe odată cu depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism, cu menționarea în mod expres a scopului solicitării actului, prin care solicitantul își arată intenția de a obține ca act final, autorizația de construire, constituire ansamblul operațiunilor la nivelul administrației publice locale care au ca finalitate autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Rezultă astfel fără echivoc, calitatea procesuală pasivă a unității administrativ teritorială prin Primar, aspect față de care excepția invocată de aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
In ceea ce privește fondul pricinii, instanța reține că astfel cum s-a arătat și în paragrafele anterioare, reclamanții au obținut certificat de urbanism și autorizație de construire fără a li se aduce la cunoștință impedimentele privind construirea pe teren a unui imobil în condițiile în care prin Adresa nr._ din 16.01.2002 (f.300) societatea pârâtă atenționează Primăria Comunei Filipeștii de Târg asupra faptului că pe teritoriul ei dețin conducte îngropate pentru transportul produselor petroliere și totodată solicită a nu se elibera autorizație de construire decât după ce obțin avizul pârâtei.
Primăria Comunei Filipeștii de Târg, fără să țină cont de această atenționare a eliberat atât Certificatul de urbanism cât și Autorizația de construire, fără a solicita avizul pârâtei, în condițiile în care dacă ar fi fost diligentă ar fi solicitat aviz, chiar dacă ar fi existat o foarte mică suspiciune privind traseul conductelor pe terenul reclamanților.
Trebuie menționat și faptul, că chemata în garanție nu a respectat dispozițiilor cu caracter imperativ ale art.6 din Legea 50/1991 rep. privind atribuțiile sale la eliberarea certificatului de urbanism, de informare a solicitantului privind regimul juridic al terenurilor și construcțiilor existente în conformitate cu planul de urbanism și ale reglementărilor etc. și nici disp. Ordinului nr.47 /21.03.2003, art. 11 care prevăd obligațiile ce-i incumbă în cazul în care în perimetrul său există operatori de transport țiței, gazolină, etan etc.
Este indubitabil faptul, că reclamanții fără a avea vreo culpă au suferit un prejudiciu prin începerea lucrărilor de edificare a construcției și prin turnarea fundației în cuantum de 26.959 lei conform expertizei D. I. (f.801).
In expertiza tehnică topo efectuată în cauză, expertul P. M. a stabilit cu certitudine faptul că, conductele petroliere concesionate de pârâtă . terenul proprietatea reclamanților (pe diagonală construcției începută) stabilind totodată expertul că zona de siguranță este în suprafață de 979 mp în care intră și zona de protecție din care 825 mp intravilan și 154 mp în extravilan.
In ceea ce privește solicitările reclamanților de a se acorda lipsa de folosință a terenului din anul 2008 când au obținut Autorizație de construire până în anul 2011 la data promovării acțiunii, instanța o va admite în parte motivat de faptul că în perioada 2008-2010 reclamanții puteau folosi terenul conform oricărei destinații doreau, întrucât nu aveau cunoștință de existența conductelor ce le subtraversa terenul.
Mai mult decât atât, este evident faptul că nu întreaga suprafață dobândită de ei are destinație curți construcții mai ales că o porțiune de teren se află situată în extravilan.
De asemenea, conform propriilor susțineri din acțiune au sistat lucrările înainte de a fi atenționați de societatea pârâtă din lipsa fondurilor, astfel încât nu se poate concluziona că nu au putut folosi terenul ca arabil, fâneață, etc. chiar dacă numai în zona de protecție sau siguranță a conductelor întrucât nu știau de acest lucru.
Este evident că reclamanții au dreptul de a fi dezdăunați pentru lipsa de folosință a terenului pe perioada de un an 2010-2011 în sumă de_ lei conform expertizei D. (f.803).
In ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata unei rente anuale pentru servitutea de trecere pe terenul lor în suprafață de 1696 mp, acesta va fi analizat împreună cu capătul de cerere din reconvențională privind instituirea unui drept de servitute în favoarea pârâtei pe o suprafață de 2,4 mp lățime de-a lungul conductelor ce subtraversează terenul reclamanților .
Potrivit disp.art.7 din Legea nr.238/2004 a Petrolului, asupra terenurilor necesare accesului în perimetrele de exploatare și asupra terenurilor necesare oricăror activități pe care acestea le implică, se instituie în favoarea titularului un drept de servitute legală, iar exercitarea acestui drept se face contra plății unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectați de aceasta.
In cazul în speță, expertul P. M. a stabilit în raportul de expertiză întocmit în cauză un drept servitute pentru o suprafață de 103 mp cuprinsă între punctele ABCDEFGHA (f.518) iar conform expertizei D. I. valoarea rentei anuale ce se va acorda reclamanților pentru servitutea de trecere în suprafață de 103 mp este de 1836 lei, și nicidecum de 8 lei cum a solicitat pârâta reclamantă în concluziile pe fond, în desconsiderarea drepturilor proprietarului fondului aservit (pentru acest aspect va fi admisă în parte cererea reconvențională)
Instanța nu va da eficiență solicitării pe fondul cauzei reclamanților, de a le achita o rentă anuală de_ lei ce cuprinde practic întreaga zonă de siguranță (în care este inclusă zona de protecție și servitutea), întrucât ei înșiși au solicitat în petitul acțiunii, renta anuală pentru servitute, iar aceasta este în suprafață de numai 103 m.p, iar mai mult decât atât, chiar dacă există anumite restricții privind în special zona de protecție prev. de art.13 din Ordinul 196/2006, ei pot folosi terenul și cu alte destinații decât cele de construcții.
De asemenea, capătul de cerere din reconvențională privind obligarea reclamanților să demoleze fundația ce se află asupra conductelor de țiței, urmează a fi apreciată ca întemeiată, atâta timp cât pe terenul pe care se instituie servitutea legală de-a lungul conductelor, este interzis a se efectua orice lucrare de construcție sau montaj, sau ocuparea terenului cu orice alte obstacole .
Astfel, față de situația de fapt reținută în paragrafele anterioare în raport de dispozițiile legale analizate, instanța va admite excepțiile privind lipsa calității lor procesuală pasive invocată de Statul Român prin M. Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM ) și drept urmare vor fi respinse cererile de chemare în garanție și arătare a titularului dreptului ca formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, va fi respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de chemata în garanție . prin Primar, va fi admisă în parte acțiunea, va fi admisă în parte cererea reconvențională, va fi admisă cererea de chemare în garanție, în temeiul disp.art.480 și urm. CC va fi obligată pârâta reclamntă să plătească reclamanților pârâți suma de_ lei conform expertizei D. I., reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe perioada 2010-2011, în temeiul disp.art.998, 999 CC va fi obligată să plătească reclamanților suma de_ lei reprezentând prejudiciul suferit de reclamanți ca urmare a imposibilității realizării obiectivului civil – casa de locuit, în temeiul disp, art. 1088 cod civil. Și O.G. 13/2011 se va plăti dobânda legală la sumele datorate cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plății efective( daune moratorii), va fi instituit un drept de servitute în suprafață de 103 mp conform expertizei P. M. în favoarea pârâtei pe terenul reclamanților cu obligarea pârâtei reclamante la plata unei rente anuale în sumă de 1836 lei conform expertizei D. I. iar în temeiul disp.art.1073 și urm. CC vor fi obligați reclamanții să ridice construcția /fundația edificată asupra conductelor de țiței.
Întrucât, s-a dovedit astfel cum s-a prezentat pe larg în alineatele precedente, că întreaga culpă în eliberarea Certificatului de urbanism și Autorizației de construire aparține Comunei Filipeștii de Târg prin Primar care nu a ținut cont de atribuțiile ce-i reveneau și de dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul disp.art.60 și urm. C. va fi admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta . cale de consecință va fi obligată chemata în garanție să plătească acesteia suma de_ lei, sumă ce
reprezintă prejudiciul suferit de reclamanți și pentru care a fost obligată pârâta să-l plătească.
În temeiul disp. art. 274 cod procedură civilă, va fi obligată pârâta reclamantă să plătească reclamanților pârâți suma de 4600 lei reprezentând taxa judiciară de timbru achitată de aceștia, onorarii avocat și experți conform chitanțelor aflate la dosar.
În temeiul disp. art. 18 din OUG. 51/2008, pârâta reclamantă va fi obligată să plătească către stat suma de 1931.06 lei reprezentând suma pentru care reclamanții pârâți au beneficiat de ajutor public judiciar conform pretențiilor admise, iar restul de 3055.55 lei lei reprezentând ajutorul de care au beneficiat aceștia rămâne sarcina statului.
În temeiul disp. art. 274 cod proc. civilă va fi obligată chemata în garanție . prin Primar să plătească pârâtei reclamante suma de 1433.77 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru pe care aceasta este obligată să o plătească către stat conform ajutorului public judiciar admis reclamantei pârâte și pentru care s-a admis cererea de chemare în garanție
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de STATUL R. prin M. FINANȚELOR PUBLICE și AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE în ceea ce privește cererile formulate de pârâta reclamantă privind chemarea în garanție și arătarea titularului dreptului și drept urmare:
Respinge cererile privind chemare în garanție a STATULUI R. prin M. FINANȚELOR PUBLICE și AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE și arătare a titularului dreptului ca formulate împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocată de . P. PRIMAR în cererea de chemare în garanție a acesteia formulată de pârâta reclamantă.
Admite in parte acțiunea precizată formulată de reclamanții Z. T. și Z. I. -ambii domiciliați în . . nr.257 jud. Prahova cu sediul ales la C.. Av. H. Adrain E. din Câmpina ..29 jud. Prahova împotriva pârâtei .>- cu sediul social în mun. Ploiești ..1-3 COD_ J_ în contradictoriu cu chemații în garanție: M. FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în București . sector 5 ,AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE (A.N.R.M.) BUCUREȘTI - cu sediul în București .-38 Sector 1, și .- P. PRIMAR cu
sediul în ., jud. Prahova și cu intervenienții :M. FINANȚELOR PUBLICE- cu sediul în București . sector 5, și AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTU RESURSE MINERALE(A.N.R.M.) BUCUREȘTI - cu sediul în București .-38 Sector 1 și, în consecință;
Admite în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâta reclamantă ..- cu sediul social în mun. Ploiești ..1-3 COD_ J_ și, în consecință;
Obligă pârâta -reclamantă să plătească reclamanților- pârâți suma de 15.408 lei conform expertizei D. I. reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe perioada 2010-2011.
Obligă pârâta -reclamantă să plătească reclamanților- pârâți suma de 26.959 lei conform expertizei D. I. reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de reclamanți .
Obligă pârâta- reclamantă să plătească anual reclamanților -pârâți suma de 1836 lei reprezentând renta anuală pentru servitutea de trecere de 103 mp pe terenul reclamanților-pârâți.
Obligă pârâta reclamantă la plata dobânzii legale la sumele acordate reclamanților pârâți de la data promovării acțiunii 14.04.2011 până la data plății efective
Obligă reclamanții-pârâți să ridice construcția edificată asupra conductelor de produse petroliere.
Instituie o servitute legală în favoarea pârâtei -reclamante . suprafață de 103 mp, conform expertizei P. M..
Admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta . a COMUNEI FILIPEȘTII DE TÂRG- P. PRIMAR și în consecință
Obligă chemata în garanție .- P. PRIMAR să plătească pârâtei -reclamante suma de 26.959 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit de reclamanți ca urmare a nerealizării obiectivului casa de locuit, sumă la care a fost obligată pârâta reclamantă să plătească reclamanților pârâți.
Obligă pârâta reclamantă să plătească reclamanților pârâți suma de 4600 lei cheltuieli de judecată
Obligă pârâta reclamantă să plătească către stat suma de 1931.06 lei reprezentând suma pentru care reclamanții pârâți au beneficiat de ajutor public judiciar conform pretențiilor admise, iar restul de 3055.55 lei reprezentând ajutorul de care au beneficiat aceștia rămâne în sarcina statului.
Obligă chemata în garanție . prin Primar să plătească pârâtei reclamante suma de 1433,77 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru pe care aceasta este obligată să o plătească către stat conform ajutorului public judiciar admis reclamantei pârâte.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședință publică astăzi 02.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. E. I. C.,
Red. DE/SL
1o1 ex.
05.03..2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
