Plângere contravenţională. Sentința nr. 1276/2013. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1276/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 2248/206/2013
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.1276
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18 DECEMBRIE 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, judecarea plângerii contravenționale introdusă de contravenientul C. E. A. în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție Județean Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă contravenientul și martorii: C. E. și G. C. D., lipsă fiind agentul constatator.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Sub prestare de jurământ se procedează la audierea martorilor prezenți, susținerile acestora fiind consemnate în procesele – verbale aflate la dosar.
Contravenientul arată că nu mai are alte probe de solicitat în cauză.
Instanța constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul la fond.
Contravenientul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului – verbal de contravenție.
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 14 iunie 2013 încheiat de organele IPJ Suceava, contravenientului C. E. A. i s-a aplicat o amendă de 375 lei și 5 puncte amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.100 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 și s-a dispus reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile.
În sarcina contravenientului s-au reținut următoarele:
Pe data de 14 iunie 2013, orele 19,25, în localitatea Prisaca Dornei pe DN 17, a condus auto Skoda_ pe DN 17 și la km. 196+300 km. pe direcția Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc a depășit auto_ și_ nerespectând semnificația indicatorului „depășirea interzisă” și nu a respectat semnificația marcajului continuu dublu.
Împotriva sus menționatului proces - verbal a formulat plângere contravenientul înregistrată sub nr._ din 26 iunie 2013 la Judecătoria V. solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii sale, contravenientul a arătat că nu se face vinovat de fapta ce i se pune în sarcină în sensul că nu a efectuat depășirea într-o zonă nepermisă, menționând că același lucru i l-a adus la cunoștință și agentului constatator.
Motivarea în drept.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
S-au depus la dosar, în copie dovada . nr._ din 14 iunie 2013 emisă de Poliția Municipiului Suceava și copia cărții de identitate.
Poziția procesuală a agentului constatator.
Prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 12 – 13 ), agentul constatator a solicitat respingerea plângerii pe considerentul că procesul – verbal este legal întocmit.
În acest sens s-a arătat că la data de 14 iunie 2013 contravenientul a fost depistat în timp ce a efectuat manevra de depășire a două autovehicule, care circulau regulamentar în fața sa, în zona de acțiune a indicatorului rutier „depășirea autovehiculelor, cu excepția motocicletelor fără ataș, interzisă”, încălcând prin manevra efectuată marcajul axial continuu dublu, de delimitare a sensurilor de circulație.
S-a mai susținut că agentul constatator a efectuat corect încadrarea juridică a faptei, iar sancțiunile aplicate sunt în limite legale, încât procesul – verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale privind condițiile de fond și formă.
Sub aspectul temeiniciei s-a susținut că procesul – verbal de constatare a contravenției, în măsura în care cuprinde constatările agentului constatator, are forță probantă prin el însuși, și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
De asemenea s-a arătat că susținerile contravenientului în sensul că procesul – verbal nu i-a fost înmânat nu corespund realității câtă vreme acesta a refuzat să-l semneze, încât i-a fost trimis Municipiului V. în vederea afișării la domiciliu conform prevederilor art.27 din OG 2/2001, iar la data de 12 iulie 2013 a fost îndeplinită procedura de afișare, aspect comunicat prin fax la data de 15 iulie 2013.
Așa fiind s-a considerat că plângerea nu a fost depusă la Judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Întâmpinările au fost motivate în drept pe prevederile art.205 – 208 cod procedură civilă, OUG 915/2002 republicat și OG 2/2001.
Au fost anexate în copie: procesul – verbal de îndeplinire a procedurii de afișare la domiciliul contravenientului a procesului – verbal de constatare a contravenției, adresa Serviciului Rutier Suceava adresată Poliției Municipiului V., procesul – verbal de contravenție contestat și raportul întocmit la 09 iulie 2013 de către agentul constatator Scrijoschi F..
Prin sentința civilă nr.2887 din 09 septembrie 2013 Judecătoria V. a admis, excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Pentru a se hotărî astfel s-a arătat că în ceea ce privește competența teritorială a instanțelor judecătorești în materia plângerilor contravenționale acesta este stabilită prin art.118 alin.1 din OUG 195/2002 care arată că „împotriva procesului – verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta”.
Prin urmare, s-a susținut că dispozițiile legale menționate reglementează un caz de competență teritorială exclusivă de la care nu sunt permise derogări, conform art.129 alin.2 pct.3 cod procedură civilă, încât fapta fiind comisă pe raza localității Prisaca Dornei s-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Cauza a fost înregistrată la această instanță la 25 septembrie 2013, sub nr._ .
După înregistrarea cauzei contravenientul s-au administrat probe audiindu-se martorii: G. C. D. (fila 22 dosar ) semnatar al procesului – verbal de contravenție și C. E. ( fila 23 dosar ) la solicitarea contravenientului.
Situația reținută de instanță.
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 14 iunie 2013 încheiat de organele IPJ Suceava, contravenientului C. E. A. i s-a aplicat o amendă de 375 lei și 5 puncte amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.100 alin.3 lit.e din OUG 195/2002 și s-a dispus reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, întrucât pe data de 14 iunie 2013, orele 19,25, în localitatea Prisaca Dornei pe DN 17, a condus auto Skoda_ pe DN 17 și la km. 196+300 km. pe direcția Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc și a depășit auto_ și_ nerespectând semnificația indicatorului „depășirea interzisă” și nu a respectat semnificația marcajului continuu dublu.
Martorul C. E. a arătat că la data menționată în cuprinsul procesului – verbal circula cu mașina condusă de fiul său contravenientul dinspre Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc și înainte de a ajunge în această localitate (posibil în Prisaca Dornei ) au fost opriți de către un echipaj de poliție ( ce circula în spatele lor ), sub pretextul că în ceea ce-l privește pe contravenient acesta ar fi efectuat o manevră de depășire a unui alt autovehicul în zona interzisă, respectiv pe linie continuă.
Martorul a mai susținut că ei au fost opriți, în trafic, la o distanță de circa 1 km. de locul în care se presupune că ar fi fost săvârșită contravenția, că ei au observat mașina poliției ce venea din spate și întrucât acesta semnaliza depășirea conducătorul auto a circulat pe partea dreaptă și a redus viteza tocmai pentru ca respectiva mașină să poată să-i depășească.
S-a mai susținut că în mașina poliției erau doi bărbați și o femeie, dar că la ei a venit doar unul dintre bărbați și acea femeie și că primul s-a arătat foarte indignat de faptul că ei nu au recunoscut că ar fi încălcat în vreun fel regulile de circulație.
În ceea ce-l privește pe martorul G. C. D. acesta a confirmat că a semnat procesul – verbal de contravenție ce i s-a întocmit contravenientului, însă, în ceea ce privește fapta a arătat că el nu are nici un fel de cunoștință.
În acest sens a arătat că el se afla în curte și la un moment dat a observat când un echipaj de poliție l-a oprit pe contravenient ce circula cu mașina și în momentul în care acesta din urmă a coborât din mașină a negat că ar fi depășit pe linie continuă și a refuzat să semneze procesul – verbal.
Prin urmare, martorul a arătat că el nu cunoaște dacă în privința contravenientului acesta ar fi efectuat sau nu vreo depășire pe linie continuă pentru că nu a văzut acel moment.
Soluția instanței.
Referitor la aspectele invocate de contravenientă, instanța constată următoarele:
Procesul - verbal de contravenție se bucură de forță probantă proprie atunci când cuprinde constatări personale ale agentului constatator, constatări care sunt prezumate a fi reale câtă vreme procesul verbal este întocmit cu respectarea cerințelor legale privitoare la formă (art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001), iar contravenientul nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de către agentul constatator.
Potrivit dispozițiunilor art.249 din codul de procedură civilă „cel care face o susținerile în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, iar conform art.250 din același cod „dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloace materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege”.
Prin urmare, procesul - verbal de contravenție se bucură de „o prezumție de legalitate”, câtă vreme acest lucru nu a fost răsturnat printr-o probă contrară.
Prin Hotărârea din 31 martie 2008 dată în cauza A. împotriva României CEDO a statuat că „sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului” și, prin urmare, este greșit ca să se inverseze sarcina probei privind prezumția de legalitate și temeinicia procesului - verbal.
În același timp s-a precizat că în cadrul unei proceduri ce poate fi calificată drept „penală”, a unei astfel de garanție, destinată să restabilească echilibru dintre presupușii autori ai faptelor ilegale și autoritățile chemate să-i urmărească și să-i pedepsească, cauza trebuie judecată echitabil, astfel cum prevăd art.6 din Convenție ( prezumția de nevinovăție și că sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului ).
Așadar, s-a considerat că prezumția de legalitate și de adevăr a procesului - verbal de contravenție, este o prezumție „lipsită de rezonabilitate”, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale – printre care și prezumția de nevinovăție – care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri în fața autorităților încalcă dispozițiile art.6 din Convenție, care are ca finalitate – cum s-a arătat mai sus – nu de a înlătura prezumțiile ( inclus cea de legalitate ) din materie contravențională, ci de a le include în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul de apărare.
În raport de cele mai sus arătate trebuie precizat că instanța nu poate reține susținerea agentului constatator făcută prin întâmpinări în sensul că procesul – verbal de constatare a contravenției are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, câtă vreme consemnările din cuprinsul acestuia nu sunt dovedite.
Așa cum s-a arătat mai sus în doctrina CEDO sarcina probei revine acuzării și nicidecum acuzatului, ori, în prezenta cauză fapta reținută în sarcina contravenientului nu a fost cu nimic probată.
Simpla consemnare din procesul – verbal, pe care de altfel contravenientul a negat-o, în sensul că la rubrica „alte mențiuni” este consemnat „nu recunoaște fapta”, nu este suficientă, iar raportul întocmit de agentul constatator la 09 iulie 2013 nu poate fi considerat ca o probă în dovedirea acelor susțineri.
Mai mult decât atât contravenientul a dovedit prin martorul propus ( chiar dacă este tatăl său ), că fapta nu a fost săvârșită, iar în ceea ce-l privește pe martorul semnat al procesului – verbal, trebuie menționat că – așa cum s-a arătat mai sus – acesta nu a confirmat în nici un fel cele consemnate în acel proces – verbal, ba dimpotrivă a susținut că în ceea ce-l privește pe contravenient acesta a negat că ar fi comis-o.
În altă ordine de idei trebuie arătat că din cuprinsul procesului – verbal și din întâmpinările depuse reiese că la data menționată în procesul – verbal contravenientul ar fi depășit două vehicule, pe linia continuă și în zona indicatorului unde acest lucru nu era permis, ori, agentul constatator nu a luat declarații de la conducătorii acelor autovehicule care să confirme acest aspect.
Așadar, instanța considerând că procesul – verb al nu este susținut de nici o probă apreciază că plângerea formulată de contravenient este întemeiată, urmând a o admite și drept consecință va anula procesul – verbal de constatare a contravenției.
Văzând că plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională introdusă de contravenientul C. E. A. domiciliat în V., ..237, județul V. în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție Județean Suceava și în consecință:
Anulează procesul – verbal de contravenție . nr._ din 14 iunie 2013 încheiat de organele de Poliție IPJ Suceava.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 decembrie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:4/ 16 ianuarie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 430/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 750/2013.... → |
|---|
