Îndreptare eroare materială. Sentința nr. 960/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 960/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 14-07-2015 în dosarul nr. 960/2015
Dosar nr._ constatare nulitate act juridic
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.960
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14 IULIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „constatare nulitate act juridic” introdusă de reclamanții: Latiș R. și Latiș S. în contradictoriu cu pârâții: B. R., B. M. C., C. V., M. I. și M. B..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că susținerile părților au avut loc în ședința publică din 08 iulie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise la dosar s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C-lung Moldovenesc la data de 15 martie 2012 sub nr._ 2014, reclamanții Latiș R. și Latiș S. au chemat în judecată pe pârâții B. M. C. a lui T., M. C. și B. R. solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să constate nulitatea absolută parțială a actului juridic intitulat „act de donație”, autentificat sub nr.1465/1 iulie 1999 de BNP H. I. S., cu privire la . fânaț de 6290 mp înscrisă în CF_ provenită din convenția de pe hârtie a CF 3777 a .>
În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile prev.de art.948 pct.3 cod civil, reclamanții au arătat, că prin actul de donație menționat mai sus pârâții B. M. C. și M. C. au donat pârâtei B. R. suprafața totală de_ mp teren arabil pășune, fânaț și pădure din CF 3777 a . din parcelele nr.2560 arabil de 633 mp, 2561 pășune de 2122 mp, 2559/3 fânaț de 6441 mp, 2465/511 fânaț de 6290 mp și 2465/541 pădure de 3333 mp terenuri dobândite în baza sentinței civile nr.1865/3 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Că .-a fost vândută de pârâții B. M. C. și M. C., prin actul „Contract convenție”, încheiat la data de 18 octombrie 1994, teren care este în posesia lor de la data cumpărării și cu care sunt înscriși în registrul agricol al comunei.
Faptul că această parcelă a fost donată pârâtei B. R. l-au constatat recent, cu ocazia întocmirii planului de situație pentru a se intabula cu tenul cumpărat.
În dovedirea acțiunii, s-au depus la dosar planul de situație al terenului, extras privind CF_(3777 Pojorâta), actul de donație autentificat sub nr.1465/1 iulie 1999 de BNP H. I. S., convenția sub semnătură privată intitulată „Contract convenție” din 18 oct.1994, adeverința nr.6652/24 oct.2011 privind înscrierea reclamanților în registrul agricol al comunei.
La data de 15 mai 2012 pârâta B. R. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că în „Contractul convenție” nu se face referire expresă la . în suprafață de 6290 mp, că pârâții M. C. și B. M. C. nu au vândut această parcelă de teren, care reprezenta moștenirea în indiviziune a celor trei urmași a defunctei B. Steluța, că reclamanților li s-a pus în vedere de nenumărate ori să elibereze această parcelă, iar de la data cumpărării s-au făcut pe teren lucrări de întreținere și curățare în fiecare an.
S-au depus la dosar de către pârâtă extras privind CF_ Pojorâta, antecontractul de vânzare-cumpărare nr.1462/1999, certificatul de moștenitor nr.205 suplimentar la certificatul nr.D883/24 noiembrie 1993 privind pe defuncta F. R., certificat tabular nr.1001/1999, certificat de moștenitor D883 privind pe defuncta F. R., convenția sub semnătură privată – „Contract convenție” din 18 oct.1984, o convenție încheiată între B. R. și pârâții B. C. și M. C. privind împrumuturi făcute între aceștia, sentința civilă nr.1865/1983 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, prin care s-a stabilit masa de partajat după defunctul F. T. decedat la data de 23 noiembrie 1978 prin care s-au atribuit loturi lui B. R., F. R., F. E., B. T., M. C. și B. M. C., extras privind CF 3776 Pojorâta privind înscrierea lui F. R. cu teren în baza sentinței civile nr.1865/1993 (în loc de 1365/1993), încheierea nr.1990/1998 a fostului Serviciu de carte funciară Campulung Mold. prin care s-a dispus intabularea lui B. R. în baza sentinței civile menționate mai sus, extras privind CF_(1202) Pojorâta privind înscrierea in CF a lui F. V. a D. a I., plan de situație, titluri,de proprietate nr.634/23 febr.2004, prin care pârâților alături de alte persoane li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 9400 mp teren.
La data de 17 iulie 2012 reclamanții și-au precizat acțiunea solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să dispună și radierea parc.nr.2465/511 fânaț de 6290 mp înscrisă în CF nr._ Pojorâta pe numele pârâtei B. R., să se constate că reclamanții au dobândit prin cumpărare de la pârâții Blasnariu M. C. și M. C., dreptul de proprietate asupra acestei parcele, în prezent nou formată 4F, conform actului sub semnătură privată intitulat „Contract-convenție” din 18 opct.1994, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare între părți și să se dispună intabularea dreptului de proprietate comună în devălmășie in cartea funciară.
Reclamanții și-au motivat precizarea cererii pe dispozițiile prev.de art.1294 și urm.cod civil și art.24 și 34 din Lg.115/1938.
Pârâta M. C. a depus la data de 17 iulie 2012 întâmpinare, prin care a arătat că împreună cu pârâtul B. M. C. au donat pârâtei, mătușa lor B. R., terenul înscris în actul de donație, ca urmare a sentinței civile nr.1865/1993, că de la momentul încheierii „Contractului-convenție” și până la data promovării acțiunii, reclamanții au folosit terenul și nu au fost împiedicați în vreun fel, că întrucât de la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare și până în prezent au trecut 18 ani, fără ca reclamanții să facă vreun demers pentru întocmirea actelor autentice apreciază că respectivul Contract-convenție și-a pierdut valabilitatea, cu atât mai mult cu cât nu era trecut nici un termen pentru încheierea autentică a actului de vânzare-cumpărare și a solicitat respingerea acțiunii.
La data de 24 septembrie 2012, reclamanții și-au precizat acțiunea solicitând în contradictoriu cu pârâtele Caracotea V. și B. R. să se constate că defuncta F. E. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 641 mp teren fânaț identic cu ..1f din CF_(1202) Pojorâta; să se constate că defuncta F. E. a dobândit prin moștenire dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6074 mp teren fânaț identică cu ..2f din Cf nr._ (3776) Pojorâta și 5f din CF_ (3778) Pojorâta; să se constate că reclamanții au dobândit prin cumpărare de la defuncta F. E. dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ mp teren, identică cu parcelele nou formate 1f, 2f, 3f și 5f din Cf nr._,_,_ și_ a . baza actului sub semnătură privată încheiat la data de 13 oct.1994 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare între părți, să se dispun ă radierea parcelei nr.5f fânaț de 1464 mp din Cf_ înscrisă pentru pârâta B. R. și să se dispună intabularea lor în cartea funciară.
În motivarea precizării, întemeiată în drept pe disp.art.111 Cod procedură civilă, art.24 și 28 din Lg.115/1938, reclamanții au arătat că deși terenul în suprafață de 641 mp este înscris in CF pe numele lui F. Wasili a lui D. a Ihnat, decedat la data de 28 martie 1952, în realitate a fost folosit de defuncta F. E., decedată la data de 1 oct.1998, care a fost nepoata proprietarului tabular,fiind incidente dispozițiile prev,de art.28 din Lg.115/1938.
Referitor la suprafața de 6074 mp s-a arătat că a aparținut defunctei F. R., decedată la data de 26 aprilie 1993, care a fost mama defunctei F. E. și bunica pârâtei C. V., iar după decesul acesteia i-a revenit tot defunctei F. E..
În ceea ce privește suprafața de_ mp, reclamanții au arătat că este intabulată pe numele defunctei F. E. și au cumpărat-o în baza Convenției sub semnătură privată din anul 1994, fiind înscriși cu terenul în registrul agricol și achitând impozitele. Că deși terenul în suprafață de 1464 mp din CF_ Pojorâta este înscris pe numele B. R. a fost folosit de ei de la data cumpărării neîntrerupt fiind incidente disp.art.34 pct.4 din Lg.7/1996.
La data de 29 noiembrie 2012 pârâta B. R. a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea capetelor accesorii de cerere, cu motivarea că a dobândit terenul în baza unui contract de donație și a plătit sume consistente de bani nepoților ei în vederea efectuării contractelor de donație.
În cauză a fost depusă și rezoluția nr.1095/P/2011 din 31 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Latiș R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.220 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu există.
Pârâtul B. M. C. a depus la data de 6 martie 2013 o întâmpinare prin care a arătat că acțiunea reclamanților este nefondată și prescrisă, cu motivarea că actul intitulat „Contract-convenție” din 18 oct.1994 nu are valoarea unui contract autentic de vânzare-cumpărare ci este o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare și având în vedere conținutul contractului reclamanții ar fi avut calea unei acțiuni în restituirea sumei cuprinse in contract în termenul legal de prescripție de trei ani, iar actul de donație este perfect valabil. A arătat că vânzătorul a fost în eroare atunci când a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare înstrăinarea fiind anulabilă pentru acest viciu de consimțământ. A mai arătat că acțiunea este nefondată, în condițiile în care a fost întemeiată pe disp.art.943 din Codul civil, care stabilește existența unui obiect determinant sau determinabil, iar actul de donație privește o suprafață de teren bine determinată.
Pe parcursul soluționării cauzei pârâta B. R. a depus la dosar mai multe memorii cu referire la terenurile ce au aparținut familiei și modalitatea de dobândire a acestora.
În cauză, au fost audiați martori la propunerea reclamanților, s-a atașat spre consultare dosarul nr.4169/1992 în care a fost pronunțată sentința civilă nr.1865/3 iun ie 1993 și s-a dispus efectuarea unei expertize topometrice privind terenurile ce fac obiectul acțiunii.
La solicitarea reclamanților au fost audiați martorii Ț. G. și S. V., care au arătat că defuncta F. E. a avut în . de circa 1,5 ha fânaț, dobândită prin moștenire de la părinții săi F. T. și R., pe care l-a folosit peste 20 de ani, după care, în anul 1994 l-a vândut reclamanților. Că pârâta B. R. nu a folosit niciodată terenul din litigiu, martorii precizând că B. R. și F. R., care erau surori aveau alte suprafețe de teren ce au aparținut mamei lor F. E., iar asupra terenului din litigiu nu au existat niciodată neînțelegeri în familie privind folosința. Au mai precizat martorii că F. E. a mai avut o soră pe nume B. S. care de asemenea a primit de la părintii săi suprafața de 1,5 ha teren, teren care a fost vândut de către copiii acesteia în anul 1994.
Pârâții nu au solicitat proba cu martori.
Pe parcursul soluționării cauzei a încetat din viață pârâta M. C., fiind introduși în cauză moștenitorii cesteia M. I. și M. B..
Prin sentința civilă nr. 166 din 13.02.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria C-lung Moldovenesc a admis acțiunea civilă având ca obiect „constatare nulitate act juridic”, formulată de reclamanții LATIȘ R. și LATIȘ S. împotriva pârâților B. M. C., B. R., C. V., M. I. și M. B., așa cum a fost precizată și în consecință: s-a constatat nulitatea absolută parțială a actului intitulat „Act de donație”, autentificat sub nr. 1465 din 11 iulie 1999 de BNP H. I. S., cu privire la parc. nr. 2465/511 fânaț de 6290 mp din CF 31.044 provenită din conversia de pe hârtie a CF 3777 a . dispune radierea parc. nr. 2465/511 din CF, de pe numele pârâtei B. R.; s-a constatat că reclamantul a dobândit prin cumpărare de la B. M. C. și defuncta M. C., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 6290 mp teren, identică cu parc. nr. 2465/511 fânaț din CF 31.044 Pojorâta; s-a dispus intabularea reclamantului cu dreptul de proprietate asupra parcelei menționate mai sus în CF; s-a constatat că defuncta F. E., decedată la 1 octombrie 1998 a dobândit prin uzucapiune, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 641 mp teren, identică cu parc. nr. 1F din CF 31.110, provenită din conversia de pe hârtie a CF 1202 Pojorâta; s-a constatat că reclamantul a dobândit prin moștenire, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6074 mp teren, identică cu parc. nr. 2F din CF 31.043 provenită din conversia de pe hârtie a CF 3776 și 5F din CF 31.045, provenită din conversia de pe hârtie a CF 3.778 Pojorâta; s-a constatat că reclamantul a dobândit prin cumpărare de la defuncta F. E., conform convenției sub semnătură privată, intitulată „Contract – convenție” din 13 octombrie 1994, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 12.258 mp teren, identică cu parc. nou formate 1F, 2F, 3F, 5F, din CF 31.110, nr. 31.043, nr. 31.101 și 31.045 ale . ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare între părți; s-a dispus radierea suprafeței de 1464 mp cu parc. nr. 5F din CF 31.045 Pojorâta, înscrisă pe numele lui B. R.; s-a dispus intabularea reclamantului cu dreptul de proprietate pentru suprafața de 12.258 mp, identică cu parc. nou formate 1F, 2F, 3F, 5 F din CF, suprafața și configurația terenului fiind prevăzută în planul de situație ce însoțește raportul de expertiză întocmit de B. G..
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1865/3 iunie 1993, pronunțată în dosarul nr. 4169/1992 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc a fost admisă acțiunea de partaj introdusă de reclamanta B. R. împotriva pârâților F. R., F. E., B. T., M. C., și B. Mhai C., și s-au atribuit celor menționați mai sus loturi, constând din masa de partajat care a rămas după defunctul F. T., decedat la data de 23 noiembrie 1978.
Așa fiind, B. T., M. C. și B. M. C. au dobândit in indiviziune lotul nr.4 compus intre altele și din .. Această parcelă de teren a făcut obiectul convenției sub semnătură privată încheiată între reclamanți și pârâții B. M. C. și M. C., la data de 14 octombrie 1994. De la data cumpărării acestui teren, reclamanții l-au folosit ca adevărați proprietari s-au înscris în registrul agricol al comunei achitând taxele și impozitele aferente. Această situație de fapt a fost confirmată și de pârâți prin memoriile și întâmpinările depuse la dosar aceștia recunoscând că de la data încheierii convenției nu au mai folosit terenul. M. C. și B. T., au donat pârâtei B. R. suprafața totală de 16.019 m.p. teren arabil, pășune fânaț și pădure, din CF 3777 a . din parc. topo nr. 2560 arabil de 633 m.p., nr.2561 pășune de_ m,.p., nr. 2559 /3 fânaț de 3641 m.p., nr. 2465/511 fânaț de 6290 m.p., ( ..2465/541 pădure de 3333 m.p., imobile care au format lotul nr.4, dobândit in baza sentinței civile nr.1865/3 iunie 1993, a acestei instanțe. Pârâții au B. M. C. și M. C. au donat pârâtei B. R. conform actului de donație autentificat subnr.1465/1iulie1999,întreaga suprafață de_ m.p. teren, dobândită ca urmare a ieșirii din in diviziune după autorul F. T., în condițiile în care cu cinci ani înainte din terenul menționat mai sus vânduseră reclamanților . de 6290 m.p.
In cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topometrice care a concluzionat faptul că terenul pe care reclamanții l-au cumpărat de la pârâții B. M. C. și M. C., se suprapune cu terenul donat de aceștia pârâtei B. R..
Întrucât la data încheierii actului de donație, această suprafață de teren nu mai aparținea donatorilor ci fusese cumpărată de reclamanți care au achitat integral prețul vânzării, cum rezultă din convenția sub semnătură privată depusă la dosar, și s-au înscris cu terenul in registrul agricol al . rezultă din adeverința nr. 6652/24 octombrie 2011 a primăriei . concluzionat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 948 pct. 3 din C.civil și a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de donație nr. 1465/1 iulie 1999 în ceea ce privește . CF_ provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.3777 Pojorâta.
În CF nr._ provenit din conversia de pe hârtie a CF 1202 a . de proprietate este înscris pe numele lui F. Wasili a lui D. a lui Ihnat, decedat la data de 28 martie 1952, in baza unui act încheiat la data de 16 iunie 1909,
Din declarațiile martorilor audiați în cauză instanța de fond a reținut că terenul in suprafață de 641 m.p. a fost in realitate folosit de defuncta F. E., decedată la data de 1 octombrie 1998, care a fost nepoata proprietarului tabular, astfel încât in cauză sunt incidente disp. prev. de art. 28 din Lg.115/1938, respectiv terenul a fost folosit de F. E., peste 20 de ani, de la moartea proprietarului tabular.
În CF nr._, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 3776 Pojorâta dreptul de proprietate este înscris pe numele lui F. R., decedată la data de 26 aprilie 1993, în baza sentinței civile nr. 1865/1993, ( în loc de sentința civilă 1365/3 iunie 1993).
F. R., a fost mama defunctei F. E., și bunica pârâtei C. V., iar după decesul acesteia, ca urmare a unui partaj, terenul a revenit tot defunctei F. E..
De asemenea, în CF nr._, dreptul de proprietate este înscris pe numele lui F. E., in baza sentinței civile nr.1865/3 iunie 1993, astfel că, prin actul sub semnătură privată intitulat „ convenție contact „ încheiat la data de 13 octombrie 1994 reclamanții au cumpărat de la defuncta F. E. dreptul de proprietate asupra parcelele nu formate 1 F, 2F,m 3F și 5 F, din CF nr._,_,_, 31045ale . acest teren reclamanții sunt înscriși în registrul agricol al comunei, au achitat toate taxele și impozitele aferente, achitând de asemenea și contravaloarea terenurilor cumpărate cum rezultă din conținutul actului sub semnătură privată încheiat între părți, necontestat de pârâți, a căror semnături în calitate de martori au fost recunoscute de martorii Ț. G. și S. V., ce au fost audiați în cauză la propunerea reclamanților.
Conform art. 34 pct. 4 din Lg.7/1996 cu modificările ulterioare orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrisurilor de CF dacă printr-o hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea in CF nu mai este in concordanță cu situația reală actuală, a imobilului.
A rezultat faptul că, deși în CF_ (3774 Pojorâta), terenul în suprafață de 1464 m.p. este înscris pe numele pârâtei B. R., acesta este folosit de reclamanți de la data cumpărării.
Din depozițiile martorilor Ț. G. și S. V. a rezultat faptul că B. R. și F. R. (surori), au folosit alte suprafețe de teren ce au aparținut mamei lor F. E., astfel încât asupra terenului din litigiu nu a existat niciodată neînțelegeri, că acesta a fost folosit de F. E. iar anterior de F. R., iar B. R. a folosit alte terenuri provenite din moștenirea mamei sale F. Raveia.
De asemenea s-a dispus și radierea de pe numele pârâtei R. a parcelei nr.2465/511fânaț de 6290 m.p. din CF_ (3777) Pojorîta, ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare prin care ternul menționat mai sus a fost dobândit de reclamanți.
În baza 1294-1295 și art. 1077 C.civil, hotărârea va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare între părți.
În baza art. 24 din Lg.115/1938, s-a dispus intabularea reclamanților cu dreptul de proprietate astfel dobândit in cartea funciară.
Susținerile pârâtei B. R. în sensul că pentru încheierea contractului de donație ar fi achitat numiților B. M. C. și M. C. mai multe sume de bani conform unui act sub semnătură privată intitulat „ convenție„ ce a fost depus la dosar la fila 60 nu au fost dovedite, această convenție nu este datată, referindu-se la un împrumut, act care în opinia instanței de fond nu a avut relevanță juridică.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în motivarea căruia au arătat următoarele:
In ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de donație autentificat cu nr.1465 din 01.07.1999, de notariatul Public H. I. S., încheiat intre donatorii B. M. C., B. T. si M. C. cu ea, pârâta, in calitate de donatara, (fila 10 ds.fd.) in temeiul art. 943 pct.3 c.civ (vechi), admiterea cestui capăt de cerere este neîntemeiata deoarece nu au existat motive de nevaliditate ale acestuia de vreme ce obiectul prevăzut in contractul de donație îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru valabilitatea sa, respectiv: este determinat fiind concretizat în suprafața de 6290 m.p. teren fânaț identificat din punct de vedere cadastral cu parc.f.nr.2465/511 din CF_, . cu 4F a corn cad. Pojorata, se afla in circuitul civil, este licit si moral, exista in patrimoniul donatorilor la data încheierii actului, proprietatea acestora fiind înscrisa in cartea funciara, in baza sentinței civile nr. 1865/1993 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc pronunțata in urma partajului succesoral după autorul F. T..
A arătat că ea, donatara a fost de bună-credință la data perfectării contractului de donație cunoscând ca donatorii sunt adevărații proprietari a terenului ce a format obiectul contractului, neavând cunoștința de vreo înstrăinare anterioară către alte persoane.
In cazul actelor juridice translative de proprietate cel care se obligă trebuie sa fie titularul dreptului transmis. Astfel, in condițiile in care părțile au fost de buna credința sau cel puțin dobânditorul a fost de buna credință, crezând ca bunul aparține înstrăinătorului, actul juridic este lovit de nulitate relativa pentru eroare esențiala asupra calității înstrăinătorului si nicidecum de nulitate absoluta pentru lipsa obiectului determinat, așa cum a decis instanța de fond, ori această nulitate nu poate fi invocata decât in termenul general de prescripție de trei ani si numai de către partea contractantă care s-a aflat in eroare.
Pe de alta parte, mai arată recurenta, convenția încheiata de către reclamanți la data de 18.oct.1994, cu privire la suprafața de 0,50 ha teren neidentificat cadastral, este o veritabilă promisiune de vânzare si nu are efect translativ de proprietate, astfel încât instanța să poată trage concluzia că la date perfectării contractului de donație bunul nu mai exista în patrimoniul donatorilor.
Deși donația s-a efectuat de către cei trei coindivizari B. M. C., B. T. și M. C., cererea de anulare s-a judecat si s-a pronunțat în contradictoriu doar cu doi dintre ei, cel de-al treilea donator B. T. nefiind chemat în judecată instanța nefiind în acest caz legal sesizată
In ceea ce privește cererea in rectificare tabulara materializata prin cererea de radiere, a dreptului de proprietate dobândit de ea, pârâta, prin donație și înscris în CF_ a ..f. nr. 2465/511 in suprafața de 6290 m.p, acest drept este prescris in baza art.35 alin.2 din Lg. 7/1996 in conformitate cu care acțiunea in rectificare fata de terțele persoane, care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat, nu se va putea porni decât in termen de 10 ani, socotiți din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere. Astfel, întrucât dreptul ei, al pârâtei recurente, a fost înscris in anul 1999, iar acțiunea reclamanților a fost promovata in anul 2012, la mai bine de 12 ani, in condițiile date, se stinge dreptul la acțiune în sens material, ca urmare a incidenței prescripției extinctive si implicit imposibilitatea legala de a se stabili in beneficiul reclamanților un drept real concurent cu al său, al pârâtei și, prin urmare, acțiunea reclamanților apare din acest punct de vedere ca fiind lipsita de interes deoarece nu prezintă nici un interes legitim și actual pentru a ataca actul autentic înscris în cartea funciara în folosul ei. Susținerile reclamanților in sensul ca au luat cunoștința de actul de donație odată cu intocmirea documentației cadastrale nu este o susținere care sa producă consecințe juridice, de vreme ce reglementările in vigoare la data efectuării lor conferă inscrierilor in cartea funciara efect de publicitate imobiliara astfel incat acestea sunt opozabile erga omnes.
In ceea ce privește capătul de cerere in constatarea vânzării si pronunțării unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare, pârâta recurentă, arată că prima instanță l-a admis in mod netemeinic si nelegal, având in vedere următoarele considerente:
Convenția încheiată de către reclamanți cu B. M. C. și M. C. in data de 18.10.1994, nu poate fi considerată un contract de vânzare cumpărare, ci in virtutea conversiunii actelor juridice doar o promisiune de vânzare-cumpărare, care da naștere la un drept personal de creanța in virtutea căruia promitentul vânzător se obliga (obligație de a face) fata de promitenții cumpărători sa vândă in viitor un anumit bun, care in speța, la data încheierii convenției nici măcar nu era identificat cadastral. Prin urmare reclamanții aveau la îndemână acțiunea întemeiata pe art.22 din Lg.15/1938 in conformitate cu care "Cel care s-a obligat să strămute sau să constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator să-i predea înscrisurile trebuitoare pentru înscrierea acelui drept" Aceasta acțiune, fiind intemeiata pe un drept de creanța respectiv obligația de "a face" este supusa dreptului general de prescripție de trei ani care incepe sa curgă de la data incheierii promisiunii de vânzare, conform art. 3 si art.7 alin.2 din Decr. 167/1958 aplicabil in speța, prescripția fiind împlinită la data promovării acțiunii in instanța.
Pe de alta parte, a mai arată recurenta, că se poate lesne observa, că terenul care a format obiectul donației si cu privire la care reclamanții susțin ca s-a încheiat convenția de vânzare cumpărare a fost in coproprietatea indiviza a instrainatorilor B. M. C., B. T. si M. C., terenul fiind dobândit astfel in baza sentinței de partaj nr. 1865/1993 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, ori Convenția incheiata la data de 18.10.1994 este incheiata doar cu doi coindivizari si anume B. M. C., si M. C.. In aceasta imprejurare (lipsa acordului unuia dintre coindivizari) reclamanții aveau la dispoziție doua alternative: fie sa îi cheme in judecata ca parat, pentru opozabilitate si pe coindivizarul nesemnatar, BLANATRIU T., fie sa solicite mai intai ieșirea din indiviziune cu privire la acest teren si mai apoi sa se constate vanzarea/cupararea in condițiile in care bunul înstrăinat ar fi picat in lotul vânzătorilor (vânzarea fiind in acest caz sub condiție rezolutorie). Cum reclamanții nu au procedat nici . arătate cererea este din acest punct de vedere inadmisibila.
În ceea ce privește cererea reclamanților de radiere a dreptului de proprietate ce aparține ei, recurentei, din cuprinsul C.F. 31.045 Pojorata -parc.f. nr.2465/513 in suprafața de 1464 m.p. evidențiata in planul de situație filele 6,7 cu p.f 5F, admiterea acesteia de către instanța de fond in baza art. 34.pct.4 din L.7/1996 este de asemenea lipsita de temei si nelegala.
Aceasta suprafața este dobândita de către pârâta recurentă, in baza sentinței de partaj nr. 1865/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, in baza căreia s-a făcut înscrierea in cartea funciara, ori procedând in maniera mai sus arătată instanța de fond a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței de partaj, a nesocotit dreptul pe care ea astfel l-a dobândit, iar raționamentul logic pe care instanța l-a avut in vedere, cu privire la incidența dispozițiilor art.34 pct.4 din Lg.7/1996, este eronat, considerând fără temei că acest teren a fost vândut de către defuncta F. E. și că ar fi stăpânit de către reclamanți de la data cumpărării, motiv care ar conduce in opinia instanței, la neconcordanta situației reale cu cea din cartea funciara (paragraful 3 pagina 3 din motivare).
Acțiunea in rectificare întemeiată pe art. 34 are cu totul alta aplicabilitate, ea având in mod obligatoriu un caracter subsidiar fata de acțiunea in constatarea neconcordantei situației reale a imobilului cu cea descrisa in cartea funciara, in speța neexistând o hotărâre care sa contrazică modul de dobândire a dreptului de proprietate.
A mai arătat că F. E. nu putea să vândă acest teren deoarece nu a fost niciodată proprietara sau măcar posesoare, iar parații nu au avut nici ei vreodată posesia acestui teren, în acest sens solicitând instanței de control a observa că adeverința de la Registrul Agricol nr.4492/02.07/2012 eliberata de Primăria . ca reclamanții dețineau teren la locul numit "Preluca" in suprafața de 2.5 ha fanete si 0.5 ha pasune inca din 1992, adică înainte de anul 1994 (anul încheierii convenției) ceea ce înseamnă ca prin aceasta adeverința au indus in eroare instanța spunând ca s-au inscris cu terenul cumpărat in registrul agricol si că in acest mod au avut o posesie publica.
Recurenta a menționat că declarațiile martorilor sunt mincinoase, astfel, martorul Strajeriu V. arata că ea, pârâta B. R. si F. R. sunt surori, când de fapt F. R. a fost mama subsemnatei B. R., ca ea împreuna cu F. R. au stăpânit alte suprafețe de teren care au aparținut mamei lor F. E., când de fapt aceasta din urma a fost sora lor si predecedata mamei F. R.. Că, există neconcordanta intre declarațiile celor doi martori, unul arătând ca defuncta F. E. a stăpânit terenul in litigiu 10 ani iar celalalt 20 de ani.
Martorul T. G. a arătat, in mod mincinos, că B. S. (mama vânzătorilor, pârâți in prezenta cauza) a avut doar doi copii si nu trei, așa după cum rezultă din sentința civila nr. 1865/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc si anume pe B. M. C., B. T. și M. C..
De asemenea instanța de fond a reținut faptul ca reclamanții au avut posesia, tot in baza declarației mincinoase a celor doi martori.
Afirmația celor doi pârâți, def. M. C. si B. M. C., cum că posesia terenului din litigiu a apartinut reclamanților este nereala ei necunoscand aspecte legate de folosința terenului după data înstrăinării către ea, pârâta.
Pe de alta parte, pârâta recurentă a solicitat a se observa că expertiza efectuată de către expertul B. este eronată, el nefăcând altceva decât să preia afirmațiile mincinoase ale reclamanților, și concluzionând că terenul donat se suprapune cu cel care a făcut obiectul convenției din 18.10.2014, arătând de fapt, în răspunsul de la pct. 3.3 din Supliment, că a măsurat terenul așa cum a fost indicat de către reclamanți.
Instanța de fond a reținut în considerentele sentinței, toate aceste date eronate și mincinoase care au condus în final la pronunțarea unei sentințe nelegale si netemeinice.
Pentru aceste considerente, pârâta recurentă a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței civile atacate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamanților ca fiind nelegala si netemeinica, iar in subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
In drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 si 304 indice 1 C.pr.civ.vechi.
Legal citați, reclamanții intimați Latiș R. și Latiș S., au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
Legal citat, pârâtul intimat M. I., a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că nu înțelege să-și însușească recursul formulat de pârâta B. R. și că este mulțumit de soluția dată de către prima instanță.
Deși legal citați, pârâții intimați B. M. C., M. C., C. V. și M. B. nu au depus la dosar întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță să-și precizeze punctul de vedere asupra recursului formulat de pârâtă.
Prin decizia nr.1204 din 17 iunie 2014 a Tribunalului Suceava (dosar_ ) a fost admis recursul formulat de pârâta B. R., a fost casată sentința civilă nr. 166 din 13.02.2014 pronunțată de Judecătoria C-lung Moldovenesc în dosarul nr._ și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a se hotărî astfel, s-au avut în vedere următoarele:
Recurenta B. R. critică soluția instanței de fond în principal sub aspectul soluției date capetelor de cerere privind anularea parțială a actului de donație nr. 1465/1999 și radierea dreptului dobândit prin donație, precum și capătul de cerere privind constatarea vânzării și pronunțarea unei hotărâri ce ține loc de act autentic pentru suprafața de teren ce a făcut obiectul convenției din data de 18.10.1994 între reclamanți și pârâții B. M. C. și M. C..
Una din cerințele ce trebuie îndeplinite în cazul actelor juridice translative de drepturi, fiind o aplicație a principiului de drept potrivit căruia nimeni nu se poate obliga valabil la ceva ce nu are sau la mai mult decât are, este aceea ca cel ce se obligă să fie titularul dreptului.
În cauza de față, judecătorul fondului a dispus anularea parțială a contractului de donație autentificat sub nr. 1465 din 1 iulie 1999 de BNP H. I. S., întrucât . fânaț de 6290 m.p. din C.F. 31.044 provenită din conversia de pe hârtie a C.F. 3777 a . a făcut obiectul contractului, nu se mai afla în patrimoniul donatorilor la data încheierii actului juridic, fiind cumpărată de reclamanți, care au achitat integral prețul vânzării, conform convenției sub semnătură privată încheiată la data de 14 octombrie 1994.
Din analiza înscrisului intitulat convenție - contract(fila 11 dosar fond) rezultă că la data de 18 octombrie 1994 pârâții B. M. C. și M. C. au vândut soților Latiș R. și Latiș S. suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul denumit „P.”, teren ce a fost dobândit de vânzători în indiviziune împreună cu B. T.(decedat în prezent), în urma unui partaj judiciar conform sentinței civile nr. 1865/3 iunie 1993 pronunțată în dosarul nr. 4169/1992 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
În urma expertizei tehnice întocmite în cauză de expert B. G. s-a concluzionat că terenul pe care reclamanții l-au cumpărat de la pârâții B. M. C. și M. C. se suprapune cu terenul donat de aceștia pârâtei B. R., iar pe baza acestor constatări prima instanță a dispus anularea parțială a actului de donație.
Tribunalul a constatat că atât raportul de expertiză, cât și suplimentul la raportul de expertiză întocmit în cauză nu lămurește clar care parcelă a făcut obiectul convenției din 18 octombrie 1994, expertul făcând identificarea terenului pe baza susținerilor părților.
Deși există inadvertențe între constatările expertului privind suprafețele ce au făcut obiectul celor două acte juridice despre care s-a făcut vorbire mai sus, instanța de fond nu s-a preocupat să le lămurească, fapt ce echivalează cu necercetarea completă a fondului cauzei.
Cu toate că potrivit convenției din 18 octombrie 1994 pârâții B. M. C. și M. C. au vândut suprafața de 0,50 ha teren, instanța a dispus anularea donației cu privire la întreaga suprafață de 6290 m.p. ce formează ..
De asemenea, nu rezultă din motivarea sentinței despre ce nulitate este vorba și nici dacă s-a făcut o analiză a condițiilor de validitate a contractului de donație.
În ce privește constatarea vânzării nu s-a analizat convenția din punct de vedere al efectelor juridice pe care le produce.
În atare situație, s-a apreciat că soluția ce se impune instanței de recurs este de casare a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în temeiul art. 312 alin. 5 rap. la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în vederea unei cercetări corecte și complete a fondului cauzei, urmând ca instanța de fond să aibă în vedere și celelalte aspecte criticate de pârâtă prin recursul de față.
După casare dosarul a fost înregistrat din nou la această instanță la data de 07 octombrie 2014 sub nr._ .
După înregistrarea dosarului, reclamanții au făcut o nouă precizare (fila 47-49 dosar) prin care au solicitat să se constate:
- nulitatea absolută parțială a actului juridic „act de donație” autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, cu privire la suprafața de 5.000 m,.p. teren fânaț, parte din . în CF_ a . vechi 3777) și radierea acestei suprafețe de teren de pe numele pârâtei B. R.;
- că ei – reclamanții au dobândit dreptul de proprietate, prin cumpărare, de la pârâtul B. M. C. și sora sa defuncta M. C. (decedată la 09 august 2013 )și a căror moștenitori sunt pârâții: M. I. și M. B., cu privire la suprafața de 5.000 m.p., parte a parcelei nou formate 4 f, prin actul intitulat „contract-convenție” sub semnătură privată din 18 octombrie 1994 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare;
- că defuncta F. E. a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, cu privire la suprafața de 641 m.p. teren fânaț identic cu . f din CF_ Pojorîta ( fostă 1202);
- că defuncta F. E. a dobândit dreptul de proprietate, prin moștenire și partaj voluntar, cu privire la suprafața de 4610 m.p. teren identic cu . f din CF_ Pojorîta (fostă 3776);
- că ei – reclamanții au dobândit dreptul de proprietate, prin cumpărare, cu privire la suprafața de_ m.p. teren (reieșită din măsurători) în loc de_ m.p. trecută în acte, identică cu parcelele nou formate: 1 f de 641 m.p., 2 f de 4610 m.p. și 3 f de 5543 m.p. din CF –urile_,_ și_ a . baza actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” sub semnătură privată din 13 octombrie 1994 și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și
- să se dispună intabularea dreptului de proprietate, în devălmășie, asupra drepturilor astfel dobândite.
În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat următoarele:
Prin actul de donație 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, pârâtul B. M. C. și defuncta M. C. îi donează pârâtei B. R. suprafața totală de 16.019 m.p. teren arabil, pășune, fânaț și pădure, înscrisă în CF 3777 a . din parcelele: 2560 arabil de 633 m.p., 2561 pășune de 2122 m.p., 2559/3 fânaț de 3641 m.p., 2465/511 fânaț de 6290 m.p. și 2465/541 pădure de 3333 m.p. teren dobândit în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, deși, din . suprafață de 6290 m.p., suprafața de 5.000 m.p. le-a fost vândută lor – reclamanților de către B. M. C. și sora sa - defuncta M. C., în baza actului sub semnătură privată din 18 octombrie 1994 și pe care ei îl stăpânesc din acel moment.
Prin urmare, reclamanții au arătat că vânzătorii au fost de rea-credință, pentru că, deși, erau proprietarii terenului în baza unei hotărâri judecătorești au ascuns acest lucru încheind doar un act sub semnătură privată, cu toate că aveau posibilitatea să-l încheie în formă autentică și ei să se intabuleze direct.
Mai mult decât atât reaua-credință a lor este dată și prin acea că, deși știau că nu mai au în posesie această suprafață de teren, cu toate acestea, i-au donat pârâtei B. R. întreaga suprafață de teren ( în care era inclusă și suprafața de 5.000 m.p. ce a făcut obiectul vânzării.
Tot astfel, reclamanții au susținut că au constatat această situație în momentul în care au întocmit planul de situație prin care doreau să se intabuleze cu dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat.
În ceea ce privește suprafața de 641 m.p. teren menționată la pct.3 s-a susținut că deși, aceasta apare înscrisă în CF, încă, din anul 1909 pe defunctul Floczea Wasili a lui D. a lui Ihnat (decedat la 28 martie 1952) în realitate, terenul a fost folosit de defuncta F. E. (decedată la 01 octombrie 1998) care a fost nepoata acestuia, astfel că a trecut o perioadă de peste 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.28 din Legea 115/1938 pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate, prin uzucapiune, al acesteia.
De asemenea s-a arătat că în ceea ce privește suprafața de 4610 m.p. teren menționată la pct.4 din precizări, aceasta a aparținut defunctei F. R. (decedată la 26 aprilie 1993) – mama defunctei F. E. și bunica pârâtei C. V., iar după decesul ei, prin moștenire și partaj voluntar, terenul i-a revenit defunctei F. E., fiind intabulat cu el și pe care apoi ei – reclamanții l-au cumpărat, în baza actului intitulat contract-convenție din 13 octombrie 1994.
Motivarea în drept.
Precizările au fost întemeiate în drept pe disp.art.948 pct.4 din vechiul cod civil, art.1294 și următorii din același cod, art.24, 34 și 28 din Legea 115/1938.
Poziția procesuală a pârâților.
Prin întâmpinările depuse la dosar, în raport de acțiunea precizatoare (fila 56-60 dosar), pârâta B. R. a invocat:
- excepția inadmisibilității acțiunii cât privește parcelele: 1f, 2f și 5f;
- a lipsei de interes a reclamanților în ceea ce privește anularea actului d donație 1465 din 01 iunie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba în privința parcelei nou formate 4 f de 5000 m.p.;
- a prescripției dreptului de a cere rectificarea tabulară, în sensul radierii dreptului de proprietate, dobândit de către ea în baza actului de donație, în temeiul art.35 alin.2 din Legea 7/1996;
- inadmisibilitatea cererii de radiare tabulară a parcelei nou formate 5 f și
- lipsa calității procesuale pasive a ei în ceea ce privește ..
Pe fond, a solicitat să se constate că nu există o cauză ilicită la încheierea actului de donație, dat fiind că părțile semnatare au fost de bună-credință la întocmirea contractului în formă autentică.
Pentru aceste considerente s-a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinărilor s-au arătat următoarele:
Prin sentința civilă 1865/1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a dispus ieșirea din indiviziune, cu privire la suprafața de 23.532 m.p. teren situat la locul numit „Preluca” și s-au format 4 loturi, prin atribuirea în natură, respectiv:
- F. R. a primit suprafața de 4605 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3776) în prezent . f;
- F. E. a primit suprafața de 5838 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3773) în prezent . f;
- M. C., B. M. și B. T. au primit, în indiviziune, suprafața de 6290 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3777) în prezent . f și
- B. R. a primit suprafața de 6619 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3778) în prezent . f.
În ceea ce privește . f în suprafață de 641 m.p. având categoria de folosință pădure identică cu parte din . nu a făcut obiectul partajului succesoral, ci a format obiectul reconstituirii în baza Legii 1/2000, fiind dobândit de ea – pârâta în indiviziune cu M. C. și B. M. C., C. V., L. M., Aghin V. și C. V., în baza titlului de proprietate 634/2004, încât, nu putea forma obiectul convenției din 18.10.1994 încheiat de reclamanți cu vânzătoarea F. E..
S-a mai susținut că dreptul de proprietate pe numele ei a fost înscris în CF de la momentul dobândirii, cu efectul de opozabilitate față de un eventual subdobânditor în condițiile prevăzute de art.35 alin.2 din Legea 7/1996 modificată.
Prin urmare, după împlinirea celor 10 ani de înscriere în cartea funciară, cererea de anulare a donației este în aceste condiții lipsită de interes, întrucât acțiunea în rectificare tabulară este prescrisă.
Pe de altă parte, s-a susținut că efectul unui antecontract de vânzare-cumpărare nu este translativ de proprietate, ci are ca efectul o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, iar în cazul neîndepliniri obligației de a face, promitentul cumpărătorul are la îndemână exercitarea în instanță a unei acțiuni în constatarea vânzării, însă atât timp cât imobilul se afla în proprietatea promitentului vânzător, iar în caz contrar, are dreptul doar la dezdăunări.
Referitor la . suprafață de 6410 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (cf vechi 3776) s-a susținut că aceasta a fost dobândită în urma partajului judiciar la care s-a făcut referire de către mama lor F. R., iar la decesul acesteia (survenit la 25 aprilie 1993) . moștenitorilor acesteia, în indiviziune, conform CM 883 din 24.11.1993 și CM suplimentar 205 din 05.11.1998 respectiv: ei – pârâta, lui F. E. și lui M. C. și B. M. C. (ultimii doi fiind nepoți de la fiica predecedată B. Steluța).
Prin urmare, s-a susținut că între ei nu a existat nici un partaj voluntar, iar terenul, și în prezent, este în indiviziune încât s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere.
În legătură cu . suprafață de 1464 m.p. identică cu parte din . CF_ Pojorîta (cf vechi 3778) s-a arătat că aceasta i-a revenit ei – pârâta prin sentința de partaj mai sus amintită și cu care este înscrisă în CF, încât solicitarea reclamanților apare ca nefondată.
În același timp, pârâta a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea capătului de cerere privind înscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamanților pentru . f.
Întâmpinările au fost motivate în drept pe disp.art.115-118 cod procedură civilă anterior.
În acest sens a fost anexat arborele genealogic, iar pârâta a înțeles să se folosească de înscrisurile aflate la dosar, respectiv: sentința civilă_/1993 a Judecătoriei C-lung Mold.,. raport ul de expertiză întocmit de B. V. cu ocazia partajului, Titlul de proprietate nr.634/2004, CM 883 din 24.11.1993 și CM suplimentar 205 din 05.11.1998, Încheierea 1990 din 04.11.1998, planul de situație din raportul de expertiză întocmit de B. G., adeverința 3451 din 30.04.2014, extrase CF și actul de donație.
Probe.
La solicitarea reclamanților au fost audiați martorii: Ț. G. a lui T. de 70 de ani și S. V. de 65 de ani (fila 136, 137-138), în timp ce la solicitarea pârâtei B. R. au fost audiați martorii: S. M. de 75 de ani și C. Ș. de 32 de ani (fila 139,140) și a fost întocmit un raport de expertiză de către inginerul C. G. (fila 122-130) cu planurile de amplasament anexate (fila 131-132).
Situația reținută de instanță.
Prin sentința civilă nr.1865 din 3 iunie 1993 (dosar 4169/1992) a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă acțiunea de partaj formulată de reclamanta B. R. împotriva pârâților F. R., F. E., B. T., M. C. și B. M. C., în sensul că:
- s-a constatat care este masa de partajat rămasă după defunctul F. T. (decedat la 22.11.1978);
- s-a constatat calitatea de moștenitori a părților și
- li s-au atribuit loturi, în natură, conform cotelor cu care participă la moștenire.
În acest sens părților le-au fost atribuite următoarele loturi:
a) reclamantei B. R. lotul nr.1 constând din suprafața_ m.p. identică cu parcelele 2008/61, 2465/513 și 2465/540;
b) pârâtei F. R. lotul nr.2 constând din cota de ½ din . indiviziune cu F. E., suprafața de_ m.p. teren identică cu parcelele 1263/2, 1265, 1264/2, 2465/510 și 2008/60, casa, bucătăria de vară, grajdurile, grajdul de la Obcină și grajdul de la Preluca;
c) pârâtei F. E. lotul nr.3 constând din cota de ½ din . indiviziune cu F. R., suprafața de_ m.p. teren identică cu parcelele 2559/2, 2563, 2465/512 și 2465/542 și camera din bucătărie,iar
d) pârâților: B. T., M. C. și B. M.-C., în indiviziune lotul nr.4 constând în suprafață de_ m.p .teren identic cu parcelele: 2560,2561,2559/3,2465/511 și 2465/541.
Totodată, au fost obligate părțile să-și predea reciproc bunurile atribuite în lot și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate.
La stabilirea și configurația imobilelor au fost avute în vedere rapoartele de expertiză și planurile întocmite de expertul B. V. (în privința terenurilor ) și respectiv expert H. V. ( în ceea ce privește construcțiile).
Prin actul sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18 octombrie 1994 B. M.-C. și M. C. le vând soților: Latiș R. a V. și Latis S. a lui Eusebie suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta cu prețul de 500.000 lei consemnând că aceasta a fost achitată la data semnării contractului.
Totodată se specifică că vânzătorii predau acest teren fără alte obligații, iar în cazul când vânzătorii vor renunța la această vânzare sau alți moștenitori vor avea pretenții la acest teren se obligă a restitui cumpărătorilor suma dublă, adică 1.000.000 lei.
Ulterior, prin actul de donație autentificat sub nr.1465 din 01 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba, B. T., M. C. și B. M.-C. îi donează, fără scutire de raport, lui B. R. imobilul proprietatea lor situat în . totală de 16.019 m.p. teren, arabil, pășune, fânaț și pădure, înscris în CF 3777 a . din parcelele topo 2560 arabil de 633 m.p., 2561 pășune de 2122 m.p., 2559/3 fânaț de 3641 m.p., 2465/511 fânaț de 6290 m.p. și 2465/541 pădure de 3333 m.p. imobile dobândite în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
În același timp, în respectivul act se menționează că donatorii garantează pe donatară că imobilul ce face obiectul prezentului contract este liber de sarcini și servituți, nu a fost scos din circuitul civil prin vreun act normativ de trecere în proprietatea statului, garantând pe donată împotriva oricăror evicțiuni totale sau parțiale, iar donatara menționează că renunță la verificarea sarcinilor conform art.43 din Legea cadastrului 7/1996 și înțelege să-l dobândească în acest condiții și își asumă obligația de a intabula dreptul de proprietate la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Martorul Ț. G. a menționat că a fost prezent la momentul întocmirii actului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care vânzătorii B. M. C. și sora sa M. C. le-a vândut reclamanților o jumătate de hectar teren fânaț situat la locul numit „Preluca”, de pe raza comunei Pojorîta și care se învecina cu un teren proprietatea acestora și pe care îl dobândise prin moștenire de la mama lor B. S., cu precizarea că a semnat personal acea convenție și a susținut că tot atunci reclamanții au achitat și prețul vânzării.
În același timp martorul a susținut că niciodată această suprafață de teren nu a fost folosită de către B. R., dar că, într-adevăr acel teren face parte dintr-un trup de vreo 2 ha ce a aparținut defuncților T. și R. F. și că întregul teren era îngrădit, iar pe el pășunau animalele.
Tot astfel, martorul a susținut că în anul 1994 F. E. le-ar fi vândut reclamanților diferența de 1,5 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” pe care o folosea de la părinții săi, convenție pe care de asemenea, el a semnat-o, cu mențiunea că nici această suprafață de teren nu a fost folosită de B. R..
La rândul său martorul S. V. a arătat că are și el teren în apropierea terenului ce face obiectul acestui dosar și a menționat că la începutul lunii octombrie 1994 – fiind funcționar al Primăriei comunei Pojorîta și în calitate de vecin cu acel teren – a fost solicitat de către reclamanți să încheie un act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care ei cumpărau de la F. E. a lui T. și R. o suprafață de un ha și 54 de ari situat la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta, sens în care a redactat și semnat (ca martor) acel act.
Martorul a mai susținut că la câteva zile reclamanții au venit din nou și i-au solicitat să mai întocmească un alt act de vânzare-cumpărare de data aceasta cu numiții: B. M. C. și sora sa M. C. (moștenitori după B. S.), pentru diferența de 0,50 ha teren ce făcea parte din același trup cu cel anterior, încât, a întocmit și semnat și ca martor acea convenție.
Cât privește suprafața de 2 ha teren fânaț menționată anterior martorul a susținut că a aparținut soților F. T. și R., iar după decesul acestora în urma unui proces de partaj suprafața de 1,5 ha a fost folosită de F. E., iar 0,5 ha de către B. M. C. și M. C..
Tot astfel, a susținut că în ceea ce o privește pe pârâta B. R., aceasta avea și ea o suprafață de teren fânaț și pădure ( un ha dobândit în baza Legii 18/1991 și 1 ha și 13 ari în baza Legii 1/2000) dar că acele suprafețe de teren erau învecinate cu cele ce au făcut obiectul celor două acte de vânzare-cumpărare.
De asemenea, martorul a menționat că în momentul încheierii celor două convenții de vânzare-cumpărare e a avut la bază notările de la registrul agricol sens în care a arăta că aceștia erau înscriși în registrul agricol cu 1,54 și respectiv 0,50 ha, încât, după întocmirea actelor el a transcris acele suprafețe pe numele noilor proprietari, în speță, pe numele reclamanților.
Martorul S. M. a menționat că este vecin cu imobilul în care pârâta B. R. și soțul său M. au locuit pe . . aflat de la aceștia că prin anul 2001, ar fi cumpărat o suprafață de teren la locul numit „P.”, de la nepoata sa B. S..
În același timp el a susținut că, de asemenea, a auzit că reclamanții ar fi cumpărat o suprafață de teren situată tot la „Preluca” de la F. E. a lui T..
Tot astfel, martorul a susținut că le-a ajutat pe soții B. R. și M. la cosit și la curățatul terenului de la locul numit „Preluca” menționând că acest teren este alăturat celui pe care l-au cumpărat reclamanții și care face parte din același trup, confirmând că din momentul în care reclamanții au cumpărat cele două suprafețe de teren, ei le folosesc.
În ceea ce-l privește pe martorul C. Ș., acesta a precizat că are cunoștință că pârâta B. R. are o suprafață de peste 2 ha teren fânaț la locul numit „Preluca” de pe raza comunei Pojorîta, întrucât în ultimii 4 ani de zile, a lucrat pe acest teren în sensul că a recoltat fânul și a curățat terenul, dar a menționat că nu are cunoștință despre faptul că reclamanții ar fi cumpărat vreo suprafață de teren de la rudele pârâtei B. R..
De asemenea, martorul a arătat că în urmă cu vreo 3 – 4 ani de zile într-adevăr B. R. a făcut o plângere la organele de poliție care s-au deplasat la fața locului, în lipsa reclamanților și s-ar fi făcut unele constatări.
Soluția instanței.
Întrucât, în speță, au fost invocate de către pârâta B. R., mai multe excepții, respectiv:
- excepția inadmisibilității acțiunii cât privește parcelele: 1f, 2f și 5f;
- a lipsei de interes a reclamanților în ceea ce privește anularea actului d donație 1465 din 01 iunie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba în privința parcelei nou formate 4 f de 5000 m.p.;
- a prescripției dreptului de a cere rectificarea tabulară, în sensul radierii dreptului de proprietate, dobândit de către ea în baza actului de donație, în temeiul art.35 alin.2 din Legea 7/1996;
- inadmisibilitatea cererii de radiare tabulară a parcelei nou formate 5 f și
- lipsa calității procesuale pasive a ei în ceea ce privește ., instanța se pronunța cu privire la acestea.
Conform art.137 cod procedură civilă anterior „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii”.
Tot astfel, trebuie avute în vedere și disp.art.136 cod procedură civilă anterior care arată că: „excepțiile de procedură care nu au fost propuse în condițiile art.115 și 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile și în condițiile legii”.
Înainte de a se face referire la excepțiile invocate trebuie avut în vedere următoarele aspecte:
Potrivit art.132 alin.1 din codul de procedură civilă anterior: „la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamatului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării”.
În speță, acțiunea a fost introdusă la această instanță la data de 15 martie 2012, după care, reclamanții:
- au făcut o primă precizare la acțiune (fila 124 dosar anterior);
- o a doua precizare la acțiune (fila 146-147 dosar anterior) și apoi
- a treia precizare (fila 47 – 49 din nou dosar).
Deși, s-ar putea invoca dispozițiile suscitatului text, instanța, ținând seama că, în esență, se vizează aceleași aspecte invocate prin acțiunea inițială, (cu atât mai mult cu cât primele două precizări au fost făcute în cadrul primului ciclu procesual) va judeca cauza în întregul ei.
Această explicație este necesară pentru a se răspunde la excepțiile invocate de către pârâta B. R. (fila 56-60 din prezentul dosar).
Față de cele mai sus arătate, instanța consideră că excepțiile ridicate de pârâtă nu sunt întemeiate și urmează a fi respinse ca atare.
Așa cum se poate constata, pârâta a invocat susmenționatele excepții în raport de anumite capete de cerere din acțiunea precizată și nu în ansamblul acțiunii, încât, aspectele invocate vizează chestiuni de fond și nu pot fi considerate ca excepții care paralizează, în tot, fondul cauzei.
Așadar, instanța va soluționa cauza pe fond.
Potrivit raportului de expertiză întocmit de inginerul C. G., suprafața totală a terenului în litigiu este de_ m.p. și se identifică cu:
- . 503 m.p. formată din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 1202);
- . 4610 m.p. formată din parte a parcelei 2465/510 din CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3776);
- . 5542 m.p. formată din parte a parcelei 2465/512 din CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3773);
- . 5000 m.p. și 5 f de 1290 m.p. sunt identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3777);
- . 1608 m.p. și 7 f de 5011 m .p. sunt identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3778).
Conform aceluiași raport de expertiză obiectul contractului convenție din 13.10.1994 se identifică cu parcelele nou formate: 3 f de 5542 m.p. și 2 f de 4605, în total_ m.p.(în loc de_ m.p.).
S-a mai susținut că din punct de vedere cadastral . identică cu parte din . CF_ Pojorîta (cf vechi 3773) având ca proprietar tabular pe F. E., în timp ce . 4605 m.p. este identică cu . din CF_ Pojorîta având ca proprietar tabular pe F. R., deși, în convenția mai sus menționată vânzătoarea terenului este F. E..
Conform actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” din 18. 10.1994 reclamanții au cumpărat de la M. C. și pârâtul B. M. C. suprafața de 5000 m.p. la locul numit „Preluca” și care se identifică cu . f și care se suprapune cu parte din . 6290 m.p. din CF_ Pojorîta având ca proprietar tabular pe B. R., dobândită prin actul de donație autentificat sub nr.1465 din 1 iulie 1999 de către BNP H. I. Șcraba.
În raport de sentința civilă 1865 din 3 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc terenurile dobândite de moștenitorii lui F. T. au fost identificate ca aparținând, printre altele lui:
- B. R. . 1608 m.p și 7 f de 5011 m.p. identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3778);
- F. R. . 4605 m.p. ( în urma măsurătorilor) identică cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3776);
- F. E. . 5542 m.p. identică cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3773);
- B. T., M. C., B. M. C., în indiviziune, . 5000 m.p. și 5 f de 1290 m.p. identice cu . CF_ Pojorîta (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3777).
În același timp expertul a menționat, de asemenea, că . 4605 m.p. identică cu . din CF_ Pojorîta, are ca proprietar tabular pe F. R., însă, în contractul de convenție din 13.10. 1994 apare ca vânzătoarea terenului F. E..
De asemenea expertul a arătat că suprafața de 5.000 m.p. ce face obiectul convenției din_ încheiat între B. M. C. și M. C., identic cu . se suprapune cu . B. R. în baza actului de donație respectiv se suprapune cu parte din . 6290 m.p..
În fine, s-a mai arătat că . f de 503 m.p. formată din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta (cf vechi 3777) nu se identifică cu terenul menționat în titlu de proprietate 634/2004.
În raport de toate aceste aspecte și având în vedere și cele dispuse prin decizia de casare, instanța reține următoarele:
Potrivit art.800 din codul civil anterior privind donația între vii: „nimeni nu va putea dispune de avutul său cu titlu gratuit, decât cu formele prescrise de lege pentru donațiuni între vii sau prin testament”, în timp ce prin articolul 801 din același cod se menționează că donațiunea este un act de liberalitate prin care donatorele dă irevocabil un lucru donatorului care-l primește”.
Așadar, contractul de donație nr.1465 din 01 iulie 1999 a fost întocmit în fața notarului, fiind autentificat de către acesta în prezența părților, încât sub aspectul condițiilor de formă se constată că acestea au fost îndeplinite.
Referitor însă la modalitatea de transmitere a bunurilor prin respectivul contract trebuie făcute următoarele precizări:
Așa cum s-a menționat anterior, la data de 18 octombrie 1994 potrivit actului sub semnătură privată intitulat „contract-convenție” B. M. C. și M. C. le vând reclamanților suprafața de 0,50 ha teren fânaț situat la locul numit „Preluca” terenul fiind preluat la acea dată de către cumpărători, iar prețul încasat de către vânzători.
Prin urmare, la data întocmirii contractului de donație donatorii i-au donat pârâtei B. R. suprafața totală de 16.019 m.p. teren în care a fost inclusă și . de 6290 m.p. și care făcuse obiectul înstrăinării către reclamanți, deși, la acea dată nu se aflau în stăpânirea acelui teren.
Potrivit disp.art.948 pct.4 din codul civil anterior una din condițiile esențiale pentru validitatea convenției este acea a unei cauza licite, în timp ce prin art.966 din același cod se menționează că: ”obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect”.
Tot astfel, trebuie avute în vedere și prevederile art.977 din același cod care menționează că: „interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor”, în timp ce articolul 970 alin.1 prevede că: „convențiile trebuie executate cu bună-credință”.
Referitor la susținerile părților în ceea ce privește buna sau reaua-credință la întocmirea actelor trebuie menționat că atât donatorii cât și donatara sunt în culpă în momentul transmiterii bunurilor prin actul de donație la care s-a referit, pentru că – pe de o parte – donatarii știau că în urmă cu 5 ani de zile înstrăinaseră parte din teren către reclamanți, ba mai mult nici nu le-au comunicat acestora faptul că ei au dobândit terenul în baza unei hotărâri judecătorești și puteau încheia actul de vânzare în formă autentică, iar - pe de altă parte – pentru că nici donatara nu a făcut verificările necesare pentru a afla situația reală a terenului (bazându-se doar pe susținerile donatorilor) și și-a asumat obligația de a-i intabula dreptul de proprietate la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, deși, transmițători, în speță, donatorii aveau un titlu de proprietate constituit (hotărâre judecătorească) și puteau să se intabuleze direct.
Așa fiind, instanța constatând că acțiunea, așa cum a fost precizată, că este întemeiată doar în parte, urmează a o admite și în acest sens va dispune:
- anularea actului de donație autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, doar în ceea ce privește . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777), restul terenului în suprafață de 1290 m.p. identic cu . f rămânându-i pârâtei B. R. dobândită în baza acestui act și
- radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. în CF_ a . vechi 3777), cu privire la . f de 5.000 m.p. teren.
În acest sens trebuie menționat că nu pot fi reținute susținerile pârâtei B. R. în ceea ce privește aplicabilitatea disp.art.35 alin.2 din Legea 7/1996 modificată, câtă vreme aceasta se referă la „terțele persoane care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat”, situație în care acțiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani socotiți din ziua în care s-a înregistrat cererea lor de înscriere, câtă vreme – așa cum s-a arătat mai sus – nu se poate susține că în ceea ce privește transmiterea parcelei 4 f aceasta s-a făcut cu bună-credință.
Totodată, instanța va constata că reclamanții Latiș R. și Latiș S. au dobândit dreptul de proprietate, în devălmășie, prin cumpărare – conform art.30 alin.1 din codul familiei coroborat cu art.1294,1294 cod civil anterior - cu privire la . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777) și respectiv 3 f de 5542 m.p. teren identic cu parte din . CF_ a . vechi 3773);
În temeiul art.1077 din codul civil anterior urmează ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În acest sens trebuie menționat că vânzătorii: B. M. C. și M. C. și respectiv F. E. erau proprietari tabulari ai terenului înstrăinat.
De asemenea trebuie făcută mențiunea că prin convenția sub semnătură privată „contract – convenție” din 13.10.1994 vânzătoarea F. E. le-a vândut reclamanților . 5542 m.p. identică cu . cărui proprietar tabular era dar și . 4605 m.p. identică cu . cărui proprietar era F. R..
Întrucât nu s-a făcut dovada că vânzătoarea ar fi fost singura moștenitoare îndreptățită la această suprafață de teren și nici nu avea acceptul celorlalți comoștenitori, nu putea înstrăina un bun ce nu-i aparținea.
În temeiul art.24-26 din Decretul – Lege 115/1938 se va dispune înscrierea dreptului de proprietate, astfel dobândit, în registrul CF.
În același timp instanța va respinge capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, de către defuncta F. E. cu privire la . f de 503 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 1202), întrucât potrivit anexei nr.2 din planul de situație întocmit de inginer C. G. (fila 132 dosar), această parcelă se formează din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta.
Chiar dacă această parcelă are ca proprietar tabular pe F. V. a lui D. conform planului de situație întocmit de B. V. aflat la fila 94 din dosarul 4169/1992 . CF_ Pojorîta (cf 1202) s-a comasat și apoi s-a divizat și s-au format mai multe parcele printre care și 2465/510, 2465/511, 2465/512 și 2465/513 și a făcut obiectul dosarului de partaj succesoral, încât, nu se poate susține că terenul a fost uzucapat de către F. E..
În acest sens trebuie avut în vedere că pârâta a susținut că această suprafață de teren ar fi fost dobândită în baza titlului de proprietate 634/2004, însă, acest lucru nu a fost dovedit, ba dimpotrivă, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a constatat că această parcelă în suprafață de 503 m.p. formată din parte a parcelei 2465/51 din CF_ Pojorîta ( cf vechi 3777) nu se identifică cu terenul menționat în acel titlu de proprietate, încât susținerea sa urmează a fi înlăturată.
Tot astfel, urmează a fi respins și capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin moștenire și partaj voluntar, de către defuncta F. E. cu privire la . 4605 m.p. teren identic cu . CF_ a . vechi 3776), câtă vreme dreptul de proprietate este înscris pe F. R., în baza sentinței civile 1865 din 03 iunie 1993 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și le-a revenit, în indiviziune, conform CM 883 din 24.11.1993 și CM suplimentar 205 din 05.11.1998 lui:B. R., F. E., M. C. și B. M. C. (ultimii doi ca moștenitori ai lui B. S.) și nu s-a făcut dovada că între aceștia ar fi existat un partaj voluntar.
Conform art.730 alin.1 din codul civil anterior: „dacă toți erezii sunt prezenți și majori, se pot împărți între dânșii, oricum ar voi, fără îndeplinirea vreunei formalități”, ori, în speță, acest lucru nu s-a dovedit, ba mai mult este contestat de pârâtă.
În același timp instanța va respinge și capetele de cerere privind:
- dobândirea dreptului de proprietate al reclamanților, prin cumpărare, de la defuncta F. E. cu privire la . f de 1290 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777) și
- radierea înscrierii dreptului de proprietate înscris în acest CF pentru pârâta B. R..
Pentru a se dispune în acest sens urmează a se avea în vedere că așa cum s-a arătat anterior actul de donație autentificat sub nr.1465/1999 de BNP H. I. Șcraba, a fost anulat doar în ceea ce privește . 5000 m.p., în timp ce . f i-a rămas pârâtei B. R. în baza aceluiași act de donație (respectivul act nu a fost anulat în totalitate) și prin urmare nu se poate susține că terenul le-ar fi fost transmis reclamanților de către F. E. și nici nu sunt motive care să conducă la radierea înscrierii acestui drept pentru pârâtă.
Cheltuieli de judecată.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei B. R. la plata sumei de 6011 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (4011 lei din primul ciclu procesual și 2.000 lei onorariu expertiză din prezentul dosar).
Potrivit art.274 alin.1 cod procedură civilă anterior: „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”.
Tot astfel, trebuie avut în vedere că prin articolul 276 din același cod se precizează că: „când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor”.
Așa fiind și ținând seama de faptul că dintre toate capetele de cerere formulate prin acțiune și apoi prin cele trei precizări, instanța a admis doar o parte din ele (dintre care doar primele două o vizează pe pârâta B. R.) se consideră justificate cheltuielile de judecată doar în limita sumei de 3.000 lei, încât – în temeiul suscitatelor texte – o va obliga pe pârâta B. R. să le plătească reclamanților suma de 3.000 lei cu acest titlu.
Văzând că acțiunea a fost legal timbrată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
1.
Respinge excepțiile invocate de pârâta B. R..
2.
Admite, în parte, acțiunea așa cum a fost precizată formulată de reclamanții: Latiș R. și Latiș S. ambii din . în contradictoriu cu pârâții:B. R. din ., B. M. C. din ., C. V., ., ., . București, M. I. și M. B. ambii cu domiciliu în ..26, ., . și în consecință:
a).
Anulează actul de donație autentificat sub nr. 1465 din 01 iulie 1999 emis de BNP H. I. Șcraba, doar în ceea ce privește . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777), restul terenului în suprafață de 1290 m.p. identic cu . f rămânându-i pârâtei B. R. dobândită în baza acestui act;
b).
Radiază dreptul de proprietate înscris pe numele pârâtei B. R. în CF_ a . vechi 3777), cu privire la . f de 5.000 m.p. teren;
c).
Constată că reclamanții Latiș R. și Latiș S. au dobândit dreptul de proprietate, în devălmășie, prin cumpărare, cu privire la . f de 5.000 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777);
Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
d).
Constată că reclamanții Latiș R. și Latiș S. au dobândit dreptul de proprietate, în devălmășie, prin cumpărare, cu privire la . f de 5542 m.p. teren identic cu parte din . CF_ a . vechi 3773);
Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare și
e).
Dispune înscrierea dreptului de proprietate, astfel dobândit, în registrul CF.
3.
Respinge capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, de către defuncta F. E. cu privire la . f de 503 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 1202);
4.
Respinge capătul de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate, prin moștenire și partaj voluntar, de către defuncta F. E. cu privire la . 4605 m.p. teren identic cu . CF_ a . vechi 3776);
5.
Respinge capetele de cerere privind:
- dobândirea dreptului de proprietate al reclamanților, prin cumpărare, de la defuncta F. E. cu privire la . f de 1290 m.p. teren identică cu parte din . CF_ a . vechi 3777) și
- radierea înscrierii dreptului de proprietate înscris în acest CF pentru pârâta B. R..
Obligă pe pârâta B. R. să le plătească reclamanților suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (corespunzător capetele de cerere pentru care acțiunea a fost admisă).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 14 iulie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:9/14 iulie 2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1314/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 932/2015. Judecătoria... → |
|---|
