Plângere contravenţională. Sentința nr. 101/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 101/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 2804/206/2014
Dosar nr._ /_ plângere contravențională
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.101
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 IANUARIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTELUCICA V.
GREFIERMARIANA C.
Pe rol, judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul R. V. în contradictoriu cu intimatul CNADNR-CESTRIN.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură o notă prin care intimata invocă excepția tardivității formulării plângerii contravenționale de către petent.
Instanța deliberând asupra excepției tardivității formulării plângerii, constată că este nefondată și o respinge, având în vedere că plicul de la fila 3 dosar poartă data de 1.07.2014, dată care se încadrează în prevederile art.32 din OG 2/2001
Verificând actele dosarului instanța constată plângerea în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9648/26 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Cluj N., a fost admisă excepția neconpetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj N., invocată de instanță și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2014, sub numărul_, petentul R. V., a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 02.06.2014, întocmit de intimatul CNADNR Cestrin București, prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1250 lei, solicitând ca instanța să admită plângerea, să anuleze procesul verbal de contravenție iar în subsidiar, să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea „avertisment”.
În motivarea plângerii petentul a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției este lovit de nulitate absolută, astfel că se bucură de o prezumție relativă de adevăr, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă.
Potrivit art. 109 alin. 2 din OUG nr.195/2002, se poate face constatarea contravențiilor și cu ajutorul mijloacelor certificate sau cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal, fără a fi necesară confirmarea, faptelor de către martori, în condițiile în care această normă consacră dispensa privitoare la confirmarea unor împrejurări de către martori, este evident ca această reglementare are un caractere special, ce obligă organul ce face constatarea de a însera în cuprinsul procesului verbal, date despre mijlocul tehnic ce a făcut constatarea contravenției.
Potrivit prevederilor Normelor de Metrologice legală 001-05 „cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal „ instanțiile de verificat trebuie să fie utilizate de operatori calificați, acestea vor putea fi utilizate numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate și sigilate în conformitate cu prevederile acestei norme și sunt însoțite de buletin de verificare. Toate aceste cerințe sunt prevăzute pentru valabilitatea în instanță a probelor administrate pe această cale.
În speță, organul constatator nu a înscris în cuprinsul procesului verbal, mijlocul tehnic cu ajutorul căruia s-a făcut măsurarea, limitându-se a atașa la procesul verbal de contravenție un document, având înscrise datele de identificare ale vehiculului și niște repere normative. Numai în măsura în care acest aparat ar fi fost înscris în actul de constatare s-ar putea oferi garanția dreptului la apărare eficientă și dreptul la un proces echitabil astfel încât petenta să poată propune probe și a se apăra în funcție de cele consemnate în procesul verbal de contravenție. În practică procesul verbal de constatare a contravenției se întocmește la sediul organului constatator, motiv pentru care nici nu este semnat de către petent sau de presupusul acestuia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a statuat în Cauza Ozturk contra Germaniei, prin hotărârea din data de 21.02.1984, că „ distincția dintre contravenienți și infracțiuni există în legislația internă, a unora dintre statele semnatare ale convenției nu poate avea ca efect scoaterea unor categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție, a acuzațiilor în materie penală” iar în cauza A. contra României s-a reținut că „ acuzația a dusă petentului este o acuzație penală în sensul convenției, iar aceasta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele din partea autoritarilor, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
În aceeași cauză s-a recunoscut dreptul oricărui sistem juridic de a cunoaște prezumții de fapt și de drept, însă în materie penală acestea nu pot să depășească limite rezonabile.
În mod constat jurisprudența națională, a creat o prezumție relativă de veridicitate a mențiunilor cuprinse, în procesul verbal de constatare a contravenției întocmit cu respectarea cerințelor de formă prev. de OG nr. 2/2001, și alte acte normative speciale ( în speță art. 109alin. 2 din OUG nr. 195/2002).
Aceste împrejurări, sunt apreciate de instanțe ca dincolo de limitele rezonabile ale prezumțiilor de fapt recunoscute chiar de jurisprudența românească în materie și de care face vorbire CEDO în cauza Abghel Contra României și făcând aplicare principiilor „ in dubio pro reo” ( dubiul profita învinuitului ), și in dubio quod minimum în dubio quod mitrius” ( în caz de îndoială se ia în considerare ceea ce este mai puțin împovărătoare), se poate conchide ca organul constatator nu poate proba, fără dubiu, săvârșirea contravenției de care petent.
S-a mai arătat că printre motivele de nulitate absolută ale procesului verbal de constatare a contravenției, prevede în art. 17, din OG nr.2/2001, se numără și cel referitor la semnarea agentului constatator, semnătură care conform accepțiunii de la data adoptării legii, trebuia să fie omologată, ori în actul de sancționare atacat, semnătura agentului constatator este electronică, aspect nereglementat de actul normativ susmenționat.
Plângerea a fost motivată în drept pe disp. OG nr.2/2001.
Potrivit art. 411 al. 2 C. pr. civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Plângerea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 20.11.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, la data de 09.12.2013 pe DN 1C km 18+ 392 m pe raza localității J. jud. Cluj N., vehiculul cu numărul de înmatriculare_ aparținând petentului a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 02.06. 2014 a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ .
S-a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției întrunește toate condițiile prev. de OG 15/2002, coroborat cu OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 din OG 15/2012 în lipsa contravenientului și a martorului, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor speciale ale Sistemului Informatic de emitere; gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor –Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
S-a mai arătat că din coroborarea prevederilor art. 7din legea nr. 455/2001 cu prevederile art.-19 din OG nr.2/2001 reiese că procesul verbal de constatare a contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale, mai mult decât atât, conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator cu certificatul electronic emis de Cert SINGN S.A.
Apărarea petentului potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesul verbal este nul, semnătura electronică nefiind menționată în OG 2/2001, este neîntemeiată, și nu poate fi luată în considerare, ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente: astfel art. 17 din OG nr.2/2001, sancționează lipsa semnăturii agentului constatator, dar cum se poate vedea, legiuitorul a vorbit doar despre semnătura, astfel chiar dacă nu se menționează expres despre semnătura electronică se poate constata că nu se menționează nici faptul că semnătura ar fi olografă. Totodată semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional.
Potrivit art. 4 din legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul sub forma electronică reprezintă o colecție de date în forma electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau atice alte caractere cu semnificație inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, sau a unui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege, înscrisul sub formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică există, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Astfel potrivit art. 4 indice 4 semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: estre legată în mod unic de semnatar, asigură identitatea semnatarului, este creată prin mijloace controlare exclusiv de semnatar, este legată de datele în forma electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum și prezenta cauză, de către agentul constatator, investit cu autoritatea statală, ca cele constatate în procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
Nici o dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice .Contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie conform art. 25 alin. 1 din OG 2/2001, procesul verbal se va înmâna, sau după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Pentru persoana căreia i se adresează înscrisul sub formă electronică, poate fi citi tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi civit cu ochiul liber.
Astfel un înscris care are asociată o semnătură, electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie deoarece întotdeauna un asemenea act, va fi disponibil și accesibil, să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică.
Prin urmare nu este necesar ca pe forma scrisă, a procesului verbal de constatare a contravenției, care în forma electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă, a acestuia.
Procesul verbal de constatare a contravenției este un înscris generat și semnat în forma electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretată sistematic art. 6 și 7, dina cest act normativ prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic, pentru înscrisul sub formă electronică, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică.
Referitor la omologarea camerelor ANPR, au considerat că este necesar să completeze că, nu camerele video trebuie să fie omologate,, ci mijloacele tehnice de măsurat mărimi fizice, astfel că, adresa eliberată de către Biroul Român de Metrologie legală, este explicită și susține legalitatea întocmirii proceselor verbale de constatare a contravențiilor. Despre controlul metrologic s-a menționat că în cuprinsul OG 20 din 21.08.1992, actualizată, privind Activitatea de Metrologie, completată cu ordinul nr.27/16.02.2004, pentru aprobarea Listei Oficiale a Mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, nu sunt incluse și camerele ANPR.
Având în vedere cele mai sus expuse intimatul a s-a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și neîntemeiată, și în subsidiar menținerea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal, iar potrivit art. 411 pct.2 NCPC, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Întâmpinare a fost motivată în drept pe disp. OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, OG nr.15/2002, privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, legea 455/2001, privind semnătura electronică, ordinul MTI nr. 769/2010, cu modificările și completările ulterioare –Norme metodologice pentru aplicare a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._
întocmit de reprezentanții intimatului la data de 09.12.2013,petentul a fost sancționat contravențional, cu amendă în cuantum de 1250 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8, alin.4 din OG15/2002, constând în aceea că, pe DN 1C km 18+ 392 m pe raza localității J. jud. Cluj N., vehiculul cu numărul de înmatriculare_ aparținând petentului a fost surprins circulând pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă.
In ce privește legalitatea procesului-verbal aceasta urmează a fi examinată de instanță prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de petent, respectiv lipsa semnăturii olografe al agentului constatator de pe procesul-verbal și lipsa verificării metrologice
Lipsa semnăturii agentului constatator reprezintă un motiv de nulitate absolută al procesului-verbal conform art. 17 din OG nr. 2/2001, text de lege care face referire la semnătura agentului constatator fără a preciza însă că aceasta trebuie să fie olografă.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, în cazul în care, potrivit legii forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat ți generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Prin urmare, un înscris în formă electronică astfel cum se definește prin dispozițiile art. 4 al. 2 din Legea nr. 455/2001 constituie un act juridic valabil din punctul de vedere al formei scrise prevăzute de lege ad validitatem, dacă i s-a atașat o semnătură electronică ce îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Având în vedere că procesul-verbal contestat a fost generat electronic, fiindu-i atașată o semnătură electronică valabilă la data constatării faptei, de 9 august 2014, eliberată pe numele agentului constatator care a întocmit procesul verbal contestat,de către . . conformitate cu dispozițiile Legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001, după cum rezultă din certificatul calificat(f 18), procesul-verbal constituie un act juridic valabil încheiat, iar motivul de nulitate absolută invocat de petent cu privire la lipsa semnăturii nu poate fi primit.
Cu privire la lipsa verificării metrologice, instanța amintește că nu camerele video trebuie să fie omologate, ci mijloacele tehnice de măsurat mărimi fizice,aspect reținut pe baza adresei eliberată de către Biroul Român de Metrologie legală(fila 20)
Conform OG 20 din 21.08.1992, actualizată, privind Activitatea de Metrologie, completată cu ordinul nr.27/16.02.2004, pentru aprobarea Listei Oficiale a Mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, nu sunt incluse și camerele ANPR.
În consecință, instanța va constata legalitatea actului sancționator.
În ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, acesta se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, instanței de judecata ii revenind rolul de a verifica, în conformitate cu art. 34 din OG nr. 2/2001, la cererea petentului dacă cele cuprinse în procesul-verbal corespund realității.
In acest sens instanța arată că potrivit jurisprudenței Curții EDO materia contravențiilor este asimilată materiei penale, fiindu-i aplicabile garanțiile art. 6 din Convenția EDO. De asemenea, Convenția nu se opune unei prezumții de legalitate și temeinicie a procesului-verbal insă cu două condiții: sancțiunea prevăzută de lege să nu fie gravă și să existe posibilitatea administrării de probe in vederea răsturnării prezumției de către petent, in acest sens pronunțându-se Curtea EDO în hotărârile A. c României, H. c României, N. G. c României.
In cazul de față sancțiunea aplicată, una pecuniară și de un cuantum moderat nu este de natură a împiedica existența unei prezumții de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contestat, iar în vederea răsturnării prezumției petentei i s-a încuviințat proba cu înscrisuri.
Având în vedere faptul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal, iar faptele săvârșite de acesta se circumscriu dispozițiilor legale menționate în procesul-verbal, întrunind elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost amendat, instanța urmează să respingă plângerea, ca nefondată.
Pentru a se opri la această soluție, instanța a avut în vedere atât disp. art. 5 alin. 5 din OG 5/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol al faptei, precum și disp. art. 21 alin. 3 din același act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ, și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Cu privire la gradul de pericol social, instanța apreciază că nesancționarea unor fapte de natura celor săvârșite de petent, ar determina neatingerea finalității urmărite de legiuitor prin edictarea normei legale care le incriminează.
Față de cele mai sus menționate, instanța apreciază că nu se impune nici reindividualizarea sancțiunii aplicate, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social concret faptei săvârșite, iar obligarea petentului la plata unei sume de bani cu titlu de amendă, se impune pentru a-și atinge scopul preventiv și sancționator.
Pentru considerentele mai sus expuse instanța urmează să respingă plângerea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea, formulată de petentul R. V. –CNP_, cu domiciliul în ., în contradictoriu cu intimatul CNADNR-CESTRIN cu sediul în București, ..401A, sector 6, ca nefondată.
Cu drept de apel, care se depune la Judecatoria Câmpulung Moldovenesc, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 23.01.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red.LV
Tehnored.MC/LM
Ex.:4
12 febr.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 74/2015.... | Prestaţie tabulară. Sentința nr. 80/2015. Judecătoria... → |
|---|
