Pretenţii. Sentința nr. 709/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 709/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 709/2015
Dosar nr._ pretenții
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.709
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „pretenții” introdusă de reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâtul P. comunei B. - L. G..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 13 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Întrucât urmau a se depune concluzii scrise la dosar s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin acțiunea introdusă în fața acestei instanțe și înregistrată la 11 februarie 2015 reclamantul M. I. l-a chemat în judecată pe pârâtul L. G. - P. comunei B., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat acesta să-i plătească suma de 3920 lei.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat următoarele:
La data de 06 august 2013 a depus o cerere la Primăria comunei B. prin care solicita întrunirea unei comisii de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic a animalelor domestice – conform HG 1679/2008 - întrucât pe terenul proprietatea lui, aflată în zona Feredeu, un urs i-a omorât două bovine de sex feminin.
La data de 07 august 2013 s-a întrunit respectiva comisie și s-a încheiat procesul-verbal 1897 (model anexa 2) din actul normativ mai sus menționat, în care s-a stabilit valoarea pagubei de 3920 lei.
A doua zi el a dus capetele bovinelor la DSV Suceava unde au fost examinate.
Întrucât până la data de 25 iunie 2014 nu a primit nici un fel de răspuns cu privire la despăgubirile ce i se cuveneau a fost nevoit să facă o cerere la Primăria comunei B. pentru a afla unde a fost înaintat procesul-verbal de constatare, iar prin adresa 1534 din 22 iulie 2014 i s-a comunicat că dosarul a fost înaintat la ITRSV Suceava la data de 27 iunie 2014 (după aproximativ un an de zile).
Urmare a acestui fapt la data de 31 octombrie 2014 a formulat o cerere către ITRSV Suceava, solicitând a i se comunica stadiul în care se află dosarul său de despăgubire, însă, prin adresa_ din 23 decembrie 2014, această instituție i-a comunicat că dosarul este incomplet deoarece nu s-a încheiat proces-verbal model anexa 2 din actul normativ sus menționat, întrucât lipsește certificatul de necropsie și concluziile medicului veterinar, motiv pentru care nu s-a putut dispune decizia de recuperare a daunelor.
Totodată i s-a făcut cunoscut că sarcina completării dosarului revine primarului comunei B..
Reclamantul a susținut că la data respectivă s-a întocmit proces-verbala model anexa 2 în care s-a stabilit prejudiciul, iar în ceea ce privește necropsia leșurilor comisia i-a solicitat să ducă capetele bovinelor la DSV Suceava pentru a fi examinate, lucru pe care el l-a făcut.
Prin urmare, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în cuantum menționat, reactualizată cu indicele de inflație pe considerentul că datorită acestuia ITRSV Suceava nu-i poate acorda despăgubirile.
Motivarea în drept.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile art.1349 și 1357 din codul civil.
În acest sens s-au anexat în copie:anexa nr.2: proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic al animalelor domestice nr.1897 din 07 august 2013, comunicarea nr._ din 23 decembrie 2014 pe care i-a făcut-o reclamantului ITRSV Suceava cât și adresa nr.1534/LG din 22 iulie 2014 emisă de Primăria comunei B. (ambele la solicitarea reclamantului).
Poziția procesuală a pârâtului.
Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 24-29) pârâtul a solicitat respingerea acțiunii invocând următoarele aspecte:
- acțiunea formulată este inadmisibilă pe dispozițiile codului civil, dat fiind că acordarea unor astfel de despăgubiri este reglementată de dispozițiile Hotărârii nr.1679 din 10 decembrie 2008 și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006;
- în speță nu este dată răspunderea delictuală a sa, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv: prejudiciu, faptă ilicită și raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciul cauzat.
În acest sens pârâtul a arătat că:
- prin prejudiciu se înțelege orice rezultat dăunător, de natură patrimonială sau nepatrimonială, ce constituie efecte ale încălcării drepturilor subiective și intereselor legitime ale persoanelor, cu mențiunea că acesta trebuie să fie cert, ori, în ceea ce-l privește nu i-a încălcat reclamantului nici un drept.
- prin faptă ilicită se înțelege orice conduită a omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv sau regulile de conviețuire socială, respectiv o acțiune sau inacțiune ce are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau interesele legitime ale unei persoane, ori, el nu i-a încălcat reclamantului un asemenea drept, ba dimpotrivă acțiunea sa este cea conferită de norma specială în astfel de situații și
- prin raport de cauzalitate se înțelege împrejurarea ca prejudiciul să fie consecința faptei ilicite săvârșită de o altă persoană, căreia îi este imputabilă și care a urmărit producerea rezultatului păgubitor, ori, în cauză, nu este dat acest lucru.
Pe de altă parte, s-a susținut că – așa cum s-a arătat – acordarea unor astfel de despăgubiri este guvernată de dispozițiile legii speciale, respectiv Hotărârea 1679/2008.
Astfel, potrivit acestor reglementări constatarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice și a animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexă la hotărâre, evaluarea acestora și stabilirea răspunderii civile, se realizează de către o comisie special constituită în acest scop, a cărei componență este stabilită în hotărâre.
Din interpretarea acelor dispoziții cuprinse în art.13 din Legea 407/2006, precum și din reglementările cuprinse în HG 1679/2008 acordarea despăgubirilor, de țin de raporturile de drept civil, se acordă de către autoritatea publică centrală în cazul în care gestionarul fondului cinegetic și-ar fi îndeplinit obligațiile sale legale, sau de către acest gestionar al fondului cinegetic dacă nu și-a îndeplinit obligațiile sale legale pentru prevenirea pagubelor și nicidecum de către primar.
În fine, pârâtul a susținut că în ceea ce-l privește potrivit procesului – verbal încheiat la 07 august 2013, se poate observa că a asigura componența comisiei menționată în art.3 din HG 1679/2008, motiv pentru care reclamantul – în calitate de persoană păgubită – se poate îndrepta împotriva gestionarului fondului de vânătoare respectiv ITRSV Suceava pentru repararea pagubei și nicidecum împotriva lui – a pârâtului – care, a respectat procedura menționată în actele normative mai sus arătate.
Tot astfel, pârâtul a arătat că răspunsul primit de reclamant de la ITRSV în care se arăta că „a rămas în sarcina primarului completarea dosarului”, nu are nici un suport legal, câtă vreme prin art.7 din HG 1679/2008 este prevăzută în mod expres competențele de întocmire a dosarelor de despăgubiri și care au fost respectate întrutotul de el.
Întâmpinările au fost motivate în drept pe disp.art.205 cod procedură civilă, Legea 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic și HG 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzută de legea vânătorii și a fondului cinegetic.
S-au anexat în copie: adresele cu numărul 1877/LG din 06 august 2013 prin care reprezentanții: Agenției de Protecția Mediului Suceava, Direcția Agricolă și de Dezvoltare Rurală Suceava, Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Suceava și ITRSV Suceava au fost convocați – în temeiul art.3 alin.(3) din HG 1679/2008 în vederea constituirea comisiei speciale pentru stabilirea pagubelor în dosarul 28 pentru ziua de miercuri 07 august 2013, orele 12,00, la sediul Autorității Administrației Publice Locale, în urma înregistrării sesizărilor nr.1874, 1875 și 1876 din 06 august 2013 formulate de numiții: M. I. a Dionizie, M. V. a lui Dionizie, M. D. M. și Ilenuța, privind la faptul că în noaptea de 5/6 august 2013 în cătunul Pârâul Brezii, zona Feredeu un urs le-a omorât un număr de 4 taurine.
Prin răspunsurile la întâmpinări (fila 40-41) reclamantul a arătat că acțiunea pe care a formulat-o împotriva pârâtului s-a datorat faptului că la data de 07 august 2013 acesta în calitate de primar nu a convocat comisia completă pentru evaluarea pagubelor și datorită acestui fapt nu a fost despăgubit de către ITRSV Suceava.
Referitor la susținerile pârâtului s-a arătat că într-adevăr procesul-verbal la care se referă acesta este semnat de către reprezentanții acestor autorități mai puțin cel al ITRSV Suceava, pe considerentul că ceilalți membri nu au fost la fața locului și a stabilit ca pârâtul să convoace în termen de 48 de ore din nou comisia pentru a fi prezenți toți reprezentanții și în acest sens să întocmească proces-verbal conform anexei 2 din HG 1679/2008 care să fie înaintat de urgență la ITRSV Suceava.
Întrucât ceilalți reprezentanți au semnat procesul-verbal din 07 august 2013, ulterior, acestei date, deși nu au fost la fața locului, comisia nu a mai fost reconvocată și a înaintat procesul-verbal incomplet, ba mai mult după 11 luni și nu de urgență, cum se convenise cu reprezentanții ITRSV prin adresa_ din 23 decembrie 2014, dosarul nu a putut fi înaintat autorității centrale pentru acordarea despăgubirilor.
Prin urmare, s-a susținut că datorită superficialității de care a dat dovadă primarul L. G. pentru întocmirea în mod corespunzător a anexei 2, nu i s-au putut acorda despăgubiri, încât, se impune ca el să le plătească.
În acest sens a anexat comunicarea ce i-a fost făcută (la solicitarea lui) cu numărul 5715 din 18 martie 2015 de către Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Suceava.
Probe.
La solicitarea reclamantului au fost audiați martorii:M. I. a lui V. și M. D. a lui V. (fila 50, 51 dosar).
Situația reținută de instanță.
În cursul lunii august 2013 martorii au fost sesizați de către reclamant despre faptul că în noaptea precedentă un urs i-au omorât două animale și au fost solicitați să se deplaseze la fața locului, pentru a le eviscera.
În acest sens ei au susținut că ajunși la fața locului au constatat că într-adevăr două juninci proprietatea reclamantului au fost omorâte de către urs, deși, de față era și tatăl reclamantului în persoana lui M. Dionizie, însă acesta nu a putut interveni să le salveze.
În același timp martorii au relatat că în aceiași noapte au mai fost omorâte de urs încă două animale în afară de cele ale reclamantului.
Martorul M. I. a lui V. a susținut că în timp ce se afla au venit la fața locului reprezentanții Ocolului Silvic B., medicul veterinar cât și reprezentanții Primăriei B. și că medicul veterinar le-a solicitat să taie capetele animalelor pentru a fi duse la DSV Suceava pentru examinare.
De asemenea, martorii au menționat că mergând pe la magazinul pe care reclamantul îl are, pentru a se aproviziona cu alimente, acesta li s-a plâns că nu a fost despăgubit din cauza faptului că reprezentanții primăriei nu au trimis în timp util actele necesare la Suceava și în plus a pierdut și subvenția pentru cele două animale.
Soluția instanței.
În raport de probele administrate în cauză, instanța apreciază că acțiunea reclamantului apare ca nefondată și nu ca inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, urmează a se avea în vedere următoarele aspecte:
Așa cum s-a arătat reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile artr.1349 și 1357 din codul civil.
Potrivit art.1349 cod civil (1) „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului o impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauze, fiind obligat să le repare integral.
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza, precum și de ruina edificiului.
(4) răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială”, în timp ce prin articolul 1357 se menționează: (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciul printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare.
(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.
Din examinarea acestor texte și raportat la fapta ce i se pune în sarcină pârâtului (aceea de a nu fi întocmit în mod corespunzător procesul-verbal model anexa 2) instanța reține că pârâtului nu i se poate reține o culpă procesuală în raport de suscitatele dispoziții.
Mai mult decât atât trebuie observat că prin Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006 se menționează:
Art. 13 „(1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, se acordă despăgubiri.
(2) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:
a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;
b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație.
(3) Pentru situațiile în care atât gestionarul, cât și proprietarii de culturi agricole, silvice și de animale domestice și-au îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinație.
(4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație”.
Tot astfel, trebuie avut în vedere că prin Hotărâre Nr. 1.679 din 10 decembrie 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor, se menționează:
Art. 3 „(1) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora și stabilirea răspunderii civile se realizează de către o comisie special constituită în acest scop, denumită în continuare comisie, din care fac parte:
a) un reprezentant al aparatului de specialitate al primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a sesizat paguba;
b) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile;
c) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(2) Conducătorii instituțiilor prevăzute la alin. (1) au obligația de a-și desemna reprezentanți care să participe în comisii.
(3) La constatarea pagubelor pot participa reprezentanți ai gestionarului faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondului cinegetic și ai structurii de administrare a ariei protejate neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, după cum paguba a fost produsă în fondul cinegetic sau în aria protejată.
Art. 4 (1) Constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localității pe teritoriul căreia s-a produs paguba.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba.
(3) Convocarea comisiei prevăzute la art. 3 se realizează prin grija primarului, în termen de 24 ore de la data înregistrării cererii persoanei păgubite.
(4) Comisia se întrunește pentru constatarea pagubelor în termen de 48 de ore de la data convocării.
(5) Termenele stabilite pe ore, prevăzute la alin. (2) - (4), încep să curgă de la ora 00,00 a zilei următoare, iar termenul care cuprinde sau se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se prelungește până la sfârșitul zilei de lucru următoare.
Art. 5 (1) Deciziile în comisie se iau cu votul majorității simple a membrilor prezenți, iar în caz de paritate de voturi, votul decisiv aparține reprezentantului aparatului de specialitate al primarului.
(2) În toate cazurile, constatarea pagubelor se realizează în prezența persoanei păgubite sau a unui reprezentant legal al acesteia.
Art. 6 (1) Stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către comisie în funcție de cheltuielile efectuate de către persoana păgubită până la data producerii pagubei cu înființarea și întreținerea culturii agricole sau silvice, sau, după caz, în funcție de valoarea de piață, în cazul animalelor domestice.
(2) Constatarea și evaluarea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole sau silvice se consemnează de către comisie într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.
(3) Constatarea și evaluarea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic animalelor domestice se consemnează de către comisie într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.
(4) Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor prevăzute la alin. (1), comisia trebuie să aibă în vedere următoarele:
a) în cazul culturilor agricole, semănăturilor și semințișurilor silvice, calculațiile de producție emise de autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură;
b) în cazul culturilor silvice, metodologia prevăzută la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2007;
c) în cazul animalelor domestice, valoarea medie de piață comunicată Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură, valabilă la data producerii pagubei, sau valoarea de achiziție a animalului/animalelor, dacă aceasta este mai mare decât valoarea medie de piață, dovedită cu înscrisuri.
(5) Procesele-verbale încheiate potrivit prevederilor alin. (2) și (3) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în a cărui rază de competență s-a produs paguba.
(6) Decizia prevăzută la alin. (5) poate fi contestată potrivit art. 7 și 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Deținerea în proprietate a culturilor agricole, silvice și a animalelor domestice se verifică de către comisia de constatare și evaluare a pagubei, în condițiile legii.
Art.7 Pentru constatarea și evaluarea pagubelor, comisia întocmește un dosar care trebuie să cuprindă:
a) cererea persoanei păgubite;
b) documentele prin care au fost convocați membrii comisiei, persoana păgubită, precum și reprezentantul prevăzut la art. 3 alin. (3);
c) înscrisuri pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor ce revin persoanei păgubite și/sau gestionarului faunei cinegetice de pe cuprinsul fondului cinegetic, conform pct. II și III din anexa nr. 1, respectiv pct. II și III din anexa nr. 2;
d) probe administrate de comisie privind producerea și constatarea pagubei: fotografii, înregistrării video, declarații ale martorilor și alte asemenea probe;
e) procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubei prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3).
Art.8 (1) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, prevăzute în anexele la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, se suportă potrivit prevederilor art. 13 din aceeași lege.
(2) Proprietarii culturilor agricole, silvice sau proprietarii de animale domestice, precum și gestionarii fondurilor cinegetice trebuie să îndeplinească obligațiile pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, prevăzute în anexele nr. 3 și 4”.
În prezenta cauză:
- pârâtul în calitate de primar al comunei B. – în temeiul art.3 alin.1 lit.b și alin.2 din HG 1679/2008 a convocat, la data de 06 august 2013, pentru data de 07 august 2013, orele 12,00, reprezentanții: Agenției de Protecția Mediului Suceava, Direcția Agricolă și de Dezvoltare Rurală Suceava, Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Suceava și ITRSV Suceava (fila 30 – 35 dosar).
La data de 07 august 2013 a fost întocmit anexa nr.2: proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic al animalelor domestice nr.1897, iar din componența comisiei de constarea și evaluare a pagubelor au făcut parte și au semnat-o:
- C. C. ca reprezentant al comunei;
- B. F. reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului;
- Grosariu M. reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a Autorității Publice Centrale care răspunde de silvicultură și în prezența asistenților:
- Leonatu N. reprezentant DA Suceava și
- Procopiuc I. reprezentantul gestionarului Faunei Cinegetice, în cadrul fondurilor cinegetice, precum și a
- reclamantului.
Prin urmare, se poate observa că pârâtul în virtutea atribuțiilor ce i-au revenit a convocat comisia în termenul prevăzut de dispozițiile legale, iar procesul-verbal a fost semnat de către toți cei prezenți, respectându-se prevederile art.5 alin.1 din HG 1679/2008.
Faptul că prin adresa nr._ ITRSV Suceava u-a comunicat reclamantului că procesul-verbal este incomplet întrucât lipsește certificatul necropsiei și concluziile medicului veterinar, aceasta nu are nici un fel de relevanță, câtă vreme prin art.7 lit. c din HG 1679/2008, nu prevăd această obligativitate.
De altfel, trebuie arătat și împrejurarea că prin articolul 6 alin.6 din HG 1679/2008 se menționează că „decizia prevăzută la alin. (5) poate fi contestată potrivit art. 7 și 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.
În raport de cele mai sus arătate, instanța considerând că nu este dată, în nici un fel, culpa pârâtului pentru neefectuarea plății către reclamant de către ITRSV a despăgubirilor cuvenite constată acțiunea neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Văzând că acțiunea a fost legal timbrată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge acțiunea având ca obiect „pretenții” introdusă de reclamantul M. I. fiul lui D. și I. din . în contradictoriu cu pârâtul P. comunei B. - L. G..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Pronunțată în ședința publică de la 22 mai 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:4/23 mai 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1388/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 712/2015.... → |
|---|
