Somaţie de plată. Hotărâre din 01-03-2013, Judecătoria CARANSEBEŞ
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CARANSEBEŞ la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 242/208/2013
ROMÂNIA
Judecătoria Caransebeș
Județul C.-S.
Dosar nr._ /2012
O R D O N A N Ț A nr.702/2013
Ședința publică din 1 martie 2013
Președinte: Z. T. A.
Grefier: S. V.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de creditoarea . SRL., împotriva debitoarei S.C. B. F. Company SRL, având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte probe si cereri de administrat, se reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.01.2013, sub numărul_, creditoarea . SRL a solicitat instanței să dispună emiterea unei somații de plată prin care debitoarea S.C. B. F. Company SRL să fie obligată la plata sumei de 3443,71 lei, reprezentând debit principal neachitat, la plata sumei de 3443,71 lei reprezentând penalități de întârziere, la plata sumei de 517,26 lei reprezentând dobânzi legale, precum și la plata sumei de 2591 lei reprezentând taxa de reziliere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea arată că, între părți, s-a încheiat contractul de abonament la servicii de telefonie mobilă nr._/22.01.2010. A arătat că, atât prețul serviciilor cât și scadența au fost însușite de către debitoare prin semnarea contractului și prin faptul acceptării facturilor emise. Pentru serviciile prestate și neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contractului până la concurența cu debitul principal, iar apoi s-au calculat dobânzi legale conform O.G. 9/2000 și ulterior conform OG 13/2011.
În drept, creditorul invocă dispozițiile din O.G. 5/2001, art.969 si urm., art. 1073, art. 1084, art.1084 C.civ., Titlul IV din Legea nr. 99/1999.
Legal citată, debitoarea nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare la dosar.
În dovedire, au fost depuse înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține, în fapt, următoarele:
Conform contractului nr._/22.01.2010 debitoarea s-a obligat să plătească lunar, pe baza facturilor emise de creditoare, contravaloarea serviciilor prestate de către aceasta din urmă.
Contractul este semnat de către debitoare.
Din cuprinsul contractului depus la dosarul cauzei, instanța reține că debitoarea a contractat un abonament Delfin 6, cu o taxă lunară de 6 euro cu TVA, iar din anexa la contract rezultă că debitoarea a beneficiat de o ofertă de 2, 38 Euro/lună cu TVA inclusă.
Creditoarea a mai depus la dosarul cauzei facturile fiscale de la f. 13 (având un sold negativ de -42, 66 lei), respectiv f. 16 (având un sold de 34, 26 lei), precum și două „situații financiare”, pentru suma de 3.238, 15 lei (f.11), respectiv suma de 3.443, 71 lei (f. 14), fără a fi depus și facturile neachitate prin cumularea cărora s-a ajuns la această din urmă sumă, solicitată prin cererea de chemare în judecată, instanța fiind astfel pusă în imposibilitate de a verifica modul în care a fost determinat cuantumul creanței solicitate.
În aceste condiții, instanța constată că creanța creditoarei nu are caracter lichid, întrucât creanța lichidă este definită de art. 379 alin. (4) din codul de procedură civilă ca fiind „aceea a cărei câtime este determinată prin însuși actul de creanță sau este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, creanța solicitată de către creditoare nu este determinabilă prin raportare la niciunul dintre înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Mai mult, creditoarea a susținut în cuprinsul cererii că, creanța acesteia este certă având în vedere că debitoarea și-a însușit condițiile generale aplicate de Orange România S.A., precum și faptul că facturile neachitate nu au fost contestate potrivit contractului, în scris, în termen de maxim două luni de la emitere. Or, creditoarea nu a depus la dosarul cauzei aceste condiții generale, și nici vreun înscris din care să rezulte clauza despre care a făcut vorbire, privind necesitatea contestării facturilor de către debitoare în termen de 2 luni de la emitere.
Ca atare, instanța apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile art. 1 din O.G. 5/2001, urmând a respinge cererea ca neîntemeiată.
Întrucât creditoarea a căzut în pretenții, urmează ca și cererea având ca obiect cheltuieli de judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de creditoarea S.C. E. K. România S.A., cu sediul in București, .. 10 /A, sector 2 în contradictoriu cu debitoarea S.C. B. F. Company SRL, cu sediul in Baile Herculane .,. obiect somație de plată.
Respinge cererea având ca obiect cheltuieli de judecată, formulată de către creditoare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 martie 2013.
P. GREFIER
Z. T. S. V.
RED ZT
TEHNORED SV
EX.2/14.05.2013
← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 601/2013.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 01-03-2013, Judecătoria CARANSEBEŞ → |
---|