Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 2338/2014. Judecătoria CARANSEBEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2338/2014 pronunțată de Judecătoria CARANSEBEŞ la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 2203/208/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CARANSEBEȘ
JUDEȚUL C.-S.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2338/2014
Ședința publică din 12 noiembrie 2014
PREȘEDINTE: D. G.
GREFIER: TUDORIȚA A. L.
S-a luat în examinare plângerea împotriva încheierii de carte funciară formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata R.N.P. R. prin Direcția Silvică C.-S.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 29.10.2014 – fiind consemnate în încheiere separată ce face parte integrantă din prezenta sentință – când s-a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru data de 12.11.2014, când,
INSTANȚA
Deliberând, asupra plângerii de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță sub nr._ din 30.05.2014, petenta . a solicitat anularea încheierii nr._/01.04.2014 emisă de către OCPI C.-S. – BCPI Caransebeș și menținerea ca temeinică și legală a încheierii CF nr._/13.05.2013.
În motivarea plângerii se arată că această încheiere este nelegală și netemeinică, prin aceasta a fost admisă cererea de reexaminare formulată de către pârâtă cu privire la imobilul cu nr. cad_, înscris în CF_ UAT Bucoșnița, având ca proprietari . în cotă de 1/1 parte împotriva încheierii nr._/13.05.2013.
S-a dispus modificarea soluției de admitere cu soluția de respingere atât cu privire la numărul cadastral cât și cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului – pădure cu suprafața de_ mp în favoarea Comunei Bucoșnița – domeniu public.
Cu privire la legalitatea Încheierii nr._/01.04.2014, prin care a fost admisă cererea de reexaminare formulată de către pârâtă, reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale a pârâtei.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale a pârâtei, reclamanta a arătat că nu orice persoană are calitatea de a formula o cererea de reexaminare, iar pârâta nu deține nici un drept propriu asupra imobilului în cauză, înscrierile realizate prin încheierea nr._/13.05.2013 nu sunt realizate nici împotriva nici în favoarea acesteia, aceasta neavând nicio calitate legală de a formula o cerere de reexaminare cu privire la imobilul în cauză.
A susținut că așa cum rezultă din actele de la dosarul OCPI Caransebeș, prin Încheierea nr._/13.05.2013 a fost admisă cererea de recepție și înscriere în cartea Funciară, având ca obiect prima înscriere - atribuire număr cadastral și intabulare, cu privire la imobilul pădure în suprafață de_ mp cu nr. cad_ înscris în CF_ UAT Bucoșnița, având proprietar pe . cu titlu drept de lege, corespondentul imobilului cu nr. top 1500/1 din CF 340 G. având ca proprietar Statul Român anterior fiind proprietar Regimentul 13 romano-bănățean. A invocat art. 31 alin.1, 2,3 din Legea 7/1996 și a arătat că pârâta nu a dovedit calitatea de persoană interesată și nu deține nici un drept propriu asupra imobilului în cauză, iar cererea sa de reexaminare trebuia să fie respinsă ca fiind făcută de o persoană fără calitate, aceasta nu a avea calitatea legală de a formula plângere cu privire la imobilul în cauză.
Pe fondul cauzei a arătat că prin cererea formulată și înregistrată sub nr._/13.05.2013 a solicitat recepția și înscrierea în cartea funciară, având ca obiect prima înscriere - atribuire număr cadastral și intabulare drept de proprietate publică cu privire la imobilul pădure de_ mp cu nr. top 1500/1 din CF 340 G..
Prin încheierea nr._/13.05.2013 s-a admis cererea, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea 7/1996, privind prima înscriere - atribuire număr cadastral și intabulare drept de proprietate publică. Împotriva acestei încheieri s-a formulat cerere de reexaminare de către pârâta R. SA, prin care s-a invocat faptul că suprafața de_ mp identificată cu nr. cadastral_ se suprapune cu parcelele silvice UP I G., evidențiate în amenajamente silvice, aflate în administrarea ocoalelor silvice si care fac parte din domeniul public al statului.
Reclamanta a arătat că pârâta a invocat si faptul că această suprafață nu a făcut obiectul legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate nici nu a fost solicitată a fi restituită, pârâta precizând totodată că reclamanta . suprafață 838 ha - așa cum rezultă din anexa 20 poziția 24 din HG 532/2002, iar prin recepția a 50 de cereri s-a intabulat pe o suprafață mult mai mare. A învederat că aceste susțineri sunt nefondate și netemeinice si constituie susțineri ce nu pot fi verificate pe cale plângerii împotriva încheieri de CF. A arătat că faptul că acest teren este cuprins în amenajamentul silvic nu echivalează cu un titlu de proprietate asupra terenului, amenajamentul silvic reprezentând modul de gestionare a fondului forestier național. A mai arătat că cererea de reexaminare a fost admisă cu încălcarea atribuțiilor registratorului de carte funciară, respectiv competențele registratorului de carte funciară sunt limitate în procedura înscrierii în careta funciară la verificarea condițiilor de formă impuse de lege pentru actul juridic ce constituie izvorul dreptului suspus înscrierii în cartea funciară, acesta neputând analiza legalitatea sau valabilitatea dreptului a cărui înscriere se solicită sau care este înscris pe numele altei persoane.
Pârâta a depus întâmpinare (f. 54) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale, motivată pe faptul că R. nu are calitate de persoană interesată, a apreciat că susținerile reclamantei nu reprezintă cu adevărat o excepție întrucât nu vizează cadrul procesual dedus judecății. A învederat că interesul său legitim în promovarea cererii de reexaminare derivă din calitatea R. – R. de administrator al fondului forestier proprietatea publică a statului, iar acest interes legitim își găsește reglementarea legală în dispozițiile art. 11 alin.1 din Codul Silvic, art. 4 din HG 229/2009 privind reorganizarea R. – R. și art. 1 alin.1, art. 2 lit. a pct.1, art. 3 lit. k din Regulamentul de organizare si funcționare R. aprobat prin HG 229/2009.
A invocat în susținerii calității de persoană interesată decizia în interesul legii nr. 15/2011, prin care instanța supremă a recunoscut calitatea procesuală activă a R. în cadrul plângerilor formulate în baza Legii 18/1991 împotriva hotărârilor comisiei județene în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și în promovarea acțiunilor în constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.
Pe fondul cererii a arătat că în urma verificării amplasamentului suprafeței cu numărul cadastral_ a constatat că suprafața în cauză se suprapune cu parcele silvice din UP I G. evidențiate în amenajamentul silvic si aflate în administrarea Ocolului Silvic P.. Aceste parcele nu pot fi în același timp și componente ale domeniului public al UAT . mai mult nu au făcut obiectul unor cereri de retrocedare și nu s-a solicitat predarea lor către reclamantă. A considerat pârâta că reclamanta a încercat să obțină intabularea dreptului de proprietate pentru o suprafață foarte mare de pădure, ignorând faptul că actul normativ pe care și-a întemeiat cererile se referă la pășune acoperită cu vegetație forestieră, iar suprafața este de 848 ha, nu de peste 4000 ha, cât totalizează suprafața din cererile reclamantei, din actele depuse de reclamantă la OCPI nu rezultă că aceasta deține peste 400 ha de pădure, deși HG 532/2002, anexa 20, poziția 24 se referă la 838 ha pășune cu vegetație forestieră.
A mai arătat că potrivit evidențelor de carte funciară, imobilul în discuție este corespondentul imobilului cu număr topo 1500/1 din CF 340 G., iar devreme ce în CF figurează ca proprietar Regimentul 13 Româno B. este probată intabularea eronată dispusă inițial în favoarea Comunei Bucoșnița, iar prin încheierea atacată de reclamantă s-a revenit asupra intabulării inițiale, având în vedere că terenurile sunt proprietatea statului ca urmare a naționalizării.
La dosar s-a administrat proba cu înscrisuri, din analiza cărora instanța reține următoarele:
Potrivit Încheierii nr._/13.05.2013, (fila 123- dosar BCPI Caransebeș a dispus admiterea cererii formulată de . cu nr. cad_ înscris în cartea funciară_ UAT Bucoșnița având proprietarii; s-a înființat cartea funciară_ UAT Bucoșnița a imobilului cu nr. cad_, în baza HG 532/2002, anexa 20, poz.24 pentru imobilul teren extravilan de_ mp ce corespunde cu imobilul cu nr. top 1500/1 din CF 340 G. sub B1 din CF_ UAT Bucoșnița; s-a intabulat dreptul de proprietate conform HG 532/2002, anexa 20 poz.24, mod dobândire prin lege în cotă de 1/1 asupra A1 în favoarea ., sub B.2. din CF_ UAT Bucoșnița și s-a notat dreptul de administrare în favoarea Consiliului Local Bucoșnița sub B-3 din CF_ UAT Bucoșnița.
Împotriva acestei încheieri s-a formulat cerere de reexaminare, de către R. SA iar prin Încheierea nr._/01.04.2014 (f.12) s-a admis cererea cu privire la imobilul cu nr. cad_ înscris în cartea funciară_ UAT Bucoșnița având proprietarii . în cotă de 1/1 părți de sub B2 și s-a modificat soluția de admitere dată prin încheierea nr._/13.05.2013 cu soluția de respingere atât cu privire la atribuirea numărului cadastral cât și cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului – P. în suprafață de_ mp în favoarea Comunei Bucoșnița.
În motivarea încheierii nr._/2014 s-a reținut că în mod incorect a fost admisă cererea de recepție a documentației cadastrale întrucât suprafața recepționată în baza celor 50 de documentații cadastrale depuse depășește suprafața de 838 ha din Inventarul centralizat al bunurilor, care aparțin domeniului public al comunei Bucoșnița, aprobat prin HG 532/2002.
Din analiza actului juridic depus în justificarea cererii de înscriere, respectiv Inventarul centralizat al bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Bucoșnița aprobat prin HG 532/2002, s-a reținut că poziția din inventar care s-a solicitat a fi intabulată este poziția nr. 24, descrisă ca fiind pășune acoperită cu vegetație forestieră de 838 în locul denumit Petroșnița.
Conform extrasului de CF 340 G., nr. top 1500/1 -P. în N. Tilva și Garda de 4000 ha și_ mp, proprietar al imobilului este Comunitatea de Avere a fostului Regiment confiniar romano-banătean nr. 13.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin 1 C.proc.civ., excepția excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei în formularea plângerii împotriva încheierii, instanța reține:
Cu privire la excepția calității procesuale active, se constată că în prezenta cauză reclamanta a contestat calitatea procesuală a R. susținând că pârâta nu deține nici un drept propriu asupra imobilului în cauză.
Sub acest aspect instanța reține că terenul care a fost în proprietatea fostului Regiment nr. 13 R. B. a trecut în proprietatea Statului Român ca urmare a decretelor de naționalizare, aspect care rezultă din extrasul de carte funciară cu nr. CF 340 G., nr. top 1500/1 - P. în neamțu Tilva și Garda de 4000 ha și_ mp, proprietar al imobilului este Comunitatea de Avere a fostului Regiment confiniar romano-banățean nr. 13. mp, conform CF vechi .
Pentru a stabili calitatea procesuală în cadrul acestui litigiu, se constată că aceasta derivă din calitatea R. R. SA de administrator al fondului forestier proprietate publică a statului, reglementat prin dispozițiile art. 11 alin.1 din Codul Silvic, art. 4 din HG nr. 229/2009, art. 1 alin.1 și art. 2 lit. a pct.1, art. 3 lit. k din Regulamentul de organizare și funcționare al R., aprobat prin HG 229/2009.
Potrivit art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 împotriva încheierii registratorului-șef emisă potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia în interesul legii nr. 15/2011 că Regia Națională a Pădurilor - R. este persoană care justifică un interes legitim în sensul art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, având astfel calitate procesuală activă de a formula acțiuni în constatarea nulității absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor privind retrocedarea terenurilor forestiere din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Din considerentele acestei decizii rezultă că soluția pronunțată în privința acțiunilor privitoarea la constatarea nulității absolute, formulate în baza legii 18/1991, se aplică în privința tuturor materiilor în care statul român este reprezentat prin Regia Națională a Pădurilor – R..
Astfel, în condițiile în care Statul Român apare înscris în cartea funciară ca proprietar, intimata în calitate de administrator al fondului forestier proprietate publică a statului este o persoană interesată care dobândește calitate în promovarea plângerii.
Prin urmare, instanța reține că excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei R. R. SA de a formula plângere împotriva încheierilor de CF, invocată de reclamantă, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, instanța constată că cererea reclamantei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă:
Raportat la obiectul dedus judecății – plângere împotriva încheierii CF nr._/01.04.2014, prin care s-a dispus admiterea cererii de reexaminare împotriva încheierii de CF nr._/13.05.2013 având în vedere publicitatea Cărții Funciare și motivul de nelegalitate a actului administrativ invocat de reclamantă, respectiv lipsa calității procesuale a pârâtei R. se reține de instanță justificarea interesului și, implicit a calității procesuale a pârâtei.
În fapt, în urma verificării amplasamentului suprafeței cu nr. cadastral_ se constată că această suprafață se suprapune cu parcelele silvice UP I G., evidențiate în amenajamentul silvic și aflate în administrarea Ocolului Silvic P..
Aceste parcele fac parte din domeniul public pe care R. R. îl administrează potrivit obiectului său de activitate, neputând fi în același timp și componente ale domeniului public al UAT Bucoșnița. Petenta nu a administrat nicio dovadă că terenul a ieșit din evidențele R. R., că a făcut obiectul retrocedărilor și că s-a solicitat predarea acestuia către .> Petenta se prevalează de inventarul centralizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Bucoșnița H.G. 532/2002, anexa 20, poziția 24, prin care se atestă că aparține domeniului public al comunei Bucoșnița suprafața de 838 ha - pășune acoperită cu vegetație forestieră.
Cu toate acestea, instanța reține că petenta . 50 de documentații cadastrale la OCPI, bazate pe HG 532/2002, însă analizând în ansamblu cererile de intabulare, în mod corect OCPI – BCPI Caransebeș a constatat că suprafața de peste 4000 ha solicitată a fi intabulată nu este confirmată de actul juridic HG 532/2002, care atestă în proprietatea comunei numai suprafața de 838 ha.
Prin plângerea formulată petenta . că încheierea atacată este greșită întrucât registratorul-șef si-a depășit atribuțiile, înțelegând să facă aprecieri asupra dreptului de proprietate al imobilului, în condițiile în care acesta are competență să verifice numai condițiile de formă impuse de lege pentru actul juridic, neputând analiza valabilitatea dreptului.
În condițiile art. 29 din Legea 7/1996, instanța reține că în cazul în care registratorul admite cererea și dispune intabularea sau înscrierea provizorie acesta verifică respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege pentru înscrisul doveditor, dar și celelalte condiții limitative prevăzute de textul de lege, printre care si aceea dacă înscrisul este însoțit de o copie a extrasului de CF pentru autentificare, a extrasului de Cf pentru informare sau a certificatului de sarcini care stă la baza întocmirii actului.
În speță, instanța constată că în mod corect BCPI a stabilit că, potrivit evidențelor de carte funciară, imobilul în cauză este corespondentul imobilului cu număr topografic 1500/1 din CF pe hârtie 340 G., iar proprietar al imobilului (conform extrasului de CF 340 G., nr. top P. în N. Tilva și Garda de 4000 ha și_ mp, proprietar al imobilului este Comunitatea de Avere a fostului Regiment confiniar romano-banățean nr. 13), iar reclamanta nu a făcut dovada că există o hotărâre de guvern prin care terenul în cauză să fi trecut în proprietatea Comunei Bucoșnița.
Pentru aceste motive, instanța reține că plângerea formulată de reclamanta . primar, împotriva încheierii CF nr._/01.04.2014 a OCPI – BCPI Caransebeș este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
În baza art. 453 C.pr.c, ia act de faptul că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș TE
Respinge excepția lipsei calității procesuale a R. R..
Respinge plângerea formulată de către reclamanta . în contradictoriu cu pârâta R. R.- prin Direcția Silvică C. S. împotriva încheierii CF nr._/01.04.2014 emisă de OCPI C.-S., BCPI Caransebeș.
În baza art. 453 C.pr. civ. ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se va depune la Judecătoria Caransebeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2014
PREȘEDINTE GREFIER
G. D. L. TUDORIȚA A.
Red.col.G.D.
Tehnored.L.A.M.
Ex. 5 /10.06.2015
| ← Evacuare. Sentința nr. 208/2014. Judecătoria CARANSEBEŞ | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
