Fond funciar. Sentința nr. 1298/2015. Judecătoria CAREI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1298/2015 pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 1298/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1298/2015
Ședința publică de la 20 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – C. S. M.-președintele instanței
GREFIER – T. C.
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulata de petenta C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI CRAIDOROLT reprezentat prin Primarul Comunei Craidorolt B. D., împotriva intimaților C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR SATU M., cu sediul în Satu M., .. 1, Jud. Satu M. si K. M. I. (moștenitor testamentar al defunctei UNGI C. TIBORNE născuta KAIZLER M.) având C.N.P._, cu domiciliul în Ungaria, 2400 Dunaujvaros, Europa Tanacs, nr. 5, Fefer Megye, domiciliul ales în Carei, ., jud. Satu M., la Av. B. S., având ca obiect fond funciar-rectificare TP.
Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2015, concluziile reprezentantei intimatei K. M. I., fiind consemnate în încheierea ședinței respective, încheiere care face parte integrantă din partea introductivă a prezentei sentințe, când pentru motivele invocate în aceea încheiere s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de azi.
Se constată că intimata K. M. I. prin av. B. S. a depus la data de 14.10.2015 concluzii scrise, atașând alăturat chitanța nr. 99/13.10.2015, după care:
În urma deliberării ce a avut loc în cauză s-a pronunțat sentința civilă de față.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrata sub dosar nr._ /08.01.2015 petenta C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI CRAIDOROLT reprezentat prin Primarul Comunei Craidorolt B. D. a chemat în judecata pe intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR SATU M. si K. M. I. (moștenitor testamentar al defunctei UNGI C. TIBORNE născuta KAIZLER M.) , si a solicitat instanței să sa constate nulitatea absoluta a Titlului de proprietate nr. 31 - 5518 / 31.08.2005 cu suprafața de 32,3873 hectare, emis pe numele de UNGI C. M. născuta in 1923 si radierea din Cartea Funciara a imobilelor care au fost înscrise in C.F. nr 247 N.. Craidorolt.
În motivare arată că Titlului de proprietate nr. 31 - 5518 din 31.08.2005 emis pe numele de UNGI C. M. născuta in 1923, este ilegal întrucât numita UNGI C. M. nu a depus cerere in nume propriu deși era in viata. Din certificatul de deces anexat la dosar reiese ca a trecut in neființa in 25.08.2006;
-UNGI C. M. nu a făcut dovada cetățeniei romane conform art. 30 din Legea nr. 1 din 2000 republicata cu modificările si completările ulterioare;
In dosarul depus la C. locala de fond funciar a Comunei Craidorolt, exista:
- cererea nr. 171 / 9 aprilie 2004 prin care numitul KAIZLER C. " cere sa se reconstituie dreptul de proprietate pe numele matusii acestuia UNGI TIBORNE, născuta KAIZLER M. care este inca in viata ".
- cererea nr. 629/16.12.2003 prin care numitul KAIZLER C. solicita retrocedarea suprafeței de 50 ha. din proprietatea numitei KAIZLER M. matusa acestuia. Menționează faptul ca cele doua cereri au fost depuse de către o persoana care nu avea vocație, întrucât autorul din C.F. era in viata.
Ambele cereri au fost depuse in afara termelor prevăzute de legile fondului funciar.
In anul 2014 C. locala de fond funciar a Comunei Craidorolt, a analizat dosarul in cauza, unde numita UNGI TIBORNE, născuta KAIZLER M. figurează pe anexa 39 despăgubiri cu suprafața de 8,6127 hectare. Potrivit Legii nr.165/2013, modificata si completata de Legea nr. 368/2013, art 8 lit.e, cererea figura ca nesoluționata.
In vederea soluționării cererilor C. locala de fond funciar a Comunei Craidorolt a adus la cunoștința ca dosarul nu este complet. Astfel s-a depistat ca Titlului de proprietate nr. 31 - 5518 din 31.08.2005 emis pe numele de UNGI C. M. născuta in 1923 a fost emis in mod ilegal. Cererile de reconstituire au fost depuse de o persoana care nu avea vocație sa solicite respectiv sa i se reconstituie dreptul de proprietate si nu sunt in conformitate cu art. 9 din Legea nr. 18/1991 republicata cu modificările si completările ulterioare.
Pentru a evita neajunsurile ce se pot ivi mai târziu din aceasta eroare, a introdus prezenta acțiune.
In drept invocă dispozițiile articolul III alin .1, lit. a din L. 169/1997 si alin. 2 din L. 169/1997.
In probațiune, s-au depus înscrisuri.
Intimata K. M. I. a formulat întimpinare la data de 27.01.2015, conform susținerilor din cuprinsul acesteia, între filele 37-38, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, menținerea titlului atacat, cu cheltuieli de judecată.
În fapt se arată că cererea de reconstituire s-a făcut in favoarea persoanei îndreptățite Ungri Tiborne nasc. Kaizler M.. Dreptul de proprietate pentru terenul reconstituit a aparținut acesteia, iar cererea, deși nu a fost depusa de către ea, totuși s-a formulat in favoarea acesteia. Exista practica a instanțelor in care numai o singura persoana depune cerere de reconstituire cu indicarea tuturor persoanelor îndreptățite, când reconstituirile se fac in favoarea tuturor persoanelor, exista titluri de proprietate menținute in aceasta forma, chiar daca nu s-au formulat cereri de către fiecare persoana. Ca atare, sunt in aceeași situație, când cererea se refera la reconstituirea in favoarea persoanei îndreptățite. Mai mult actele au fost depuse de către persoana îndreptățita, ca atare este de necontestat faptul ca persoana îndreptățita era cea care dorea beneficiul reconstituirii.
In privința cetățeniei, persoana îndreptățita este cetățean roman, are certificatul de naștere emis de primăria municipiului Satu M., indiferent unde locuiește si ce cetățenii mai are aceasta persoana, pana nu renunța la cetățenia sa si menține pana la moarte aceasta cetățenie dobândita prin naștere.
Mai mult acest teren a intrat deja in circuitul civil, ca atare a dobândit efecte depline juridice titlul atacat. C. locala a analizat cererea de reconstituire, aceasta s-a rezolvat favorabil, mai mult a fost validata de către C. județeană, ca atare, se bucura de legalitate.
Petenta nu a făcut dovada ca beneficiara reconstituirii nu ar fi cetățean roman, actul de naștere face dovada acestei cetățenii, ca atare ca si din acest punct de vedere acțiunea este neîntemeiata. Cine face o afirmație in instanța trebuie sa dovedească, petenta nu a dovedit lipsa calității sale de cetățean,lucru care este confirmat de lege, nu s-a făcut dovada pierderii acestei cetățenii dobândite prin naștere, astfel ca solicitarea petentei in acest sens urmează a se respinge ca fiind nedovedita.
In drept invocă disp. art. 205 NCPC, rap.la disp. legii fondului funciar cu completările si modificările ulterioare.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare la data de 20.02.2015, conform susținerilor de la filele 43-44 de la dosar.
În ședința publică din 09.06.2015 reprezentanta intimatei K. M. I., av. B. S. a învederat instanței că a făcut demersuri la Ambasada României din Ungaria, care i-au comunicat că Ministerul Justiției este instituția la care aceasta să se adreseze pentru a afla dacă Kaizler M. (născ 14.03.1923) a renunțat sau nu la cetățenia română.
Instanța, a emis în acest sens o adresă către Ministerul Justiției București în vederea comunicării de către acesta dacă Kaizler M., născ. 14.03.1923, în loc. Satu M., a renunțat sau nu la cetățenia română, ulterior Ministerul Justiției a comunicat instanței prin adresa nr._/ANC/21.07.2015, fila 100 de la dosar, că recomandă instanței să se adreseze Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care în conformitate cu prev. OUG 97/2005 rep. Privind evidența domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, țin evidența cetățenilor români cu domiciliul în România, precum și Direcției Generale De Pașapoarte din cadrul aceluiași minister, care în baza Lg. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate țin evidența cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.
Potrivit adresei de la fila 103, respectiv 104 instanța a emis adresă atât către Starea Civilă a primăriei Satu M., cât și către DEPAB din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar acești au transmis instanței un extras din registrul de naștere al numitei Kaizler M. (născ 14.03.1923) iar la capitolul mențiuni nu apare nici o mențiune cu privire la renunțarea de către aceasta la cetățeni română.
Din probele administrate în cauză instanța constată că, potrivit cererilor de reconstituire care s-au făcut în favoarea persoanei îndreptățite Ungi Tiborne nasc. Kaizler M., în baza legilor fondului funciar, înregistrată la C. locală de aplicare a legii fondului funciar a .. 171/09.04.2004, fila 20 de la dosar, nr. 629/16.12.2003 fila 21 de la dosar, s-a solicitat în favoarea numitei Ungi Tiborne, născ. Kaizler M., suprafețe de teren depunându-se în acest sens dovadă cu extras de cf. nr. 301 de sub B 24 și conform tabelului de calcul unde s-au specificat numerele topografice, precum și cota de proprietate a numitei Kaizler M.. Însăși din titlul de proprietate depus la dosar la fila nr. 5, în xerocopie reiese că în favoarea numitei Ungi C. M., născ. 1923, s-a eliberat TP nr. 31-5518 pentru suprafața de 32 ha și 3873 mp, în loc. Eriu Sâncrai . M., în baza cererilor depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numitei Ungi Tiborne nasc. Kaizler M., aceste cereri au fost analizate de către C. locală de aplicare a legii fondului funciar Craidorolț și au fost înaintate spre a fi validate Comisiei Județene Satu M., care le-a validat în urma verificărilor.
Dreptul de proprietate pentru terenul reconstituit potrivit titlului arătat mai sus, a aparținut acesteia, iar cererea, deși nu a fost depusa de către aceasta, totuși s-a formulat in favoarea ei, în termenele legale. Exista practica a instanțelor în care numai o singura persoana depune cerere de reconstituire cu indicarea tuturor persoanelor îndreptățite, când reconstituirile se fac în favoarea tuturor persoanelor, exista titluri de proprietate menținute în această formă, chiar daca nu s-au formulat cereri de către fiecare persoană.
În prezenta cauză suntem în situația când cererea se refera la reconstituirea în favoarea persoanei îndreptățite. Mai mult actele au fost depuse de către persoana îndreptățită, ca atare este de necontestat faptul că persoana îndreptățită era cea care dorea beneficiul reconstituirii.
Potrivit art. 33 din Lg. 1/2000, astfel cum a fost modificată prin Lg. 247/2005, și OUG 127/2005, cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele care nu au formulat astfel de cereri potrivit Lg. 18/91, puteau fi depuse la comisiile de fond funciar până la data de 30.11.2005.
Potrivit art. 9 alin. 3 Teza Finală, natura juridică a acestui termen este aceea a unui termen de decădere. În literatura de specialitate sa arătat în mod judicios că termenul de depunere a cererii, are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial cât și de drept procesual, întru-cât ca termen de drept civil, nesocotirea lui atrage decăderea, adică stingerea dreptului subiectiv civil (concret de reconstituire în condițiile legii), a dreptului de proprietate privată, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii de reconstituire. Decăderea din termenul legal este o sancțiune juridică ce constă în pierderea dreptului de a exercita anumite acte sau de a valorifica anumite drepturi subiective în privința cărora, prin anumite dispoziții legale imperative s-a stabilit pentru titular obligația de a le valorifica într-un anumit mod și într-un anumit termen iar acesta nu și-ar fi îndeplinit obligația respectivă, lucru care nu s-a întâmplat în situația de față, deoarece la dosar există depusă în xerocopie solicitările de reconstituire a dreptului de proprietate formulate la data de 09.04.2004, respectiv la 16.12.2003, iar termenul imită prevăzut de lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost potrivit Lg. 247/2005, data de 30.11.2005, ori ambele cereri au date anterioare datei de 30.11.2005.
Potrivit relatărilor din petitul plângerii, petenta consideră că dovada cetățeniei se face potrivit art. 22 din Lg. 21/91 la data depunerii cererii, potrivit legii în vigoare dar art. 22 din Lg. 21/91, prevede că: „Dovada cetățeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea "identitate incertă", cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.”, prin urmare susținerile petentei în sensul că Kaizler M. nu a avut cetățenie română la momentul depunerii cererii nu sunt sustenabile, aceasta având cetățenia română la momentul solicitării reconstituirii dreptului de proprietate, fapt ce reiese din actele de stare civilă depuse la dosar în probațiune, numita Ungi Tiborne nasc. Kaizler M. s-a născut la data de 14.03.1923 în loc. Satu M., fiind trecută în registrul de nașteri al Primăriei Satu M., unde nu apare nici o mențiune cu privire la renunțarea la cetățenia română a acesteia, care a dobândit-o prin naștere.
In privința cetățeniei, persoana îndreptățita este cetățean român, are certificatul de naștere emis de Primăria municipiului Satu M., indiferent unde locuiește și ce cetățenii mai are această persoană, până nu renunță la cetățenia sa și menține până la moarte aceasta cetățenie dobândită prin naștere.
Potrivit art. 30 din Lg. 1/2000 ( care privește situație cetățenilor cu domiciliul în străinătate) în aplicarea prevederilor legilor fondului funciar 18/91 astfel cum a fost modificată prin Lg. 167/97, precum și a Lg. 1/2000, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau străinătate. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 740/2007 (MO 574/22.08.2008) a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a art. 30 din lg. 1/2000, considerându-se că „în analiza acestui text trebuie avut în vedere scopul Lg. nr. 1/2000, anume acela de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice și juridice, care au formulat cereri în termen legal. Totodată, aceste prevederile de lege trebuie coroborate cu prev. art. 3 alin. 5 din lege, potrivit cărora prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării.” Din această perspectivă Curtea constă că prev. art. 30 din Lg. 1/2000 sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. 2, potrivit cărora „ proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor.”
Potrivit celor de mai sus, antecesoarea intimatei de ordin 2, a fost persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece avea dublă cetățenie la momentul solicitării reconstituirii dreptului de proprietate, iar cererile făcute au fost pentru această persoană, drept urmare și titlul de proprietate a fost emis pe numele acesteia, au fost cereri însușite de către persoana îndreptățită.
Acest teren a intrat deja în circuitul civil, potrivit adresei comunicată instanței de către Primăria Craidorolț, la fila nr. 27, de unde reiese că imobilele cuprinse în TP nr. 31-5518 sunt înscrise în cf. 247 N Craidorolț, ca atare au dobândit efecte depline juridice. C. locala a analizat cererea de reconstituire, aceasta s-a rezolvat favorabil, mai mult a fost validată de către C. Județeană, ca atare, se bucură de legalitate.
Potrivit testamentului tradus din limba maghiară în limba română legalizat, reiese că numita K. M. I., este moștenitoarea titularei titlului de proprietate, testamentul fiind întocmit la data de 10.11.2004 în Ungaria.
Petenta nu a făcut dovada ca beneficiara reconstituirii nu ar fi cetățean român, actul de naștere face dovada acestei cetățenii, ca atare ca și din acest punct de vedere acțiunea este neîntemeiată, potrivit art. 249 c.p.civ., cine face o afirmație în instanță trebuie să o dovedească, petenta nu a dovedit lipsa calității de cetățean român a numitei Ungi Tiborne născ. Kaizler M., lucru care este confirmat de lege, nu s-a făcut dovada pierderii acestei cetățenii dobândite prin naștere, astfel că solicitarea petentei în acest sens urmează a se respinge ca fiind nedovedită.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea petentei C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI CRAIDOROLT reprezentat prin Primarul Comunei Craidorolt B. D., împotriva intimaților C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR SATU M. si K. M. I. (moștenitor testamentar al defunctei UNGI C. TIBORNE născuta KAIZLER M.), având ca obiect fond funciar-rectificare TP.
Fără cheltuieli de judecată, acestea chiar dacă au fost solicitate și depusă în acest sens chitanța de 5000 de lei la dosar, din partea intimatei de ordin 2, petenta fiind instituție publică, respectiv Primăria . gen de acțiuni nu se acordă cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
RESPINGE CA NEÎNTEMEIATĂ plângerea petentei C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI CRAIDOROLT reprezentat prin Primarul Comunei Craidorolt B. D., împotriva intimaților C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR SATU M., cu sediul în Satu M., .. 1, Jud. Satu M. si K. M. I. (moștenitor testamentar al defunctei UNGI C. TIBORNE născuta KAIZLER M.) având C.N.P._, cu domiciliul în Ungaria, 2400 Dunaujvaros, Europa Tanacs, nr. 5, Fefer Megye, având ca obiect fond funciar-rectificare TP.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 20.10.2015
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. S. MINODORATOUT C.
Red.C.S.M
Tehnored.T.C.
5 ex./26.10.2015
Emis 3 .
1ex. petenta - C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI CRAIDOROLT reprezentat prin Primarul Comunei Craidorolt B. D.
2 ex. intimații-C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR SATU M., cu sediul în Satu M., .. 1, Jud. Satu M. si K. M. I. cu domiciliul ales în Carei, ., jud. Satu M., la Av. B. S.
C.T. 20 noiembrie 2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1252/2015. Judecătoria CAREI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1374/2015.... → |
|---|
