Partaj judiciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 9617/211/2007
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: ȘOIMIȚA-B. T.
GREFIER: C. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul S. F. I. în contradictoriu cu pârâții M. I. L., M. M. M., G. D., S.C. I. I. S.R.L., S. R. prin MUNICIPIUL CLUJ-N., S.C. C. B. S.A., S.C. G. B. S.A., B. T. N., L. K., L. S., S.C. T. P. SERVICII S.R.L., având ca obiect partaj.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 03.09.2013, fiind consemnate încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 10.09.2013.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 09.09.2013 și 10.09.2013 reclamantul și pârâta S.C. I. I. S.R.L au depus concluzii scrise, după care:
În temeiul art. 150 C.pr.civ. instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 18.07.2007 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus de reclamanții S. F. I. și C. D. V., în calitate de titulari ai cabinetelor medicale de stomatologie în contradictoriu cu pârâții M. I. L., M. M. M., G. D., S.C. I. I. S.R.L., S. R. prin MUNICIPIUL CLUJ-N., s-a solicitat instanței sistarea indiviziunii asupra părților indivize comune din imobilul situat în Cluj-N., ., înscris în C.F. col ._ Cluj, prin atribuirea în favoarea pârâților M. I. L., M. M. M. a pivniței reclamanților, în favoarea pârâților M. I. L., M. M. M., G. D. a podului, a coridorului de la etaj în cote legale și în favoarea cabinetului dentar a antreului în suprafață de 2,44 mp și a terenului liber de construcție, precum și întabularea drepturilor de proprietate. Cu cheltuieli de judecată, conform cotelor cuvenite fiecăruia.
În motivare, reclamanții au arătat în esență că, între părți a avut loc o folosință faptică distinctă, respectiv apartamentele nr. 3 și 4 au posedat întreaga pivniță și au închiriat-o unei societăți comerciale, iar reclamanții au solicitat atribuirea întregii cote de teren pentru a-și crea i intrare separată la cabinetul dentar, raportat la obligativitatea noilor norme europene.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 728, 729, 730, 734 C.civ., art. 28 Legea nr. 7/1996.
În dovedirea cererii s-au depus copii după următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare (f. 6-7), cărți funciare (f. 8-15).
Cererea a fost legal timbrată cu 27 lei taxă judiciară de timbru și 0,6 lei timbru judiciar.
Prin întâmpinare depusă la data de 29.09.2008 pârâtul S. R. prin MUNICIPIUL CLUJ-N. a solicitat respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, arătând că, terenul se află în proprietatea Statului R., iar părțile comune indivize sunt obiectul coproprietății forțate, în acest caz fiind posibil doar un partaj de folosință temporar.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 969 alin. 1 C.civ.
La data de 31.05.2010 reclamanții și-au precizat și extins acțiunea solicitând și atribuirea wc-ului de 2,99 mp și a folosinței terenului cu nr. top. 11/3 și chemarea în judecată a pârâților S.C. I. I. S.R.L., S.C. C. B. S.A., B. T. N., L. K., L. S.. În probațiune au anexat copii extrase de carte funciară (f. 144-169).
Prin întâmpinarea depusă la data de 08.10.2010, pârâta S.C. I. I. S.R.L. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivând că nu este de acord cu atribuirea în proprietate exclusivă a suprafeței de 2,44 mp constând în holul de acces, deoarece i s-ar bloca accesul acesteia la ieșirea din apartamentul deținut spre curte și totodată s-ar bloca accesul spre podul imobilului, fiindu-i vătămat în mod grav atributele de proprietate, invocând totodată că, holul de acces se află în coproprietate forțată și perpetuă care se menține independent de voința proprietarilor și este determinată de destinația imobilului.
S-a susținut că, această suprafață de 2,44 mp este un hol de acces care face posibil accesul spre curtea interioară și în podul imobilului și care este folosit și deținut de toți coproprietarii care dețin 4 apartamente.
Pârâta a mai precizat că nu este de acord cu atribuirea în folosință exclusivă a suprafeței de 71 mp aferentă curții interioară deoarece acest mod de partajare i-ar aduce o atingere în mod grav atributelor de folosință a curții interioare și implicit a dreptului de proprietate exclusivă asupra apartamentului nr. 1.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115 C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă la data de 11.10.2010 pârâții M. I. L., M. M. M. au arătat că sunt de acord în parte cu acțiunea reclamanților, în privința atribuirii folosinței terenului liber de construcții aferent corpului I de clădire solicitând atribuirea către aceștia a unei suprafețe de 7 mp situată în proximitatea casei scărilor și atribuirea în folosința reclamanților restului suprafeței de teren liber de construcții.
În motivarea s-a menționat că, între aceștia și Federalcoop Societate Cooperativa de Consum a intervenit o înțelegere în anul 1993, prin care aceasta din urmă a cedat acestora cota parte indiviză din coridorul comun, aferent intrării de pe .. 1 și cota parte indiviză din curte și pod din imobil.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115 C.pr.civ., art. 728 și urm. C.civ., art. 8 Legea nr. 7/1996.
În probațiune s-au depus copii după următoarele înscrisuri: declarații autentificate (f. 202-204).
La data de 02.02.2012, reclamanții au depus o extindere de acțiune față de pârâta S.C. T. P. SERVICII S.R.L., iar la data de 12.03.2012 față de pârâta S.C. G. B. S.A.
Prin întâmpinarea depusă la data de 04.05.2012 pârâta S.C. G. B. S.A. a solicitat să se constate indiferent de rezultatul partajului ipoteca constituită în favoarea acesteia.
În ședința publică din data de 02.10.2012 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. D. V..
La data de 11.06.2013, reclamantul a depus o precizare de acțiune prin care a arătat că își restrânge acțiunea, în sensul că solicită doar sistarea indiviziunii asupra coridorului de 2,44 mp situat la primul nivel al clădirii. Acesta a motivat faptul că, acest coridor este necesar pentru accesul la grupul sanitar al apartamentului nr. 2, fiind de acord să achite sultele cuvenite celor proprietari.
Prin notele de ședință depuse la data de 03.10.2013, pârâta .C. T. P. SERVICII S.R.L. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind că, aceasta nu are nicio legătură cu prezentul dosar, întrucât contractul de concesiune a încetat.
În ședința publică din data de 03.09.2013 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. T. N., L. K., L. S., S.C. T. P. SERVICII S.R.L.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică judiciară în construcții și supliment (f. 81-95, 357-375), proba cu expertiza tehnică judiciară topografică și supliment I și II (f. 101-119, 244-246, 391-403), cercetare la fața locului (f. 84, 85 vol. II).
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, din extrasele de carte funciară de la dosar coroborate cu raportul de expertiză tehnică în construcții efectuat în cauză rezultă că reclamantul deține în coproprietate comună forțată, împreună cu pârâții, antreul de acces la WC în suprafață de 2,44 mp de la parterul imobilului situat în Cluj-N., ., corp I, înscris în C.F. colectiv nr._ Cluj (C.F. nr. nou_), denumit în cartea funciară – antreu de intrare.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3244/21.12.2005 de B.N.P. L. P., în temeiul căruia reclamantul a dobândit proprietatea apartamentului nr. 2 situat la parterul corpului I al imobilului din Cluj-N., . și potrivit extrasului C.F. nr._ (C.F. nr. nou_-C1-U4) coroborat cu procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 28.06.2013, acesta are în proprietate exclusivă WC-ul poziționat în afara apartamentului nr. 2 cu destinația de cabinet stomatologic, accesul la WC realizându-se prin intermediul antreului de intrare deținut în coproprietate forțată.
Din acest procesul verbal de cercetare de la fața locului și schița anexă a parterului (f. 84-85 vol. II) imobilului situat în Cluj-N., ., corp I reiese că antreul de acces la WC în suprafață de 2,44 mp, ce reprezintă o parte comună indiviză a imobilului, asigură accesul din interiorul clădirii spre curtea comună a imobilului fiind folosit până nu demult exclusiv de către reclamant și începând cu acest an și de proprietarul apartamentului nr. 1 – situat la parter, cu destinația de spațiu comercial, pârâta S.C. I. I. S.R.L. Totodată, accesul din cabinetul stomatologic - apartamentul nr. 1 spre WC-ul aferent acestuia se realizează prin ieșirea în holul principal al imobilului și apoi în antreul în suprafață de 2,44 mp – antreu de intrare.
În drept, instanța reține că, prezentul litigiu este supus dispozițiilor vechiului Cod civil, raportat la prevederile art. 66 alin. 2 din Legea nr. 71/2011.
Astfel, de la bun început instanța arată că, dispozițiile art. 728 C.civ., conform cărora „nimeni nu poate rămâne în indiviziune” se referă doar la proprietatea comună pe cote –părți temporară, situație în care coproprietarii sunt liberi într-adevăr să sisteze oricând starea de coproprietate.
Însă, prin excepție de la această regulă, în cazul coproprietății comune pe cote-părți forțate și perpetue, starea de indiviziune se menține independent de voința părților, întrucât obiectul coproprietății forțate îl constituie un bun sau anumite bunuri, care prin natura lor, nu pot fi împărțite, ele fiind destinate folosinței comune întrucât deservesc utilizării normale a bunurile deținute în proprietate.
Prin prisma caracterului de bun comun deținut în coproprietate forțată și perpetuă a antreului de intrare în suprafață de 2,44 mp, instanța apreciază în principiu că cererea de ieșire din indiviziune este inadmisibilă, însă acceptând totuși că, partajarea bunurilor aflate în coproprietate forțată și perpetuă poate fi dispusă în condițiile dovedirii unor motive temeinice ori în situația în care nu se aduce atingere exercitării dreptului de proprietate al celorlalți coproprietari, cum ar situația încetării folosinței comune a acelui bun indiviz, o asemenea cerere ar fi totuși admisibilă. Din această perspectivă, instanța va trece totuși peste inadmisibilitatea cererii invocată de pârâta S.C. I. I. S.R.L. și va analiza temeinicia cererii reclamantului.
În acest sens, instanța remarcă faptul că, motivele partajării antreului de intrare prin atribuirea lui în proprietatea exclusivă a reclamantului cu obligarea acestuia la plata unei sulte în favoarea celorlalți coproprietari, pentru a asigura trecerea nestânjenită a pacienților veniți la cabinetul stomatologic este înlăturată de faptul că pacienții trebuie mai întâi să iasă în holul principal al clădirii și apoi să ajungă în antreul de intrare care duce la wc-ul cabinetului, iar holul principal este utilizat de toate persoanele care doresc să ajungă la etajul clădirii, fiind astfel de la bun început exclus orice fel de acces direct și nestingherit la wc-ul cabinetului.
Totodată, deși folosința acestui antreu a fost până nu demult exercitată exclusiv de către reclamant, potrivit recunoașterilor pârâților cu ocazia cercetării la fața locului, totuși, instanța consideră că, atâta timp cât, unul dintre coproprietari și-a exercitat în mod expres voința de a utiliza acest antreu, invocând motive pertinente, cum ar fi accesul direct spre curtea interioară a imobilului pentru a deservi spațiul comercial deținut, și a întreprins în același timp măsurile necesare pentru a-și asigura accesul prin obținerea cheilor, lipsa anterioară a folosinței antreului de intrare nu conduce spre o încetare a destinației comune a bunului indiviz.
Mai mult, instanța observă că, o ieșire din indiviziune prin atribuirea antreului de intrare reclamantului și achitarea de către acesta a unei despăgubiri raportat la cota-parte deținută și suprafața antreului nu poate fi vorba, fiind mult mai valoros din punct de vedere al utilizării și al profitului înstrăinării apartamentului nr. 1 – cu destinația spațiu comercial deținut de pârâta S.C. I. I. S.R.L., decât obținerea unei sulte infime raportat la suprafață redusă de 2,44 mp a antreului.
Instanța apreciază că opunerea pârâtei S.C. I. I. S.R.L. la partajarea antreului de intrare nu este una nejustificată ori șicanatorie, deoarece acest antreu asigură accesul pârâtei spre curtea interioară, iar așa cum s-a reținut anterior este mult mai valoros un spațiu comercial cu posibilitatea stocării-descărcării mărfii în curtea interioară și aducerea ei prin acest antreu decât prin stradă, iar faptul că la ora actuală sunt blocate intrările apartamentului nr. 1– cu destinația spațiu comercial spre holul principal și implicit spre antreu nu este de natură a indica încetarea folosinței comune, de vreme ce, deblocarea acestora este posibilă fără a modifica structura clădirii, acele ieșirii fiind deja prevăzute, una din ieșiri fiind doar o ușă blocată nu zidită, care poate fi oricând deschisă, în timp ce restul intrărilor blocate asigură accesul direct de la depozit la antreu și la curtea interioară (f. 33 vol. II).
În ceea ce privește incidența prevederilor Noului cod civil invocat de reclamant, instanța arată că, prevederile art. 650 din Noul C.civ. se referă la atribuirea folosinței exclusive și nu a dreptului de proprietate exclusivă și în plus chiar și la atribuirea folosinței exclusive se impune condiția de a nu fi lezate drepturile celorlalți coproprietari. De fapt, partajul asupra părților comune indivize este admisibil conform dispozițiilor art. 671 alin. 2 Noul C.civ. doar atunci când aceste părți încetează a mai fi destinate folosinței comune, ori în speță, antreul de intrare în discuție nu a încetat să fie destinat utilizării în comun, cât timp, acesta asigură în continuare accesul din interiorul clădirii spre curtea interioară destinată folosinței comune, iar interesul pârâtei S.C. I. I. S.R.L. este unul actual, rezonabil și justificat, dat fiind posibilitatea depozitării unor bunuri în curtea interioară și aprovizionarea spațiului comercial, precum și valoarea dată de folosința acestui bun indiviz ce deservește și spațiul comercial – apartamentul nr. 1 al pârâtei.
Reluând cele expuse mai sus, atâta timp cât reclamantul nu a făcut dovada unor motive întemeiate pentru care solicită proprietatea exclusivă a antreului de intrare, în condițiile în care, așa cum s-a subliniat anterior, pacienții nu mai beneficiază de intimitate în momentul în care oricum sunt nevoiți să parcurgă holul principal pentru a ajunge la antreu și apoi la wc, iar reclamantul nu a indicat modalitatea în care s-ar realiza o eventuală intrare separată din cabinetul stomatologic în antreu și apoi în wc, și ținând seama că, antreul continuă să fie destinat folosinței comune, instanța consideră că privarea pârâtei S.C. I. I. S.R.L. de cota sa parte de proprietate asupra acestui antreu încalcă în mod nejustificat dreptul de proprietate al acesteia, sens în care va respinge cererea reclamantului de ieșire din indiviziune ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă față de reclamanta C. D. V. cu domiciliul în Cluj-N., ., nr. 19A, jud. Cluj ca fiind formulată de o persoană de fără calitate procesuală activă.
Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. F. I. în contradictoriu cu pârâții B. T. N. cu domiciliul în Cluj-N., ., corp II, ., L. K. cu domiciliul în Cluj-N., ., corp II, ., L. S. cu domiciliul în Cluj-N., ., corp II, ., S.C. T. P. SERVICII S.R.L. cu sediul în Cluj-N., ., ., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. F. I. cu domiciliul în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu pârâții M. I. L., M. M. M. cu domiciliul procesual ales la S.C.A. N., Ș. și Asociații în Cluj-N., ., ., G. D. cu domiciliul în Cluj-N., ., ., S.C. I. I. S.R.L. cu sediul în Cluj-N., Piața Mărăști, nr. 3, jud. Cluj, S. R. prin MUNICIPIUL CLUJ-N. cu sediul în Cluj-N., .-3, jud. Cluj, S.C. C. B. S.A. cu sediul în Cluj-N., Bld. 21 Decembrie 1989, nr. 23-35, jud. Cluj, S.C. G. B. S.A. București, ., nr. 5, Novo Parc, Clădirea F, ., Sector 2.
Stabilește în sarcina reclamantului obligația de a achita restului onorariul de expert în sumă de 100 lei pentru expert Fosti V. și în sumă de 770 lei pentru expert B. I..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 septembrie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
ȘOIMIȚA-B. TRIFANCARMEN O.
Red.Dact/S.B.T./14 ex/09.10.2013
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7108/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8693/2013.... → |
---|