Plângere contravenţională. Hotărâre din 18-12-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 9807/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
ȘENTINȚA CIVILĂ NR._ /2013
Sedinta publica din 18.12.2013
Instanta constituita din :
JUDECĂTOR: A. M. P.
GREFIER: A. B.
Pe rol fiind solutionarea plangerii contraventionale formulata de petenta P. A. L. in contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ , privind procesul verbal de constatare a contraventiei . nr._, din data de 09.04.2013.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta reprezentanta petentei av. substituent I. D. cu delegatie de substituire, lipsă fiind petenta, reprezentantul intimatului si martorii .
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
În temeiul art.131 alin.1 NCPC, analizând din oficiu competența, instanța constată că este competentă general, material să judece prezenta plangere contraventionala.
Se constata ca, in data de 17.12.2013, prin serviciul registratura al instantei, reprezentanta petentei a depus la dosar inscrisuri, prin care arata ca, renunta la proba testimoniala prin audierea martorelor G. C. L. si H. A. M. mentionate in cererea de chemare in judecata si solicita instantei sa solutioneze plangerea contraventionala pe baza actelor de la dosar si a argumentelor cuprinse in plangerea contraventionala.
Instanta, fata de inscrisurile depuse la dosar in prezenta cauza, in temeiul art. 238 C. apreciaza ca prezenta cauza se va solutina la acest termen.
Nefiind exceptii de invocat si alte cereri in probatiune de formulat in temeiul art. 260 C. incuviinteaza proba cu inscrisurile aflate la dosar. Declara inchisa faza probatorie.
Avand in vedere consimtamantul expres al partii, la acest termen vor avea loc si dezbaterile in fond a procesului.
Reprezentanta petentei solicita admiterea plangerii contraventionale astfel cum a fost formulata si anularea procesului verbal de constatare a contraventiei.
De asemenea, reprezentanta petentei solicita instantei sa aiba in vedere 4 hotarari pronuntate de CEDO, si anume: Ozturk contra Germaniei, Cadubec contra Slovaciei, Salabiatu contra Franta si Teffner contra Austriei si sustine ca acestea statueaza asupra faptului ca, atata timp cat asupra faptei retinute in procesul verbal contestat planeaza dubii, se impune aplicarea principiului in dubio pro reo.
Instanta in temeiul art. 394 alin.1 C., declara inchise dezbaterile si retine cauza in pronuntare, pe baza actelor de la dosar.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19 aprilie 2013, sub nr._, petenta P. A. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 09.04.2013, încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petenta a contestat starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție, susținând că nu a trecut pe culoarea roșie a semaforului, iar ca motiv de nelegalitate a invocat necompletarea înștiințării de plată și încălcarea prezumției de nevinovăție.
În drept, cererea a fost motivată pe disp. OUG nr. 195/2002 și OG nr. 2/2001.
În probațiune, petenta a depus procesul verbal de contravenție (f. 2).
Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea în întregime a procesului-verbal contestat.
În susținerea poziției sale procesuale, intimatul a învederat cǎ actul de constatare conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și 17 din O. G. nr. 2/2001, iar în privința temeiniciei sale, s-a relevat că fapta a fost percepută prin propriile simțuri de cǎtre agentul constatator, iar sancțiunea aplicată reflectă gradul de pericol social al contravenției, prin prisma criteriilor stabilite de art. 21 alin. (3) din O. G. nr. 2/2001.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 194 lit. e), 205 - 206, 249, 250, 223 alin. (3) și 315 alin. (1) din C. proc. civ., prevederile O. G. nr. 2/2001 și ale OUG nr. 195/2002.
Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.
La termenul din 18 decembrie 2013, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din 09.04.2013, încheiat de intimat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei și cu măsura suspendării dreptului de a conduce un autoturism pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției sancționate de art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002 rep.
S-a reținut în sarcina petentei faptul că, la data de 9 aprilie 2013, a condus pe . autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și a trecut pe culoarea roșie a semaforului aflat în funcțiune la intersecția cu .> În termenul legal prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001, petentul a formulat prezenta plângere contravențională.
Analizând legalitatea procesului verbal contestat instanța retine că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Analizând temeinicia procesului verbal in discuție, instanța constată că starea de fapt reținută in cuprinsul acestuia nu corespunde realității.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, potrivit art. 249 Cod pr. civ, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petenta susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
În speță, singurul mijloc de probă administrat a fost procesul-verbal de contravenție, astfel că petenta nu a făcut, în niciunul dintre modurile admise de lege, proba existenței unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal. Prin urmare, în lipsa probelor, instanța nu poate reține simplele afirmații ale petentei, potrivit cărora nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Așadar, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, astfel că instanța constată că fapta contravențională atestată prin actul constatator, există și, ca atare, este imputabilă contravenientei. În raport de concluziile enunțate, se impune constatarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, cu privire la existența și imputabilitatea faptei contravenționale, a împrejurărilor în care acestea au fost comise, legate de timp și loc.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și va menține atât amenda contravențională de 300 lei, cât și celelalte mențiuni, ca temeinice și legale.
În baza art. 187 al. 1 pct. 1 lit. a Cod pr civilă, instanța va aplica petentei amendă judiciară în cuantum de 300 de lei pentru introducerea cu rea-credință a unei cereri vădit netemeinice. Astfel, petenta a solicitat prin plângerea contravențională audierea a doi martori, indicând datele lor de identificare și adresa lor pentru a fi audiați de către instanță, sens în care instanța a procedat la citarea acestora precum și la emiterea de mandate de aducere, însă, înainte de ultimul termen de judecată, petenta a depus la dosar o cerere prin care a arătat că renunță la audierea martorilor propuși și încuviințați de către instanță. Această atitudine procesuală a petentei relevă de fapt adevărata intenție a acesteia, anume de a tergiversa soluționarea procesului, prin formularea cu rea-credință a unei cereri vădit netemeinice, motiv pentru care se impune sancționarea acestei conduite procesuale cu amendă judiciară în cuantum de 300 de lei.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională de petentul P. A. L., cu domiciliul în D., ., jud. Cluj, CNP_, în contradictoriu cu intimatul I. JUDETEAN DE P. CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Sancționează cu amendă judiciară în cuantum de 300 lei pentru introducerea cu rea-credință a unei cereri vădit netemeinice.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.12.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
A. M. P. A. B.
Red./Dact. A.M.P./4 ex./14.01.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9305/2013. Judecătoria... | Somaţie de plată. Sentința nr. 480/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
