Plângere contravenţională. Sentința nr. 1032/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1032/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 20303/211/2012
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1032/2012
Ședința publica din data de 21 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
JUDECATOR: M. C. F.
GREFIER: D. R. F.
S-a luat în examinare plângerea contravenționala formulată de petentul C. L. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la 25.08.2012 de către INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la 16.01.2013 intimatul a depus prin serviciul registratură al instanței o cerere de amânare a cauzei (f. 7):
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimat ca neîntemeiată întrucât acesta a fost citat pentru prezentul termen de judecată din data de 26.11.2012 (fila 6) având timp suficient pentru a s-și pregăti apărarea și pentru a obține procesul-verbal eventual studiind dosarul la arhivă.
Instanța in temeiul art. 167 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar apreciind-o ca fiind utilă, concludentă si pertinentă soluționării cauzei și, nemaifiind alte cereri în probațiune, declară închisă faza probatorie.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, in temeiul disp. art.150 C.pr.civ.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 03.09.2012, sub nr. de mai sus, petentul C. L. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a contestat procesului verbal . nr._ încheiat la data de 25.08.2012.
În motivarea plângerii petentul a arătat că a oprit autoturismul pentru a coborî tatăl său care are vârsta de 89 de ani.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor petentul a anexat copia de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției (f. 3), precum și copie a certificatului de înmatriculare a autoturismului (f. 4).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind scutită de plata taxei de timbru, conform art. 36 din același act normativ.
Intimatul deși legal citat nu a formulat întâmpinare în prezenta cauză, iar în ședința din data de 21.01.2013 instanța a respins cererea de amânare formulată.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către petent.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat de către intimat la data de 25.08.2012, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 140 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 și sancționată de art. 98 alin. 2 din OUG 195/2002, reținându-se că la data de 25.08.2012, ora 08:30, conducând autoturismul marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_ a oprit pe . stația mijloacelor de transport în comun, vizavi de piața agroalimentară Mărăști, în zona de acțiune a indicatorului „oprirea interzisă” (f. 3).
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a semnat procesul verbal, menționându-se la rubrica obiecțiuni că, petentul nu are obiecțiuni.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat de către intimat la data de 25.08.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța arată că, deși petentul a avut posibilitatea de a propune administrarea unor mijloace de probă în favoarea sa, acesta nu și-a exercitat acest drept, mai mult în cuprinsul plângerii a recunoscut că a oprit autoturismul pentru a coborî tatăl său. Instanța reține că motivul pentru care petentul a oprit în zona de acțiune a indicatorului oprirea interzisă nu este de natură să-l exonereze de răspunderea contravențională. Raportat la motivul invocat constând în aceea că în procesul-verbal nr. de înmatriculare al autoturismului este_ instanța reține că în procesul verbal este trecut numărul de înmatriculare corect respectiv_ .
Instanța reține că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, motiv pentru care procesul verbal contestat este legal și temeinic.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petiționarului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 140 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate și a art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul C. L. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la 25.08.2012 de către organul constatator I.P.J.Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul C. L., cu domiciliul în Cluj-N., Calea Florești, nr. 77/110, jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj și în consecință:
Menține procesul verbal . nr._ încheiat la 25.08.2012 de către organul constatator I.P.J. Cluj.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. F. D. R. F.
Red./dact./MCF/4 ex./31.01.2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 6614/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3116/2013.... → |
|---|
