Plângere contravenţională. Sentința nr. 687/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 687/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 19592/211/2012
ROMANIA
JUDECATORIA C. N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal 3185
SENTINTA CIVILA NR.687/2013
Sedinta publica din 16.01.2013
Instanta constituita din:
P.: A. M. P.
GREFIER: I. M. V.
S-a luat in examinare plangerea contraventionala formulata de petentul V. I. in contradictoriu cu intimatul M. C. N. – DIRECTIA POLITIA LOCALA.
La apelul nominal se prezinta petentul, personal, lipsa fiind intimatul.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
In baza disp. art. 159 ind. 1 alin. 4 C.pr.civ., instanta isi verifica din oficiu competenta, iar in baza disp. art. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, constata ca este competenta general, material si teritorial in a solutiona prezenta cauza.
Instanta constata ca s-a depus la dosarul cauzei la data de 19 decembrie 2012, prin Serviciul Registratura, intampinare prin care intimatul solicita respingerea plangerii formulata de petent.
Instanta comunica un exemplar din intampinare petentului.
Petentul arata ca, din cauza unei hemoragii nazale a stationat masina pe trotuar, in fata Facultatii de Electrotehnica si s-a deplasat pentru 40-50 de minute la toaleta din incinta facultatii. Dupa o perioada a primit acasa un proces verbal de contraventie in care se mentiona ca a fost amendat cu suma de 400 lei pentru parcare in loc nepermis.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, in baza disp. art. 167 C.pr.civ. incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse la dosar, iar in baza disp.art.150 C.pr.civ. constata ca la dosar sunt suficiente probe pentru justa solutionare a cauzei, inchide dezbaterile si acorda cuvantul pe fondul cauzei.
Petentul solicita anularea amenzii contraventionale, avand in vedere ca a fost . forta majora.
Instanta retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22 august 2012, sub nr._, petentul V. I. a contestat, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, procesul-verbal de constatare a contravenției_, din data de 16.05.2012, încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petentul a arătat în esență că și-a parcat autoturismul pe trotuarul din fața Facultății de Electrotehnică din cauza faptului că a început să-i curgă sânge pe nas, suferind de epistaxis, și că a intrat împreună cu soția sa în incinta facultății pentru a opri sângerarea, întorcându-se după aproximativ 40 de minute. A mai arătat că nu a observat nicio notă de constatare pe parbrizul mașinii, precizând că e pensionar și că e bolnav.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
La plângerea contravențională au fost atașate următoarele înscrisuri: bilet de ieșire spital (f. 4 și f. 7), proces-verbal de constatare a contravenției (f. 5), dovadă comunicare (f. 6), notă de constatare (f. 9), fotografii parcare (f. 9-10).
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995.
Intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că petentul a parcat abuziv autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe trotuar pe .. 26, încălcând art. 1 lit. b din HCL nr. 149/2009. Cu privire la aspectele de nelegalitate invocate de către petent, s-a menționat că, la momentul controlului, s-a întocmit nota de constatare . nr._/27.02.2012, care a fost lăsată pe parbrizul autovehiculului,
Intimatul a depus la dosarul cauzei fotografiile efectuate la data constatării contravenției (f. 13).
La termenul din 16 ianuarie 2013, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor nr._, din data de 16.05.2012, încheiat de intimat, petentul V. I. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 400 lei, pentru că, la data de 27.02.2012, ora 11:06, a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe trotuar pe .. 26, încălcând prevederile art. 10 lit. b din HCL nr. 149/2009.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr. 2/2001, neexistând niciun motiv de nulitate a acestuia.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că starea de fapt reținută în actul administrativ corespunde realității, pentru următoarele motive:
Instanța reține că procesul-verbal conține constatările personale ale agentului constatator care s-a aflat la fața locului în momentul săvârșirii faptei. Prin urmare, actul întocmit în aceste condiții are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, în eventualitatea în care acesta nu a făcut dovada contrară.
Totodată, din fotografiile efectuate la data constatării contravenției de către intimat (f. 13) rezultă că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ era parcat trotuar pe .. 26. De altfel, petentul însuși nu contestă săvârșirea faptei contravenționale.
Instanța nu poate reține apărarea petentului că a parcat autoturismul pe trotuar din cauză de forță majoră, anume declanșarea epistaxului, întrucât, potr. art. 1351 din Codul civil din 2009, forța majoră este eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. Or, raportat la această definiție, instanța apreciază că declanșarea unei crize de epistaxis nu este un eveniment absolut inevitabil în condițiile în care petentul cunoștea că suferă de această afecțiune și că este posibilă oricând pornirea sângerării nazale,chiar și în timp ce conduce autoturismul.
Cu toate acestea, potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, care reprezintă cadrul normativ general cu privire la regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale, fie că sunt principale sau complementare, trebuie să fie individualizate, astfel că sancțiunea concret aplicată trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În raport de această împrejurare, textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 oferă criteriile pentru individualizarea sancțiunilor contravenționale, reglementându-se, în termeni lipsiți de echivoc, că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Petentul a declarat în fața instanței că este pensionar și că este bolnav, anexând la dosar două bilete de ieșire din spital, care confirmă faptul că petentul suferă de epistaxis, astfel încât este plauzibilă versiunea sa asupra cauzei parcării autoturismului pe trotuar, chiar dacă aceasta nu constituie forță majoră și nu îl exonerează de răspunderea contravențională.
Or, raportat la aceste înscrisuri și la explicațiile petentului, instanța apreciază că parcarea pe trotuar a fost un incident izolat și că petentul nu are un obicei în a parca autoturismul neregulamentar. Așadar, deși petentul este vinovat de săvârșirea contravenției, în cauză, se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale aplicate și înlocuirea amenzii de 400 lei cu sancțiunea avertismentului. Instanța reține că scopul urmărit prin sancționarea contravenientului poate fi atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului, amenda contravențională în cuantum de 400 de lei apărând ca disproporționat de mare raportat la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, iar sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a asigura restabilirea ordinii de drept încălcate, prin comiterea contravenției, cât și pentru realizarea prevențiunii speciale, respectiv atenționarea petentului cu privire la conduita sa viitoare, în împrejurări similare.
În lumina rațiunilor arătate anterior și în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent, și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, menținând, în rest, dispozițiile procesului-verbal de contravenție contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul V. I., cu domiciliul în T., ., nr. 19, ., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA COMUNITARA, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., împotriva procesului-verbal de contravenție nr._, din data de 16.05.2012, încheiat de intimat.
Dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 400 lei, aplicată prin procesul-verbal contestat, cu sancțiunea avertismentului.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.01.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
A. M. P. I. M. V.
Red./Dact. A.M.P./4 ex./08.02.2012
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 688/2013.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 11-02-2013, Judecătoria... → |
|---|
