Plângere contravenţională. Sentința nr. 7424/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7424/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 13617/211/2012
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR.7424/2013
Ședința publică din 25.04.2013
Instanța constituită din:
JUDECATOR: S. I.
GREFIER: E. M.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de petentul P. R. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul, personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că la data de 06.02.2013, după închiderea dezbaterilor, ora 15.15, prin serviciul registratură intimatul a comunicat instanței copie lizibilă după procesul verbal de contravenție seria ./26.04.2009, dovada de comunicare și raportul agentului constatator, acte care au fost întocmite cu ocazia încheierii procesului verbal de constatare a contravenției, iar la data de 20.03.2013, prin serviciul registratură intimatul a depus un răspuns cu privire la comunicarea procesului verbal de contravenție și a confirmării de primire.
Întrebat fiind de instanță, petentul arată că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.
Nemaifiind alte cereri în probațiune de formulat, ori probe de administrat, instanța constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită instanței să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, având în vedere că nu s-a procedat legal de către agenții constatatori.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 6 iunie 2012 sub nr. de mai sus, petentul P. R. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în principal anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.04.2009, anularea măsurii de sancționare contravențională a petentului iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.
In fapt, în data de 26.04.2009, in jurul orelor 14, P. R., locuind cu chirie la adresa: ..1 LAMA, ., ., Cluj-N., Cluj,_, România, a fost vizitat la domiciliu de către 3 agenți de politie care i-au cerut sa se legitimeze. După prezentarea CI., i-a fost adus la cunoștința ca va primi o amenda pentru tulburarea liniștii publice, după care a cerut, la rândul său, celor 3 agenți sa se legitimeze si sa explice motivul amenzii, moment in care agenții s-au întors din drum si au coborât scările, zicând din mers ca se numesc "V., I. si G.".
După cele de mai sus, a sunat la IPJ Cluj (_) încercând sa lămurească identitatea agenților. A fost redirecționat către Secția 5 P., unde nu s-a răspuns la telefon.
În momentul (si înaintea) vizitei agenților, singurul aparat funcțional din casa era televizorul vechi al proprietarei, marca "Nei", cu un difuzor incorporat de 2W.
Conform cu cele de mai sus pot depune mărturie cei 2 colocatari cu care împărțea chiria la momentul respectiv.
Face precizarea, invocând în speță instituția repunerii în termenul de atac, că prezentul proces verbal atacat nu i-a fost comunicat nici până la această dată, astfel că se află încă în termenul de decădere prevăzut atât de art. 8 și 9 din Legea 61/1991, cât și de cel prevăzut de OG 2/2001, de 15 zile. A aflat de existența procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în momentul în care a primit de la Primăria Bistrița, Direcția Venituri, Impozite și Taxe Locale o Somație și un Titlu executoriu pe care le anexează prezentei.
Având în vedere argumentele expuse, solicită anularea sancțiunilor prezentului proces verbal, respectiv înlocuirea cu avertisment.
În drept, invocă art. 5 alin. (2), art. 20 alin (2) din OG 2/2001, art. 8 alin. (3)din O.G. 15/2002.
In probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Plângerea a fost legal introdusa în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din OG 2/2001, fiind scutita de plata taxei de timbru, conform art.36 din același act normativ.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
Apreciază că plângerea petiționarului este neîntemeiată din următoarele motive:
Sub aspectul legalității, procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art.16 și art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Sub aspectul temeiniciei, agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din OG ir.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Arătă că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori cu vreuna dintre persoanele prevăzute de art. 189 C.pr.civ, care, potrivit dispozițiilor legale invocate, nu pot fi audiate ca martori.
Totodată, se opune administrării oricăror probe cu caracter extrajudiciar, întrucât acestea nu respectă principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil.
Fapta petentului a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, astfel încât actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face întotdeauna dovada până la proba contrară, sarcina probei conform art. 1169 C.civ. revine petiționarului și nu intimatului.
Apreciază că în analiza principiului proporționalității dintre fapta comisă și sancțiunea aplicată, trebuie observat că dispozițiile Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire sociala, a ordinii si liniștii publice au drept scop asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială, autoritățile statului urmărind ca acțiunile antisociale care pun în pericol ordinea și liniștea publică, siguranța cetățenilor, să nu rămână nesancționate.
Ca urmare, întrucât procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională pronunțându-se prin Decizia 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a), iar petiționarul, prin susținerile sale, nu face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.
In drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 115-118 C. Pr. civ., OG nr.2/2001, Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire sociala.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.04.2009, petentul a fost sancționat contravențional pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
Procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art.17 din OG nr.2/2001.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin plângerea formulată, petentul nu a dovedit inexactitatea acesteia sau o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia, a recunoscut chiar fapta.
Instanța reține că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, având în vedere că nu există niciun dubiu privind temeinicia sau exactitatea observațiilor personale ale agentului constatator.
Petentul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal care s-a confirmat de depoziția martorului asistent audiat de instanță.
Deși, potrivit art.1169 C.civ, sarcina probei revine petentului, acesta nu a adus nici o dovadă solidă și veridică în sprijinul contestării stării de fapt reținute în procesul verbal. Procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrarie, conform unei practici constante.
Poziția exprimatã în acest sens de cãtre Curtea Constituționalã în Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 a fost confirmatã constant prin: Decizia nr. 317 din 9 septembrie 2003 (publicatã în M.Of. nr. 553 din 31 iulie 2003), Decizia nr. 251 din 12 iunie 2003 (publicatã în M.Of. nr. 553 din 31 iulie 2003), Decizia nr. 407 din 4 noiembrie 2003 (publicatã în M.Of. nr. 839 din 25 noiembrie 2003), Decizia nr. 270 din 22 iunie 2004 (publicatã în M.Of. nr. 722 din 10 august 2004), Decizia nr. 43 din 24 ianuarie 2006 (publicatã în M.Of. nr. 175 din 23 februarie 2006), Decizia nr. 650 din 5 octombrie 2006 (publicatã în M.Of. nr. 888 din 31 octombrie 2006), Decizia nr. 26 din 11 ianuarie 2007 (publicatã în M.Of. nr. 79 din 1 februarie 2007), Decizia nr. 259 din 20 martie 2007 (publicatã în M.Of. nr. 279 din 26 aprilie 2007),
Curtea a statuat, prin Decizia nr. 380 din 14 octombrie 2003 (publicatã în Monitorul Oficial nr. 787 din 7 noiembrie 2003), cã “nici art. 33 alin. (1) și nici art. 34 alin. (1) din ordonanța dedusă controlului, texte care reglementează procedura de judecatã, inclusiv administrarea probatoriilor de către instanța investită prin plângere sã exercite controlul de legalitate și temeinicie asupra procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției, nu conțin nici o dispoziție care sã evidențieze o inegalitate de arme între părțile în litigiu și cu atât mai puțin un dezechilibru manifest”.
Mai recent, această poziție a fost exprimată și prin deciziile nr.216/2008,490/2008 și 727/2008, Curtea statuând din nou că Hotărârea A. contra României nu are relevanță în spețe similare, OG nr.2/2001 respectând cu strictețe cerințele art, 6 din CEDO și garanțiile procesuale impuse de acesta.
Agentul constatator nu a respectat însă dispozițiile art.21 al.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța apreciază că fapta în discuție nu prezintă un pericol social atât de mare încât să se impună exclusiv aplicarea unei amenzi, atenționarea ei pentru ca pe viitor să nu repete fapta putându-se realiza și prin înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a "avertismentului", apreciată suficientă deocamdată.
Față de cele ce preced, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea dedusă judecății, cu consecința anulării în parte a procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.04.2009, dispunând înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a "avertismentului".
Avand in vedere dispozitiile art.274 C.pr.civ. si principiul disponibilitatii ce guvernează procesul civil, instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte plângerea formulată de către petentul P. R. domiciliat în Bistrița, ., ., județul Bistrița Năsăud, în contradictoriu cu intimata I. DE P. JUDETEAN CLUJ, cu sediul în Cluj N., ., jud. Cluj și în consecință:
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în suma de 500 Ron aplicată de către intimată contestatorului prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.04.2009 dresat de intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, cu cea a avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Ia act ca pârtile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.04.2013.
JUDECATOR GREFIER
S. I. E. M.
Red SI/ Dact SI/26.08.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7313/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
