Plângere contravenţională. Sentința nr. 784/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 784/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 19245/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 784/2013
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2013
Completul constituit din:
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de petentul S. B. F. în contradictoriu cu intimata R. A. DE TRANSPORT U. CĂLĂTORI CLUJ - N., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare și respectiv, lăsarea cauzei la finalul dezbaterilor, față de lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată depusă la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, față de care reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea formulată la data de 10.07.2012 și înregistrată la data de 16.08.2012, petentul S. B. F. în contradictoriu cu intimata R. A. DE TRANSPORT U. CĂLĂTORI CLUJ - N. solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/2012 încheiat de către intimat. (f. 3).
In fapt, se arată că cele menționate de intimat sunt reale, însă abonamentul petentului era valabil pe două rute 42 și 8 comune cu linia pe care a circulat.
In drept, cererea nu este motivată.
In probațiune s-au depus inscrisuri.
Intimata, prin întâmpinare, a arătat că petentul se deplasa pe linia 30 care nu are traseu comun cu liniile 42 și 8 (f. 11).
În cauză s-a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Față de probatoriul administrat, instanța va reține că:
Prin procesul-verbal de contravenție nr._ încheiat de către intimată, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de HCL 767/2004 prin aceea că a călătorit cu un abonament corespunzător altui traseu; motiv pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 100 lei (f. 5) .
Sub aspectul legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 17 din O. G. nr. 2/2001 nu este incident vreunul din motivele de nulitate absolută prevăzute în norma indicată.
Instanța va reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, în sensul că până la proba contrarie (adică răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul.
Totodată, existența unor prezumții, precum cea de legalitate și temeinicie a procesului verbal, nu este incompatibilă cu garanțiile prevăzute de art. 6 CEDO, atâta timp cât acestea nu au o natură absolută, contravenientul având posibilitatea de a proba contrariul.
Potrivit disp. art. 2 alin. 1 lit. a) din HCL nr. 767/2004 constituie contravenție încălcarea dispozițiilor referitoare la obligația călătorului de a plăti costul călătoriei, de a-și procura cu anticipație legitimația de călătorie și de a o prezenta agentului constatator.
Analizând tichetul de călătorie depus în copie la f. 6, instanta va retine că petentul deținea, la data menționată în procesul verbal, abonament de călătorie valabil pe liniile 8 si 42.
Așa cum rezultă din situatia comunicata de RATUC, linia 30 are traseu comun cu liniile 8 și 42 cu excepția unei portiuni situată aproximativ in dreptul statiei ”S.” și înspre statia”Regionala CFR” (f. 12).
Prin urmare au fost contrazise susținerile petentului cu privire la traseu identic comun al liniilor, in condițiile in care intre statiile ”S.” și”Regionala CFR” a fost găsit circulând pe linia 30 cu un abonament valabil pe liniile 42 și 8, fără traseu prin zona respectivă.
În ceea ce privește temeinicia sancțiunii aplicate, instanța reține că, potrivit art. 21 al. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Rolul sancțiunii contravenționale este unul preventiv-punitiv, prin aplicarea acesteia urmărindu-se în special prevenirea săvârșirii pe viitor a unor fapte similare de către contravenient. Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale nu trebuie să fie un gest reflex ci rezultatul analizei unui complex de facori în care intră atât elemente ce individualizează contravenientul, cât și elemente privitoare la faptă, pentru că doar astfel se poate realiza o sancționare care să nu depășească ceea ce este necesar atingerii scopului sancțiunii contravenționale.
Elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 permit analiza unui raport de proporționalitate între fapta și persoana contravenientului, pe de-o parte, sancțiunea contravențională, pe de altă parte, existența unei proporționalități între pericolul social al faptei și sancțiunea aplicată fiind nu doar un deziderat, ci o condiție imperativă pentru temeinicia sancțiunii.
În raport cu aceste prevederi legale, în speță nu se poate vorbi de lipsa faptei contravenționale, însă instanța apreciază că sancțiunea „avertismentului” este suficientă, raportat la împrejurarea că petentul nu s-a sustras de la obligația de plată a contravalorii călătoriei cu mijloacele de transport publice, a recunoscut fapta și a manifestat o atitudine sinceră în legătură cu cele întâmplate, de natură să întărească aprecierea că sancțiunea avertismentului își îndeplinește funcția punitivă și de prevenire la care tinde o sancțiune contravențională.
Având in vedere cele de mai sus instanța va admite, în parte, plângerea contravențională formulată și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă și raportat la principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul S. B. F. cu domiciliul în Cluj-N. .. 6 jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata R. AUTONOMA DE TRANSPORT U. CALATORI CLUJ N. cu sediul în Cluj-N. . nr. 128-130 jud. Cluj.
Înlocuiește sancțiunea amenzii aplicată prin procesul-verbal_/06.07.2012, cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
D. C. M. M.
DC/DC/01.04.2013/5 ex.
| ← Servitute. Încheierea nr. 2253/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
