Plângere contravenţională. Sentința nr. 8563/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8563/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 22587/211/2012
Operator de Date cu Caracter Personal - 3185
ROMÂNIA
JUDECATORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
Sentința civilă nr.8563
Ședința publică din data de 24.05.2013
Instanța constituită din:
Președinte: D. G. R.
Grefier: F. C.
Pe rol fiind solutionarea cauzei civile privind pe petentul G. D. A., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravetionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, prin avocat G. S. I., precum și martora P. A. Ș., lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, în temeiul disp. art.186 C.p.c., procedează la administrarea probei testimoniale în cadrul căreia este audiată sub prestare de jurământ, martora P. A. Ș., a cărei depoziție este consemnată în declarația atașată la dosar.
Reprezentanta petentului învederează instanței că nu are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta petentului solicită instanței admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată în scris, respectiv anularea ca nelegal și netemeinc a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /28.09.2012 petentul G. D. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. DE POLITEI AL JUDETULUI CLUJ, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/18.09.2012, prin care i-au fost aplicate sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei, precum și măsura reținerii permisului de conducere pentru 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002.
În motivare, petentul a arătat că în data de 18.09.2012, în jurul orei 2000, se deplasa cu autoturismul marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare_, pe Calea Dorobanților din Cluj-N., cartierul Mărăști. În autoturism se aflau, pe lângă el, alte două persoane. Imediat după ce a trecut de trecerea de pietoni aflată în dreptul benzinăriei „Mol” a fost oprit de către un agent de poliție, de la poliția rutieră, care i-a spus că pe trecerea de pietoni era un pieton.
Petentul a precizat că se afla pe a treia banda de mers, având atât în partea stângă, respectiv pe banda 4, cât și în partea dreaptă, respectiv pe banda 2, autoturisme aflate în paralel cu autoturismul său, iar în momentul în care a ajuns în dreptul trecerii de pietoni, pe aceasta nu se afla niciun pieton angajat în traversarea străzii.
Având în vedere disp. art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002 rezultă că sancțiunea contravențională s-ar fi impus doar dacă pietonul s-ar fi aflat: 1) în traversarea drumului public în momentul în care el a ajuns în dreptul trecerii de pietoni; 2) pe sensul de deplasare al autovehiculul pe care îl conducea în momentul în care a ajuns în dreptul trecerii de pietoni. Or, nu se afla angajat niciun pieton în traversarea drumului public în momentul în care a ajuns cu autovehiculul în dreptul trecerii de pietoni.
Mai mult, el circula cu viteza legală pe Calea Dorobanților în momentul săvârșirii presupusei contravenții, astfel încât, în măsura în care ar fi fost angajat un pieton în traversarea drumului public, luând în considerare viteza mică cu care circula, cu siguranță ar fi oprit pentru a acorda prioritate de trecere.
De asemenea, petentul a invocat și nelegalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției contestat, pentru încălcarea disp. art.16 din O.G. nr.2/2001, întrucât în cuprinsul acestuia nu a fost specificată autorizația de funcționare a aparatului radar pentru data de 18.09.2012, precum si nr. înregistrării sau fotografierii unde se evidențiază săvârșirea contravenției, agentul constatator rezumându-se doar la a preciza că a fost filmat cu aparat video MAI_.
În drept, au fost invocate disp O.U.G. nr.195/2002, O.G. nr.2/2001, Ordinul nr.301/2005, precum și jurisprudența C.E.D.O. în materie.
Prin întâmpinarea depusă la filele 20 - 23 din dosar, intimatul a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii, arătând că procesul-verbal de contravenție în litigiu a fost legal și temeinic întocmit.
În drept, au fost invocate disp. O.U.G nr.195/2002, art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001, precum și art.1169 C. civ.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba cu înregistrarea video depusă la dosar de către intimat (fila 24), precum și proba testimonială cu martora P. A. Ș. (fila 64)
Analizând materialul probator al cauzei, instanța reține următoarele:
La data de 18.09.2012 a fost întocmit de către un polițist din cadrul I.P.J. Cluj - Serviciul Poliției Rutiere procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care petentului i-au fost aplicate o amendă în cuantum de 280 lei, precum și măsura reținerii permisului de conducere pentru 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002, și anume pentru faptul că în ziua respectivă, la ora 2002, a condus auto cu nr._ pe Calea Dorobanților, pe banda a treia și ajungând la trecerea pentru pietoni din dreptul benzinăriei „Mol” nu a acordat prioritate de trecere unui pieton care traversa din stânga sa și se afla pe banda a patra a aceluiași sens de mers; procesul-verbal de contravenție a fost semnat de către petent, la rubrica referitoare la obiecțiuni consemnându-se apărarea acestuia „Nu sunt de acord cu sancțiunea primită deoarece nu era angajat niciun pieton în traversarea străzii”.
Examinând în acest context mai întâi legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Cât despre motivul de nulitate invocat de către petent - referitor la nemenționarea în cuprinsul actului de constatare a autorizației de funcționare a aparatului radar pentru data de 18.09.2012, precum si a numărului înregistrării sau fotografierii unde se evidențiază săvârșirea contravenției - instanța consideră că această critică este nefondată, întrucât mențiunile invocate de către petent nu sunt prevăzute printre cerințele de ordin formal ale procesului-verbal de contravenție impuse de art.16 sau 17 din O.G. nr.2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție în litigiu, instanța reține mai întâi că în materie contravențională - în lumina jurisprudenței Curții Europeane a Drepturilor Omului care a statuat că prezumția de nevinovăție - una din garanțiile specifice ale dreptului la un proces echitabil consacrat de art.6 din Convenție (și implicit, corolarul acesteia, exprimat în adagiul „in dubio pro reo”) trebuie să guverneze și domeniul dreptului contravențional, în măsura în care o faptă din sfera acestei forme de ilicit juridic poate fi calificată ca fiind „o acuzație în materie penală” (în sensul autonom al acestei noțiuni convenționale europene) - situația de fapt consemnată în actul de constatare a contravenției trebuie confirmată prin administrarea de probe, ce cad în sarcina agentului constatator.
În speță, intimatul a depus o înregistrare video care redă momentul în care autoturismul condus de către petent a trecut de trecerea pentru pietoni amplasată pe Calea Dorobanților, în dreptul benzinăriei Mol, în data de 18.09.2012, ora 2002. (fila 24).
Cât privește susținerile contestatorului referitoare la nelegalitatea probei în discuție, ca urmare a faptului că intimatul nu a făcut dovada verificării metrologice a aparatului radar montat pe auto MAI_, indicat în procesul-verbal de contravenție (în condițiile în care buletinul de verificare metrologică depus la fila 24 din dosar se referă la un aparat radar montat pe un alt autovehicul decât cel menționat în procesul-verbal), instanța consideră că aceasta împrejurare, deși reală, nu afectează valabilitatea și forța probantă a înregistrării video. Aceasta deoarece petentul nu a fost sancționat pentru nerespectarea limitei de viteză, astfel încât să fie necesară verificarea funcționării corespunzătoare a cinemometrului utilizat la măsurarea vitezei de deplasare a autoturismului acestuia; pe de altă parte, petentul nu a contestat autenticitatea imaginilor conținute de înregistrarea video în discuție.
Analizând în continuare temeinicia reținerii în sarcina petentului a contravenției prevăzute de art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr.195/2002, prin prisma imaginilor conținute de înregistrarea video depusă de intimat, instanța apreciază că în speță nu poate fi considerată ca probată fapta contravențională imputată petentului, întrucât din imaginile filmate de intimat nu reiese dacă în momentul în care autoturismul condus de către petent a ajuns în apropriere de trecerea pentru pietoni pietonul care apare, într-adevăr, în înregistrare se angajase sau nu în traversarea străzii, respectiv dacă acesta se afla pe carosabil sau pe trotuarul din stânga sensului de mers al petentului. Astfel, din înregistrare se observă că pietonul apare în câmpul vizual doar în momentul în care mașina contestatorului se afla deja în dreptul trecerii pentru pietoni, pe banda a III-a, iar pietonul se afla pe banda a V-a (banda de refugiu dinspre trotuar). Mai mult, raportat la imaginile în discuție instanța reține că descrierea faptei realizată de către agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, conform căreia pietonul se afla pe banda a IV-a în momentul în care autoturismul petentului a ajuns la trecerea pentru pietoni nu corespunde realității.
Ca atare, ținând cont și de declarația martorei P. A. Ș. (fila 64) - care a confirmat versiunea petentului, respectiv faptul că în momentul în care acesta a ajuns în dreptul trecerii pentru pietoni pe aceasta nu se afla niciun pieton angajat în traversare - instanța apreciază că aspectele de fapt mai sus menționate sunt de natură să dea naștere unui dubiu rezonabil cu privire la realitatea situației de fapt consemnată în cuprinsul actului de constatare a contravenției, dubiu care trebuie să îi profite contestatorului, în lumina jurisprudenței C.E.D.O. în materie și care impune concluzia în sensul că petentul nu a săvârșit contravenția constatată prin procesul-verbal contestat.
Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul disp. art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, și considerând că plângerea dedusă judecății în acest dosar este în mod vădit întemeiată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTǍRǍȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul G. D. A., cu domiciliul în Cluj-N., . nr.21, ., în contradictoriu cu intimatul I. DE POLITEI AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/18.09.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
D. G. R. F. C.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9936/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 154/2013.... → |
|---|
