Plângere contravenţională. Sentința nr. 9547/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9547/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 8226/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
Operator de Date cu Caracter Personal 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILA NR. 9547/2013
Ședința Publică din 14 iunie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: C.-S. N.
GREFIER: Z. E. F.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de către petentul S. F. P. împotriva procesului verbal de contravenție . nr_/29.03.2013 încheiat de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța în temeiul art. 131 NCPC raportat la art. 94 NCPC și art. 32 alin.1 din OG 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Încuviințează în temeiul art. 292 N.C.P.C. proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind alte excepții prealabile sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 244 cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 03.04.2013, sub nr. de mai-sus, petentul S. F. P. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/29.03.2013 de către intimat.
În motivare, a arătat în esență că memoria sa vizuală reține că în traversarea străzii se aflau într-adevăr unii pietoni care erau trecuți de axul drumului, pe sensul celălalt de mers, în stânga sa. Arartă că fapta în sine nu a existat, i-a fost refuzat dreptul de a avea proprieile obiecții, nu a fost identificat un martor. Menționează că nu a avut vreo sancțiune rutieră.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG 2/2001, HG 1391/2006, OUG nr. 195/2002.
În probațiune, au fost anexate înscrisuri.
În temeiul art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, și art. 36 din O.G. nr. 2/2001, plângerea contravențională formulată este scutită de taxa judiciară de timbru.
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în esență, respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate și menținerea, ca temeinic și legal întocmit, a procesului-verbal de contravenție contestat. In probațiune, a anexat procesul verbal de contravenție și istoricul contravențional al petentului.
La termenul de judecată din 14.06.2013 instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Întrucât plângerea contravențională a fost înregistrată ulterior datei de 15.02.2013, data intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, cererea a urmat procedura prealabilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/29.03.2013 de către intimatul IPJ Cluj, petentul S. F. P. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei, aplicându-i-se totodată și sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, reținându-se că, în data de 29.03.2013, în jurul orelor 09.00, petentul a condus auto cu nr. înmatriculare_ pe . ajungând la trecerea de pietoni semnalizată și marcată situată după sensul giratoriu înspre . stația OMV nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public de la stânga la dreapta aflați pe sensul său de mers.
În drept, fapta petentului a fost încadrata în prevederile art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționata în baza acelorași texte de lege.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G nr. 195/2002, republicată, cu modificările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a semnat procesul verbal, menționându-se la rubrica obiecțiuni că pietonii erau trecuți de centru.
Instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, precum și asupra încadrării juridice date acesteia, până la proba contrară ce incumbă petentului.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale, a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută, ce poate fi invocată și din oficiu, de instanța de judecată.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fapta fiind suficient de descrisă pentru a permite un control al celor consemnate în procesul verbal.
Mențiunile prevăzute de textul art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul înscrisului contravenției, însă sancțiunea care intervine, în caz de neconformare, este nulitatea relativă și implicită, condiționată de o vătămare.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Instanța reține, totodată, că fapta contravenționala, astfel cum a fost conturata și reținuta de agentul de poliție, a fost în mod corespunzător încadrata, în drept, în dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționata conform aceluiași text normativ, amenda aplicată fiind stabilită la minimul special prevăzut de lege.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petentul nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrară celei atestate de către agentul constatator în actul contravenției.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
In realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele pana la care poate sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, in raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Astfel, instanța reține situația de fapt astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal, iar în drept fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzuta de art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționata conform aceluiași text de lege.
Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză nu rezultă o situație de fapt contrară celei atestate de agentul constatator în cuprinsul actului contravenției, petentul nereușind să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției contestat este legal și temeinic. De asemenea, în contradicție cu cele susținute de petent în sensul că nu a avut sancțiuni rutiere stă istoricul contravenientului aflat la fila 14-15 și care atestă o altă situația decât cea prezentată de petent.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul S. F. P. și va menține procesul-verbal de contravenție . nr._/29.03.2013 ca fiind legal și temeinic întocmit.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.proc.civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 36 din OG 2/2001 modif., instanța va obliga petentul la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională precizată de petentul S. F. P., cu domiciliul în Cluj-N. .. 31-35, ., contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, ca neîntemeiată și în consecință:
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/29.03.2013 încheiat la data de 29.03.2013 de organul constatator IPJ Cluj.
Obligă petentul al plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea statului.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 14.06.2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C.-S. N. Z. E. F.
Red./dact./CSN/ZEF/19.06.2013/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
